Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 2370/2014. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 2370/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 14-07-2014 în dosarul nr. 1277/101/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința Nr. 2370/2014

Ședința publică de la 14 Iulie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE N. S. D.

Grefier M. T.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe

reclamant Direcția P. Comunitară Județeană De Evidență A Persoanelor M.

și pe pârât C. C.-I., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999)

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din 30.06.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care

Nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat și cauza fiind în stare de judecată s-a trecut la soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față ;

Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 20.02.2014, Direcția P. Comunitară Județeană de Evidentă a Persoanelor M., în calitate de Director executiv, a chemat în judecată pârâtul C. C.-I., pentru recuperarea sumelor nete în cuantum de 2382 lei, sume constate de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a județului M., ca fiind acordate necuvenit drept spor de dispozitiv în perioada 01.07._13, dată la care încetează raporturilor de serviciu cu instituția publică. În motivare arată că, C. C.-I. a fost salariatul Direcției Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor M., a deținut calitatea de funcționar public, dar din data de 24.04.2013 raporturile de serviciu au încetat cu instituția publică. In urma controlului efectuat de către auditori publici externi din cadrul Camerei de Conturi a județului M. asupra conturilor de execuție bugetară și bilanțului contabil pentru perioada 01.07._13, s-a constatat și consemnat prin Decizia nr. 47/2013 lit. B) pct. 9, unde din audierea categoria „cheltuieli de personal" s-au efectuat plăți salariale nelegale angajaților din cadrul Direcției Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor M., ca urmare a includerii sporului de dispozitiv în salariul de baza stabilit la data de 01.01.2010. Obiectul cererii îl constituie punerea în aplicare a lit. B) pct. 9 din Decizia nr. 47/2013 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a județului M.. In urma verificărilor efectuate, controlorii financiari ai Curții de Conturi au stabilit că suma totală brută ce trebuie recuperată este de 49.383 lei. Această sumă reprezintă sporul de dispozitiv încasat în perioada auditată, atât de funcționarii publici cât și de personalul contractual din cadrul direcției. In urma calculelor efectuate de către C. Financiar contabilitate a rezultat că suma netă totală ce trebuie recuperată de la C. C.-I. este de 2382 lei, sumă stabilită și de auditorii publici externi ai Curții de Conturi astfel :

-pentru perioada 01.07._12 în sumă de 1726 lei; pentru perioada 01.01._13 în sumă de 656 lei.

Începând cu data de 25.02.2013 pârâtul s-a aflat în concediu medical până la 24.04.2013 când, la cerere, au încetat raporturilor de serviciu. Așadar, pentru punerea în aplicare a măsurii dispuse de auditorii financiari, în cazul pârâtului, este necesară obținerea unui titlu executoriu în temeiul căruia să poată fi recuperate sumele datorate de către acesta. Privitor la caracterul nelegal de acordare a acestui spor de dispozitiv personalului din administrațiile publice locale s-a pronunțat și înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 47/14.02.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 217 din 07.04.2010, prin care s-a admis recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Având în vedere măsura dispusă de Camera de Conturi M. de a fi recuperate de la salariați sumele reprezentând sporul de dispozitiv încasate în perioada 01.07._13 - perioadă auditată, iar DPCJEP M. este instituție publică aflată în subordinea Consiliului Județean M. și ținând cont de prevederile art.33 alin.(3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, actualizată, care arată că în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate, astfel încât solicită admiterea acțiuni și obligarea la plata sumelor de bani constatate ca fiind acordate necuvenit drept spor de dispozitiv. In susținerea celor prezentate, înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri. In drept, își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, (r2) și actualizată, potrivit cărora, funcționarilor publici, în completarea prevederilor prezentei legi, li se aplică prevederile legislației muncii, precum și reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice. Anexează în xerocopii certificate următoarele:extras din Decizia nr. 47/05.08.2013 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi M.; Adresa nr. 7801/30.12.2013 a Compartimentului Financiar contabilitate privind situația sporului de dispozitiv încasat de d-1 C. C. - I., sumă stabilită de Camera de Conturi M. pentru perioada 01.07._13. La data de 04.03.2014, pârâtul C. C. I., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii prin care s-a solicitat obligarea sa la plata sumei de 2382 lei, sume constatate de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi M. ca fiind sume acordate necuvenit drept spor de dispozitiv in perioada 01.07._13. Arată ca . - dosar nr._ al Tribunalului M. - s-a respins acțiunea sa prin care a contestat dispoziția nr. 25 din 29.05.2013 prin care i se imputa suma de 11.282 lei ca fiind acordata necuvenit ca spor de dispozitiv. Sumele de bani încasate sunt legale si apreciază ca nu a încasat ceva necuvenit, motiv pentru care solicită anularea deciziei de imputare. Drepturile bănești au fost stabilite prin acte - hotărâri judecătorești - care nu au fost anulate si care sunt obligatorii in derularea raporturilor de munca chiar ale funcționarilor publici si de vreme ce prin deciziile de reîncadrare si stabilire a drepturilor bănești nu au fost anulate. De asemenea, arată ca prin acțiunea de fata se caută a se recupera sume constatate de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi M. pana la data de 30.05.2013 deși raporturile sale de serviciu au încetat cu o luna înainte cu instituția parata. La data de 21.03.2014, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului . În motivare arată că în urma controlului efectuat de către auditori publici externi din cadrul Camerei de Conturi M. asupra conturilor de execuție bugetară și bilanțului contabil s-a constatat și consemnat prin decizia nr. 47/_ că în exercițiile bugetare pentru anii 2012 și 2013 la categoria „ cheltuieli de personal „ s-au efectuat plăți salariale nelegale angajaților din cadrul Direcției, ca urmare a includerii sporului (indemnizației ) de dispozitiv în salariul de bază stabilit la data de 01.01.2010. Atât funcționarii publici cât și personalul contractual din cadrul direcției au beneficiat de sporul de dispozitiv în cuantum de 25% din salariu de încadrare, indemnizație de dispozitiv ce a fost acordată nejustificat, având în vedere următoarele: - indemnizația de dispozitiv este un spor salarial care până la data intrării în vigoare a Legii cadru 330/2009 era reglementat prin lege numai pentru personalul din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională; - privitor la caracterul nelegal de acordare a acestui spor de dispozitiv personalului din administrațiile publice locale s-a pronunțat și înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 47/14.02.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 217 din 07.04.2010, prin care s-a admis recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție; Așa cum rezultă din Decizia nr. 47/14.02.2009 a înaltei Curții de Casație și Justiție, în care se precizează că :,, dispozițiile art. 13, raportat la art. 47 din Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții se interpretează în sensul că indemnizația de dispozitiv lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază, prevăzută de art. 13 din acest act normativ, se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea ministerului. Tot în cuprinsul Deciziei s-a mai menționat că " dacă legiuitorul ar fi dorit acordarea sporului de dispozitiv de 25% din salariu de bază, tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală, ar fi prevăzut în mod expres această posibilitate". Prin adoptarea legii cadru 330/2009, începând cu data de 01.01.2010, s-a instituit un sistem unitar de salarizare pentru tot personalul din sistemul bugetar, care are la bază printre altele, principiul privind supremația legii, în sensul că drepturile de natură salariala se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii. In acest sens, art. 30, alin. 1 din Legea 330/2009 stipulează, într-un mod clar, faptul că numai sporurile acordate prin legi și hotărâri ale guvernului se introduc în salariul de bază, deci nu și cele acordate în baza sentințelor civile. La data acordării sporului de dispozitiv de 25%, inclusiv în anii anteriori, acesta nu a avut la bază o lege sau o hotărâre de guvern aplicabilă salariaților din cadrul Direcție Publice Comunitare Județene de Evidentă a Persoanelor M.. De menționat că prin dispozițiile art. 48 alin.(l) din Legea 330/2009, art. 13 din Legea 138/199, pe baza cărora a fost acordat sporul de dispozitiv a fost abrogat. Având în vedere prevederile art. 10 din OUG nr. 1/2010, aceste drepturi nu mai puteau fi acordate personalului începând cu data intrării în vigoare a Legii cadru nr. 330/2009, iar extinderea domeniului de aplicare a prevederilor art. 13 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, la unitățile administrativ - teritoriale nu este legală. In concluzie, acordarea sporului de dispozitiv în procent de 25%) din salariul de bază, tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din bugetul Direcție Publice Comunitare Județene de Evidentă a Persoanelor M., s-a constatat de către auditorii Curții de Conturi, ca plată în afara cadrului legal, fiind producătoare de prejudiciu pent ru entitatea auditată în perioada 01.07._13. Includerea indemnizației de dispozitiv în salariul de bază începând cu data de 01 ianuarie 2010, și în continuare, în drepturile salariale aferente anilor 2012-2013, s-a datorat interpretării eronate a legislației. Astfel sumele imputate atât pentru perioada anului 2012 cât și pentru perioada anului 2013 sunt calculate efectiv până la încetarea raporturilor de serviciu cu DPCJEP M., în speță 24.04.2013. Menționează că prin Sentința pronunțată în Dosarul_ s-a imputat pârâtului suma de 11.282 lei reprezentând spor de dispozitiv pentru perioada 01.01._12. La data de 12.05.2014, reclamanta formulează o precizare de acțiune în sensul că menționează că pentru perioada 01.07.2012 – 24.04.2013 se vor imp0uta pârâtului și contribuțiile plătite către stat de angajator în sumă totală de 1014 lei, astfel că solicită obligarea pârâtului la restituirea sumei de 3396 lei, suma încasată drept spor de dispozitiv pentru perioada 01.07.2012 – 24.04.2013, dată la care pârâtul a încetat raporturile de muncă cu reclamanta. La data de 16.05.2014, pârâtul a formulat întâmpinare la precizarea de acțiune prin care solicită respingerea cererii precizatoare formulate de reclamantă, prin care s-a solicitat obligarea la plata sumei de 1014 lei reprezentând contribuții plătite către stat de reclamanta ca angajator pentru mine si anume 735 lei pentru perioada 01.07._12 si 279 lei pentru perioada 01.01._13, data la care a încetat raportul sau de munca. Arată ca nu exista nici un temei legal pentru care se solicita obligarea sa la plata acestor sume, si probabil acesta este si motivul pentru care cererea precizatoare nu este motivate in drept. Arată că nu este obligat sa restitui către angajator sumele plătite de acesta către stat cu titlu de obligații de plata deoarece eu nu sunt beneficiarul sumelor ci bugetul de stat. Chiar in situația in care s-ar admite ca i s-au făcut plați necuvenite pentru sporul de dispozitiv care nu i se cuvenea, din interpretarea prevederilor art. 84 lit. b) din Legea nr. 188/1999 care prevede ca răspunderea patrimoniala a funcționarului public se angajează in vederea recuperării sumelor acordate necuvenit, rezulta ca nu trebuie sa restituie decât ceea ce i s-a plătit adică venitul net si nicidecum contravaloarea reținerilor care se fac către bugetele publice. De altfel, in cazul contribuțiilor datorate de angajator, acestea se fac cu reținere la sursa si nu a beneficiat de acești bani pentru a fi obligat sa ii restituie. Examinând actele și lucrările dosarului, pe de o parte Tribunalul se va raporta la înscrisurile depuse în probațiune de reclamant alăturat cererii de chemare în judecată. Deși a formulat întâmpinare în procedura de regularizare, pârâtul nu a solicitat și nu a depus probe, fiind decăzut astfel, din dreptul de a solicita probe. Cu toate acestea, în baza rolului activ au fost analizate apărările pe fond formulate. Prin decizia 47/2013 emisă de Curtea de Conturi M. emisă în urma verificărilor efectuate de către auditorii publici externi s-a stabilit că suma totală brută ce trebuie recuperată este de 49.383 lei, reprezentând spor de dispozitiv încasat în perioada 01.07.2012 – 30.05.2013 atât de funcționarii publici cât și de personalul contractual din cadrul direcției., astfel că s-a dispus în sarcina pârâtului C. C. I. recuperarea sumei de 2382 lei, fila 3, reprezentând sumă încasată drept spor de dispozitiv pentru perioada 01.07.2012 – 24.04.2013, dată la care acesta a încetat raporturile de muncă cu reclamanta. La baza emiterii deciziei de impunere au fost avute în vedere extrasul din decizia nr. Curții de Conturi A României –Camera de Conturi M. și prevederile lit. b pct. 9 din Decizia 47/2013. Deși nu a depus sentința în dosar nr._, instanța a avut în vedere această apărare și a reținut că prin sentința nr. 330/27.02.2008 a Tribunalului M., irevocabilă prin nerecurare, Direcția P. Comunitară de Evidentă a Persoanelor a fost obligată să plătească pârâtului C. C. I. indemnizația de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază ,începând cu data numirii în funcția publică până la data pronunțării hotărârii respectiv 27.02.2008, fără să se fi acordat indemnizația de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază și pe viitor. Prin decizia nr. 47/2013 s-a că, atât în exercițiul bugetar 2010 și 2011, cât și în 2012 s-au efectuat plăți salariale nelegale angajaților UATJ M. ca urmare a includerii sporului de dispozitiv în salariul de bază stabilit la data de 01.01.2010. S-a dispus extinderea verificării pentru a se stabili integral cuantumul prejudiciului determinat de plata în condiții de nelegalitate, în perioada 01.07.2012 – 30.05.2013, a sporului de dispozitiv funcționarilor publici și personalului contractual, estimându-se un prejudiciu în sumă de_ lei. Deci, în cazul pârâtului ,la stabilirea salariului de încadrare s-a ținut cont, in mod nelegal, de sporul de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de încadrare ce a fost acordat tuturor funcționarilor publici din cadrul entității verificate . Referitor la indemnizația lunară de dispozitiv pe care reclamantul a primit-o în perioada 01.07._13, instanța retine că aceasta este reglementată prin art.13 din Legea nr.188/1999 și este instituită ca un spor salarial specific personalului militar - cadre militare în activitate, militari pe bază de contract și salariaților civili din instituțiile publice ale apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, Ordinul M.A.I. nr. 496 pct. 9.2 prevăzând că indemnizația de dispozitiv se acordă personalului care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, iar prin personal civil, în sensul acestui ordin ( pct. 3l .l ) înțelegându-se funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Din modul de reglementare rezultă că indemnizația de dispozitiv este un spor specific numai cadrelor militare și personalului civil definit la pct. 3l pct. l din Ordinul nr. 496/2003 și care desfășoară activități similare cu cele ale cadrelor militare, astfel că salariaților din cadrul unei autorități a administrației publice locale nu le sunt aplicabile aceste dispoziții deoarece nu sunt angajați ai M.A.I., autoritățile și instituțiile administrației publice nefiind subordonate M.A.I., existând doar atribuții de îndrumare și sprijinire a autorităților publice locale și aparatului de specialitate al acestora în aplicarea unitară a prevederilor legale și îndeplinirea atribuțiilor conferite prin lege. Se constată că, potrivit art. 9 alin l din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unica a personalului plătit din fonduri publice, în limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizează pentru personalul bugetar din aparatul propriu și din unitățile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale iar conform alin. 2, gestiunea sistemului de salarizare a personalului bugetar se asigură de fiecare ordonator principal de credite cu încadrarea în resursele financiare alocate anual prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale sau prin reglementări specifice domeniului . Art. 30 alin l din legea nr. 330/2009 stipulează că începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere.

Neîncadrându-se în sintagma “sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului” ,instanța constată că acordarea indemnizației de dispozitiv pentru reclamant s-a realizat în mod nelegal prin interpretarea greșită a legii nr. 330/2009 .

Instanța are în vedere și dispozițiile Legii nr. 330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, art. 1 din această lege prevăzând că obiectul de reglementare se referă la stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, legea aplicându-se personalului din autoritățile și instituțiile publice, în conformitate cu dispozițiile art. 2 și are în vedere, pe lângă alte principii și pe cel al sustenabilității financiare, conform art. 3 lit. e.

Pe de alta parte, potrivit art. 10 din O.U.G. nr. 1/25.01.2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal în sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora „în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea cadru nr. 330/2009, la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele și acordurile colective și contractele individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor și care excedează prevederilor Legii cadru nr. 330/2009”.

De asemenea, potrivit art. 6 alin. 1 din același act normativ, „în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

Dispozițiile legale citate anterior, determinând modul de stabilire a salariilor personalului din sectorul bugetar începând cu anul 2010 în conformitate cu art. 30 din Legea 330/2009, exclud explicit din calculul noului salariu drepturile salariale acordate prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor, chiar sumele compensatorii urmând a fi acordate numai pentru drepturile salariale stabilite prin legi sau hotărâri ale guvernului ce nu se mai regăsesc în noua lege de salarizare.

În plus, potrivit notei la anexa 1 din Ordinul nr._ emis de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice, în vigoare la data emiterii actelor administrative contestate, „ pentru anul 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele de muncă sau alte acte decât legi sau hotărâri ale guvernului”.

În condițiile în care, prin Decizia nr. 37/14.12.2009 soluționând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că dispozițiile art. 13 raportat la art. 47 din Legea 138/1999 se interpretează în sensul că indemnizația de dispozitiv se acordă exclusiv funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea ministerului, precum și personalului care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din cadrul fostului Minister de Interne, categorii profesionale între care nu se regăsește cea din care face parte reclamanta, se apreciază că această decizie constituie o cauză de încetare a efectelor dispoziției nr. 935/24.12.2008 emisă de Primarul .> Nefiind în prezența unor drepturi salariale stabilite prin legi sau hotărâri ale guvernului, ci în baza unui act administrativ adoptat ca rezultat al unei interpretări eronate a dispozițiilor Legii nr. 138/1999, astfel cum s-a constatat prin decizia în interesul legii menționată, acordarea indemnizației de dispozitiv ,ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009 este lipsită de suport legal.

În cauza nu sunt incidente prevederile art. 85 alin. 1 din legea nr. 188/1999 deoarece până la momentul soluționării contestației formulate împotriva deciziei nr. 47/2013 a Camerei de Conturi M. nu s-a cunoscut dacă suma imputată reprezintă o creanță certă,lichidă și exigibilă .

Cu privire la cererea de completare a acțiunii din 12 mai 2014 urmează a fi respinsă. Suma de 1014 lei nu reprezintă o plată nedatorată făcută pârâtului, sumele fiind reținute și virate de angajator către stat, așa cum se arată și în cerere, iar nu către pârât, care nu a fost parte în aceste raporturi juridice.

Pentru aceste considerente, se apreciază că cererea de chemare în judecată este întemeiată ,urmând a fi admisă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamanta Direcția P. Comunitară Județeană de Evidentă a Persoanelor M., în calitate de Director executiv, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., județul M. contradictoriu cu pârâtul C. C.-I. domiciliat în Drobeta Turnu Severin, ., județul M..

Obligă pe pârâtul C. C. I. să restituie reclamantei suma de 2382 lei, spor de dispozitiv pe perioada 01.07._13.

Respinge cererea de completare acțiune.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Iulie 2014, la sediul Tribunalului M. .

Președinte,

N. S. D.

Grefier,

M. T.

Red.NSD/tehnored.M.T.

Ex.4

Cod operator 2626

16 Iulie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 2370/2014. Tribunalul MEHEDINŢI