Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 189/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 189/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 27-01-2014 în dosarul nr. 11873/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 189/2014
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. F.
Grefier I. M. G.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul Președintele C. Județean M. și pe pârâtul T. P., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic S. A. S. pentru reclamantul Președintele C. Județean M., lipsă fiind pârâtul T. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier de ședință după care, consilier juridic S. A. S. depune la dosar delegație de reprezentare.
Nemaifiind cereri, probe sau lămuriri de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic S. A. S. solicită admiterea acțiunii așa cum fost formulată, în sensul obligării pârâtei la plata sumei acordată necuvenit în vederea ducerii la îndeplinire a măsurii prevăzute la punctul II-8 din Decizia nr. 52 a Curții de Conturi- Camera de Conturi M..
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.07.2013, sub nr._ reclamantul Președintele C. Județean M. în temeiul art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și actualizată în termen legal a formulat prezenta cerere de chemare în judecată pentru punerea în aplicare a punctului II-8) din Decizia nr. 52/2012 a Curții de Conturi a României- Camera de Conturi M. împotriva foștilor angajați al C. Județean M. care au deținut calitatea de funcționari publici, însă raporturile lor de serviciu au încetat înainte de data introducerii acțiunii, după cum urmează: V. I. pentru suma de 15.837 lei, B. C. S. pentru suma de 9.841 lei, P. A.(fostă manea) pentru suma de 4.196 lei, S. D. Naziana pentru suma de 11.164 lei, B. M. pentru suma de 7.056 lei, A. G. pentru suma de 6.620 lei, S. A. pentru suma de 2.835 lei, P. C. pentru suma de 4.332 lei, R. I. C. pentru suma de 3.737 lei, T. P. pentru suma de 472 lei, P. D. M. pentru suma de 1.688 lei, U. D. C. pentru suma de 3.825 lei, G. G. pentru suma de 1306 lei, D. V. pentru suma de 69 lei, Ț. L. G. pentru suma de 131 lei, D. S. T. pentru suma de 1.234 lei, Zimțea C. pentru suma de 1.446 lei și Ș. D. pentru suma de 3.312 lei.
În motivare a arătat că prin Decizia nr. 52/06.09.2012 a Camerei de Conturi M. s-a constatat la punctul 7) că atât în exercițiile bugetare 2010,2011 cât și 2012 s-au constatat plăți salariale nelegale ale angajaților U.A.T.J. M. ca urmare a includerii sporului de dispozitiv în salariu de bază stabilit la data de 01.01.2010.
În urma verificărilor efectuate pentru a se stabili integral cuantumul prejudiciului determinat de plata în condiții de nelegalitate în perioada martie 2010-iulie 2012 a sporului de dispozitiv a funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul U.A.T.J. M., echipa de audit estimând un prejudiciu în sumă de 1,267,421 lei din care 697,215 lei reprezintă obligații virate în plus către alte bugete publice și 273.366 lei reprezintă obligații virate în plus către instituție altor bugete în calitate angajator și luarea măsurilor pentru recuperarea în totalitate pe căi legale.
A susținut că în urma verificărilor efectuate, controlorii financiari ai Camerei de Conturi M. au solicitat că suma trebuie recuperată de la salariații este în cuantum de 697,215 lei, această sumă reprezentând sporul de dispozitiv încasat în perioada martie 2010-iulie 2012 de funcționarii publici cât și de personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al C. Județean M..
A arătat că în ceea ce privește foști funcționari publici sumele acordate necuvenit nu pot fi recuperate prin dispoziția de imputare nr. 129/05.07.2013emisă de Președintele C. Județean M., având în vedere și raporturile de serviciu ale acestora care au încetat înainte de emiterea dispoziției mai sus menționată, în aceste condiții pentru recuperarea sumelor este necesară obținerea unor titluri executorii care să fie puse în executare.
Față de măsura dispusă de Camera de Conturi M. și anume aceea de a recupera de la salariați sumele reprezentând sporul de dispozitiv încasat în perioada martie 2010-iulie 2012 au solicitat admiterea acțiunii și obligarea persoanelor nominalizate la plata sumelor de bani ca fiind acordate necuvenit.
În drept și-au întemeiat susținerile în baza prevederilor art. 117 din Legea 188/1999, statutul funcționarilor publici(r2) și actualizată potrivit cărora funcționarilor publici în completarea prevederilor prezentei legi li se aplică prevederile legislației muncii, precum și reglementările de drept comun civile administrative sau penale, sau după caz în măsura în care nu contravin legislației funcției specifice funcției publice.
În dovedire a anexat următoarele înscrisuri: extras din Decizia nr. - 52/2012 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi M., adresa nr. 6764 din 05.07.2013 a Direcției Economice, dispoziția nr. 129/05.07.2013 a Președintelui C. Județean M..
Având în vedre că prin întâmpinările depuse de pârâți au fost invocate apărări și excepții diferite, trebuind lămurit faptul dacă aceștia mai au sau nu calitatea de funcționari publici, iar administrarea probelor pentru fiecare ar fi îngreunat judecarea cauzei, iar prin încheierea de ședință din data de 09.12.2013, instanța a dispus disjungerea cauzelor și formarea de noi dosare, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
În prezenta cauză a rămas spre soluționare cererea formulată de reclamantul Președintele C. Județean M., în contradictoriu cu pârâtul T. P., constituindu-se dosarul nr._, pentru suma de 472 lei, reprezentând spor de dispozitiv.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 52/06.09.2012 emisă de Camera de Conturi M. s-au dispus în sarcina C. Județean M. mai multe măsuri, printre care și cele de la pct.II.8, care sunt măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciilor determinate de plata în condiții de nelegalitate în perioada martie 2010-iulie 2012, a sporului de dispozitiv funcționarilor publici și personalului contractual.
Contestația formulată în temeiul Legii nr.92/1994 a fost respinsă prin Încheierea nr. IV/189/23.11.2012 a Curții de Conturi a României.
Împotriva acestei încheieri s-a formulat contestație, iar prin sentința nr. 2513 din data de 11.03.2013, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2012, definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului, a fost respinsă acțiunea formulată de Președintele C. Județean M. - I. A. D. în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi M..
La data de 01.01.2010 au intrat în vigoare prevederile Legii cadru
nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art.1 alin. 3 din Legea nr. 330/1990 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice de la data intrării în vigoare a legii, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sunt exclusiv cele prevăzute de acest act normativ, iar potrivit art. 3 lit. b din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii.
Potrivit Art.30(1) din Legea-cadru nr.330/2009, începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere.
Art. 10 din OUG nr.1/2010 statuează că în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele și acordurile colective și contracte individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor și care excedează prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009.
De asemenea, potrivit art. 6 alin. 1 din același act normativ, „ în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.
Dispozițiile legale citate anterior, determinând modul de stabilire a salariilor personalului din sectorul bugetar începând cu anul 2010 în conformitate cu art. 30 din Legea 330/2009, exclud explicit din calculul noului salariu drepturile salariale acordate prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor, chiar sumele compensatorii urmând a fi acordate numai pentru drepturile salariale stabilite prin legi sau hotărâri ale guvernului ce nu se mai regăsesc în noua lege de salarizare.
În salariul de bază al funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală a fost inclus sporul de dispozitiv, drept salarial care nu este stabilit prin lege sau hotărâre a Guvernului pentru funcționarii publici și personalul contractual din administrația publică locală și care a fost acordat până la această dată în baza unor acte ale administrației publice locale.
Până la . legii privind sistemul unitar de salarizare drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală au fost reglementate de OG nr.6/2007.
Art.1(2) din acest act normativ prevede că sistemul de salarizare cuprinde: salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Indemnizația de dispozitiv este reglementată de art.13 din Legea nr.138/1999 care prevede: "cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază."
Cu privire la indemnizația de dispozitiv, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.37/2009 pronunțată în recurs în interesul legii a stabilit că dispozițiile art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții se interpretează în sensul că indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază, prevăzută de art. 13 din acest act normativ, se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea ministerului, precum și personalului care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din cadrul fostului Minister de Interne.
Astfel, în considerentele deciziei pronunțate în recursul în interesul legii se menționează nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv toți funcționarii publici și personalul contractual din cadrul autorităților administrației publice locale, întrucât dacă legiuitorul ar fi dorit acordarea indemnizației de dispozitiv de 25% din salariul de bază tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală, ar fi prevăzut în mod expres o atare posibilitate.
Deși actul administrativ prin care a fost acordată indemnizația de dispozitiv nu stabilește data până la care se va beneficia de această indemnizație, este neîndoielnic că efectele acesteia urmează să se producă atât timp cât coordonatele de fapt și de drept existente la data emiterii lui rămân neschimbate, respectiv până la intervenirea unei cauze legale de modificare și stingere a obligației stabilite în sarcina instituției publice.
Or, în condițiile în care, prin Decizia nr. 37/14.12.2009 soluționând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că dispozițiile art. 13 raportat la art. 47 din Legea 138/1999 se interpretează în sensul că indemnizația de dispozitiv se acordă exclusiv funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea ministerului, precum și personalului care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din cadrul fostului Minister de Interne, această decizie constituie o cauză de încetare a efectelor actului administrativ în temeiul căruia a fost acordată indemnizația de dispozitiv.
Nefiind deci în prezența unor drepturi salariale stabilite prin legi sau hotărâri ale guvernului, ci în baza unui act administrativ adoptat ca rezultat al unei interpretări eronate a dispozițiilor Legii 138/1999, astfel cum s-a constatat prin decizia în interesul legii menționată, acordarea sporului de dispozitiv ulterior intrării în vigoare a Legii 330/2009 este lipsită de suport legal.
Efectele actelor administrative prin care au fost stabilite drepturile salariale nu pot să se producă decât până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației, în speță . Legii nr. 330/2009. Prin urmare, este lipsit de relevanță faptul că aceste acte administrative fuseseră supuse controlului judecătoresc anterior intrării în vigoare a legii.
Așadar, întrucât legiuitorul nu a prevăzut acordarea indemnizației de dispozitiv tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală, acest spor nu trebuia luat în considerare la stabilirea salariuluifuncționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală începând cu 1 ianuarie 2010.
Având în vedere că pârâtul nu a contestat cuantumul sumei menționate în cererea de chemare în judecată, care a fost stabilită pe baza calculului făcut de Direcția Economică din cadrul C. Județean M. (care de fapt a calculat și acordat acest spor constatat necuvenit), instanța va admite acțiunea formulată de reclamantul Președintele C. Județean M., în contradictoriu cu pârâtul T. P. și va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 472 lei reprezentând spor de dispozitiv.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul Președintele C. Județean M. cu sediul în Dr. Tr. S., ., jud. M. în contradictoriu cu pârâtul T. P. domiciliată în Dr. tr. S., ., ., ..
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 472 lei reprezentând spor de dispozitiv.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. D. F. | ||
Grefier, I. M. G. |
Red. F.C.D./Teh. G.I.M.
4 ex./30.01.2014
cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 2145/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 304/2014.... → |
|---|
