Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 364/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 364/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 7734/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 364/2014
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. F.
Grefier I. M. G.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe contestatorul S. I. și pe intimata Unitatea Administrativ Teritorială Orșova, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat T. F. pentru contestator, lipsă fiind intimata Unitatea Administrativ Teritorială Orșova.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că au sosit relațiile solicitate din partea pârâtei Primăria Municipiului Orșova.
Nemaifiind cereri, probe sau lămuriri de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat T. F. arată că în ceea ce privește cuantumul calculat de către pârâtă nu sunt obiecțiuni, precizând că contestă atât debitul principal cât și majorările stabilite prin decizia de impunere nr.2211/05.08.2013 și înștiințarea de plată nr. 2211/05.08.2013.
A susținut că decizia de impunere nr. 2211/08.05.2013 este nelegală, impozitul fiind calculat în mod abuziv, fără a avea la bază hotărârea Consiliului Local prin care să fie aprobată încadrarea zonei, din zona D în zona A. Arată că a formulat plângere prealabilă, că art.86 C.proc.fiscală dă dreptul de a emite decizii de impunere, însă Curtea de Conturi nu poate stabili asupra încadrării terenurilor pe zone, atribuțiile acesteia fiind stabilite de Legea nr.94/1992. Încadrarea în zone a terenurilor este atributul exclusiv al Consiliilor locale.
A precizat că nicio hotărâre a Consiliului Local nu poate impune contribuabililor să plătească impozite și majorări cu 5 ani în urmă, în sensul că aceștia nu pot suporta o culpă a organului fiscal. Nu s-a respectat principiul certitudinii impunerilor.
În consecință a solicitat admiterea contestației așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, depunând practică judiciară în acest sens.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față:
Prin cererea adresată la data de 08.07.2013 și înregistrată sub nr._ ,contestatorul S. I. in contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială Orșova în termen legal a formulat contestație împotriva deciziei de impunere nr. 2211/8.05.2013 precum si a înștiințării de plata nr. 2211/8.05.2013, solicitând ca prin sentința pe care se va pronunța să fie admisă contestația, iar pe cale de consecința sa se dispună anularea actelor administrative emise de Primăria Municipiului Orsova -Serviciul Impozite si Taxe Locale .
În motivare a arătat că la data de 21.05.2013, a primit de la Unitatea Administrativ Teritorială Orșova (Serviciul Impozite si Taxe Locale) o decizie de impunere privind creanțele datorate bugetului local prin care i se aducea la cunoștință faptul ca avea de plătit suma de 953,92 lei, suma ce se compune din 571 lei "creanța principala" si 382,92 lei majorări " accesorii calculate pana la data inspecției fiscale" pentru impozit teren extravilan
A susținut că prin înștiințarea de plata nr.2211/8.05.2013 atașată la decizie, a fost informat ca figurează in evidențele fiscale cu suma de 424 lei "debit" si 382,92 lei "majorari"-accesorii luate în calcul pana la data de 22.04.2013 pentru impozit teren extravilan.
A precizat ca a plătit impozitul pentru clădiri si teren cu prioritate in lunile ianuarie sau februarie al fiecărui an pentru a beneficia de bonificația de 10 % si nu am rămas niciodată cu restante Funcționarul desemnat pentru încasarea taxelor si impozitelor după verificarea evidentelor contabile.
La data de 30.05.2013 s-a adresat către Unitatea Administrativ Teritorială Orșova cu o contestație primind răspuns adresa nr.6285/06.06.2013 primita de contestator la data de 10.06.2013 prin care i s-a comunicat faptul ca debitul reprezentând impozit teren extravilan este corect calculat conform Codului fiscal si in baza procesului verbal nr. 4059/29.03.2013 încheiat de Camera de Conturi M., fără alte dovezi justificative privind calculul sumei din Decizia de impunere.
În anul 2010 impozitul pe teren extravilan a fost majorat de la suma de 131 lei la suma de 147 lei, suma pe care am plătit-o așa cum i s-a solicitat. Chiar daca funcționarii de la taxe si impozite ar fi greșit când au înregistrat valoarea impozitului stabilit si aprobat in fiecare an prin Hotărâre de Consiliu local ,aceasta majorare nu putea fi atât de mare ( aproximativ 100 lei in plus/an fata de ce am plătit) pentru un teren situat in extravilan.
În consecință față de cele arătate a solicitat sa se dispună anularea deciziei de impunere nr. 2211/8.05.2013 privind creanțele datorate bugetului local in urma inspecției fiscale in anul 2013 precum si a înștiințării de plata nr. 2211/8.05.2013.
În dovedire a anexat următoarele înscrisuri: decizie de impunere; înștiințare de plata, chitanțe nr._/30.01.2013;_/9.02.2012;_/27.01.2011;_ /4.02.2010;_/12.02.2009, contestație nr. 6285/30.05.2013, adresa Unitatea Administrativ Teritorială Orșova nr.6285/06.06.2013, copie carte de identitate.
La data de 08.10.2013 a formulat întâmpinare intimata Unitatea Administrativ Teritorială Orșova prin care a solicitat prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că prin acțiunea ce face obiectul cauzei, reclamantul a solicitat anularea deciziei de impunere nr. 2211/08.05.2013 și înștiințarea de plată nr. 2211/08.05.2013.
Ca urmare a controlului efectuat de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi M., prin care s-a dispus recalcularea impozitului datorat pe terenul extravilan, retroactiv pentru o perioadă de 5 ani, cu majorările aferente conform Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, ca urmare a trecerii terenului de la zona D la zona A, a emis această decizie de impunere, având obligația de a ne conforma celor dispuse prin minuta din data de 14.03.2013 și decizia nr. 27/25.04.2013 emise de către Camera de Conturi M..
Cu privire la măsura dispusă a fost aceea de a lua măsuri de remediere constând în înregistrarea debitelor în evidența fiscală și emiterea înștiințărilor de plată către contribuabilii debitori.
În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 -206 C.pr.civilă.
La data de 18.10.2013 a formulat răspuns la întâmpinare contestatorul S. I.
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
A susținut că pârâta știind ca este o decizie nelegală nu își motivează întâmpinarea decât sub aspectul ca aveau "obligația de a se conforma" în sensul ca au fost nevoiți sa emită decizia de impunere nr. 2211/8.05.2013 precum si înștiințarea de plata nr. 2211/8.05.2013.
A arătat că pârâta trebuia sa dovedească cu acte Hotărârea Consiliului Local de aprobare a valorii taxelor si impozitelor locale pentru fiecare an în parte pentru care solicita majorarea impozitului pe terenul extravilan
A precizat că în condițiile în care a achitat integral impozitul pana in anul 2013, a considerat ca este nelegal sa fie obligat să plătească retroactiv o suma de bani privind impozitarea terenului meu, în condițiile in care în Consiliul local nu a adoptat nici un fel de hotărâre privind schimbarea încadrării din zona D in zona A.
A precizat că prin decizia de impunere nr. 2211/8.05.2013 este nelegala deoarece in mod abuziv s-a recalculat impozitul fără a avea la baza H.C.L., prin care sa se fi aprobat schimbarea încadrării din zona D in zona A.
În consecință, față de cele arătate a solicitat să se dispună anularea deciziei de impunere nr. 2211/8.05.2013 privind creanțele datorate bugetului local în urma inspecției fiscale în anul 2013 precum si a înștiințării de plata nr. 2211/8.05.2013.
Prin încheierea de ședință din data de 09.12.2013, instanța a dispus emiterea unei adrese către pârâta Primăria Municipiului Orșova, relațiile fiind atașate și consemnate, (fila 41-72, dosar).
Analizând acțiunea formulată de reclamantă, instanța constată următoarele:
Prin Decizia nr. 27/25.04.2013, emisă de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi M., în urma controlului efectuat UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL ORȘOVA, s-a constatat că, modul de stabilire a impozitului pe terenurile amplasate în extravilanul municipiului Orșova datorat de persoane fizice nu a respectat dispozițiile legale în materie, respectiv deși în extravilanul localității s-a stabilit de către consiliul local o singură zonă, aceasta ar fi trebuit să fie zona A și nu zona D, iar nivelul sumelor datorate de contribuabili au avut valori inferioare celor pentru zona A, rezultând un impozit necalculat, neînregistrat și neîncasat în cuantum de 46.543 lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 38.149 lei.
Aceleași nereguli s-au constatat și în ceea ce privește modul de stabilire al impozitului datorate pe terenul extravilan de persoanele juridice.
În timpul controlului obligațiile stabilite suplimentar au fost înregistrate în evidența fiscală și evidența contabilă și, totodată, au fost întocmite și transmise decizii de impunere contribuabililor în cauză.
În baza acestei decizii pârâta a emis la rândul său decizia de impunere nr.2211/05.08.2013 și înștiințarea de plată nr. 2211/05.08.2013 pe numele reclamantului S. I., prin care se constată că acesta datorează bugetului local suma de 953,92 lei, din care 571 lei impozit pentru perioada 2008-2013, precum și 382,92 lei, majorări de întârziere.
Reclamantul a contestat decizia de impunere la organul emitent.
Potrivit art. 91 din OG 92/2003, dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, termen ce începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală.
Potrivit art. 256 din Legea nr.571/2003, orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, impozit care se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului unde este situat terenul.
În art. 258 din Legea nr.571/2003, se prevede că la stabilirea impozitului pe teren se are în vedere numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului stabilită conform încadrării făcute de consiliul local.
Potrivit HG nr.44/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, referitor la art. 247 C. fiscal, se constată că numărul zonelor din intravilanul localităților poate fi egal sau diferit de numărul zonelor din extravilanul localităților, identificarea zonelor atât în intravilan cât și în extravilan urmând a se face prin lit. A, B, C și D, iar în situația în care în extravilan se delimitează o singură zonă, aceasta va fi zona A și va avea ca și corespondent zona A din intravilan.
Cum în speță, pe raza municipiului Orșova s-a stabilit o singură zonă în extravilan, în vederea stabilirii impozitului trebuia să se aibă în vedere nivelul de impozit și taxă la ha. pentru zona A și nu pentru zona D, care are un nivel de impozit mai mic, situație în care reclamantul datorează diferența de impozit.
Faptul că a achitat anual sumele care i s-au cerut și că, de fapt, această sumă provine dintr-un mod de calcul nelegal, nu-l scutește pe reclamant de obligația achitării impozitului corect stabilit, această atitudine demonstrând însă buna sa credință.
În cauză nu suntem în situația unei majorări de impozit, ci de plata diferenței de impozit ca urmare a unui calcul efectuat cu încălcarea dispozițiilor legale.
Nu se poate reține că a fost încălcat principiul certitudinii impunerii, reglementat de art.3 lit.b din Codul fiscal, principiu al fiscalității care presupune elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale, deoarece în cauză normele juridice ce reglementau impozitul pentru terenurile extravilane erau accesibile și previzibile, atât pentru Consiliul local care a emis hotărârea ce stabilea impozitele cu nerespectarea legii, cât și pentru contribuabil.
De asemenea, nu se poate reține că, Curtea de Conturi și-a depășit atribuțiile, în sensul că nu poate stabili asupra încadrării terenurilor pe zone, atribuție ce revine exclusiv Consiliului local. În decizia dată, Curtea de Conturi nu a încadrat terenurile în cauză pe zone, atribuție care într-adevăr revine Consiliului local, ci în raport de încadrarea făcută, a constatat că în situația dată nu s-au respectat dispozițiile imperative ale legii (HG nr.44/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, referitor la art. 247 C. fiscal).
În ceea ce privește majorările de întârziere, se reține că potrivit art. 124 ind.1 din C.proc.fiscală, prin excepție de la prevederile art. 119 alin. (1) și art. 120 ind.1, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere.
Din interpretarea acestui text legal, rezultă că debitorul datorează aceste majorări doar dacă nu a achitat la termenul de scadență obligațiile de plată datorate bugetelor locale. Or, în cauză, aceste majorări au fost calculate la diferența de impozit stabilită ca urmare a Deciziei Curții de Conturi din anul 2013. Aceste diferențe de impozit au fost stabilite în anul 2013, deci scadența pentru aceste sume nu putea fi mai devreme de data stabilirii lor. Mai mult, contribuabilul nu a cunoscut despre aceste sume de plată și în consecință nu are nicio culpă pentru neplata lor la scadență, pentru a se putea percepe majorări de întârziere.
Este cert că pârâta trebuia să beneficieze în bugetul propriu de aceste sume. Dacă în ceea ce privește diferențele de impozit, acestea trebuie achitate de reclamant, așa cum s-a arătat anterior, pentru recuperarea majorărilor de întârziere pârâta are posibilitatea să identifice persoanele vinovate de adoptarea Hotărârilor de Consiliu Local cu nerespectarea legii și să recupereze sumele respective de la acestea.
În raport de considerentele mai sus expuse și dat fiind că nu s-a contestat modul de calcul, respectiv suma rezultată, instanța urmează să admită în parte acțiunea și să anuleze în parte decizia de impunere nr.2211/05.08.2013 și înștiințarea de plată nr. 2211/05.08.2013 în ceea ce privește suma de 382,92 lei reprezentând majorări de întârziere.
În temeiul art.453 alin.1 C.proc.civ., va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 250 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de contestatorul S. I. CNP_, domiciliat în Orșova, domiciliat în Orșova, .. 19, jud. M. în contradictoriu cu intimata Unitatea Administrativ Teritorială Orșova, cu sediul în Orșova, ., nr. 20, jud. M..
Anulează în parte decizia de impunere nr.2211/05.08.2013 și înștiințarea de plată nr. 2211/05.08.2013 în ceea ce privește suma de 382,92 lei reprezentând majorări.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 250 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. D. F. | ||
Grefier, I. M. G. |
Red. F.C.D./Teh. G.I.M.
4 ex./14.02.2014
cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 1201/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 803/2014.... → |
|---|
