Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 444/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 444/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 208/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 444/2014
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S. D.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei, după disjungere, privind pe reclamant C. G. prin reprezentant legal L. V. și pârâții M. A. Interne București, I. De Poliție Județean M., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) disjuns din dosarul nr_/101/2013
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns L. V. pentru reclamant și cj Nazdrăvan V. pentru pârâtul IPJ M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar a fost depusă cerere re renunțare la judecarea cauzei din partea reclamantului, după care
Instanța pune în discuție cererea de renunțare.
Cj N. V. pentru pârâtul IPJ M. solicită să se ia act de cererea de renunțare formulată de reclamant.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;P. cererea înregistrată la această instanță, la data de 13.01.2014 reclamantul C. G. a chemat în judecată pârâții M. A. Interne și I. de Politie Județean M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul acestuia la calculul si plata celui de-al 13-lea salariu aferent anului 2010 suma actualizata cu indicele de inflație si dobânda real pozitiva, de la data scadenței până la data plătii efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii arată că este angajat al unității mai sus menționate, în calitate de polițist solicitând ca potrivit art. 15 alin. 2 din Constituție statuează că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile", iar art. 1 din Codul civil că Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă", respectiv pentru perioada de timp dedusă obiectului judecății, anul 2010. Până la . Legii nr 285/28 12 2010 privind salarizarea pe anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul anual, cunoscut și sub denumirea de al 13-lea salariu a fost reglementat de dispozițiile art. 25 din Legea nr 330/2009 care dispunea că „Pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz realizate in anul pentru care se face premierea".
În prezent potrivit art. 8 din Legea nr 285/2010 „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi". Din interpretarea textului de lege rezultă aplicarea retroactivă a art. 8 din Legea nr 285/2010, lucru care contravine art. 15 din Constituția României și a prevederilor art. 1 din Codul civil, care prevăd în mod imperativ fără a lăsa loc de interpretare, că legea dispune numai pentru viitor; avem o singură excepție de la această prevedere imperativă, respectiv aplicarea legii mai favorabile în domeniile contravențional ori penal
Curtea Constituțională a subliniat, prin Decizia nr 90/1999 publicată in Monitorul Oficial nr 489/1999, caracterul universal al principiului la care ne-am referit, arătând că „Principiul neretroactivității este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia".
Susține reclamantul că dreptul de a primi premiul anual (al 13-lea salariu), aferent anului 2010, s-a născut începând cu data de 01 ianuarie 2010 și a continuat pe tot parcursul acestui an, până la 31 decembrie. Momentul concretizării dreptului prin acordarea echivalentului bănesc cuvenit, de la 01 ianuarie 2011 trebuie făcut pentru ca acest drept să nu rămână golit de conținut.
Mai mult decât atât, premiul anual reprezentat de suma de bani egală cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea, îmbracă forma unui drept patrimonial recunoscut, pentru o situație trecută, respectiv anul 2010 P. urmare Legea nr. 285/2010 ale cărei dispoziții sunt în vigoare începând cu 01 ianuarie 2011 nu poate duce la înlăturarea existenței dreptului pentru trecut, întrucât s-ar încălca prevederile aii 53 din Constituție referitoare la cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept, dar și a reglementărilor date prin art 1 din protocolul nr 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
Într-o situație asemănătoare instanța supremă a statuat, printr-o decizie de îndrumare ca „...respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea, pentru perioada în care au fost prevăzute de lege" (Decizia ni XXIII din 12 12 2005 a înaltei Curți de Casație si Justiție)
Și instanța de contencios constituțional a reținut faptul că „soluționarea conflictului legilor în timp, face necesară diferențierea dreptului subiectiv, constituit sub imperiul legii anterioare, de cel născut potrivit legii posterioare; acesta din urmă nu poate, fără a avea un efect retroactiv, să aducă atingerea modalității în care legea anterioară a constituit dreptul respectiv, modalitate guvernată de principiul tempus regit actum" (Decizia nr 73/19 07 1995 publicată in Monitorul Oficial nr 177/08. 08. 1995).
În baza prevederilor art. 25 din Legea nr 330/2009, premiul anual reprezintă pentru anul 2010 un drept câștigat, aflat sub autoritatea statului de drept.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 15 și art. 20 din Constituție raportat la art. 1 din protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale art. 51 din Constituția României, art. 28 din Legea 62/2011 art. 25 din Legea 330/2009 O U G nr 1/2010 raportată la art. 26 din O G nr 38/2003 l Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Pârâta IPJ M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată având în vedere că disp. art. 8 din Lg. 285/2010 au fost a atacate la Curtea Constituțională care prin decizia 115/_ Curtea Constituțională a constatat că excepțiile de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 8 din Lg. 285/2010, sunt neîntemeiate.
Totodată arată că, la data de 18.11.2013, prin Decizia 21/2013, ICCJ a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, în legătură cu acordarea premiului anual personalului plătit din fonduri publice pentru anul 2010, stabilind „În interpretarea și aplicarea dis part 8 din Lg nr. 285/2010, premiul anual pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Lg. 330/2009, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit art. 1 din Leg. 285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări”.
La data de 31 ianuarie 2014, reclamantul a depus cerere de renunțare la judecarea cauzei având în vedere Decizia ICCJ NR. 21 /18.11.2013 publicată în MO nr. 37/16.01.2014 care a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ și în consecință a stabilit că interpretarea și aplicarea disp. art. 8 din Lg. nr. - 285/2010 privind salarizarea pentru anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea – cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit disp. art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputând fi acordate în forma supusa vechii reglementări.
Astfel, constatând că, reclamantul a renunțat la judecarea cauzei depunând cerere scrisă în acest sens în conformitate cu art. 406 alin.1 Cod procedură civilă, iar pârâtul IPJ M. a fost de acord cu renunțarea la judecată, instanța va lua act de renunțarea la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Ia act de renunțarea la judecata cererii formulată de reclamantul C. G., cu domiciliul procesual ales la sediul organizației” Corpul Național al Polițiștilor „ - IPJ M., din Drobeta Turnu Severin, .. 75, județul M. în contradictoriu cu pârâții M. A. Interne București, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1 A, sector 1 și Inspectoratul de Poliție Județean M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin .. 75, județul M.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2014, la sediul Tribunalului M.
Președinte, N. S. D. | ||
Grefier, M. T. |
Red.NSD/tehnored.M.T.
Ex.5
Cod operator 2626
25 Februarie 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 2735/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 794/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
