Pretentii. Sentința nr. 1045/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1045/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 24-03-2014 în dosarul nr. 290/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 1045/2014
Ședința publică de la 24 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. Z.
Grefier O. E. C.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul B. T. și pe pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANAȚELOR PUBLICE C., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat N. L. pentru reclamant, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Conform art. 131 Cod procedură civilă, instanța din oficiu procedează la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale de a judeca pricina și constată că este competentă cu soluționarea prezentei cauze în temeiul art. 95 pct.1 Cod procedură civilă rap. la art. 10 alin.1 teza I și art. 10 alin. 3 din Legea 554/2004.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reprezentantul reclamantului, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 2008 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 16.01.214 și înregistrată sub nr._, reclamantul B. T. a chemat în judecată pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. pentru Mediu București pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 2008 lei, reprezentând contravaloare taxă emisii poluante, achitată de reclamant prin chitanța . nr._/14.09.2012, precum și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că la data de 27.08.2012 a achiziționat un autoturism marca Opel Corsa, neînmatriculat in România. Pentru a putea înmatricula autoturismul a plătit conform chitanței . nr._ la sediul Trezoreriei Dr. Tr. S. „taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule" în cuantum de 2008 lei, taxă pe care o consideră ilegală .
A arătat că taxa a cărei restituire o solicită a fost instituită prin OG 9/2012, act normativ discriminatoriu și care nu poate modifica prevederile Codului fiscal, întrucât acest lucru poate fi făcut doar prin lege. Aceasta OG 9/2012 nu face altceva decât sa reia vechea OG 50/2008.
A mai arătat că acest act normativ modifică prevederile Codului fiscal, ori, modificările aduse Codului fiscal se fac doar prin lege, promovată de regulă cu șase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia, și nu prin Ordonanță de Guvern. Așadar, Codul fiscal poate fi modificat numai prin lege, nicidecum prin ordonanțe ale guvernului, iar orice modificare ori completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui prin care a fost adoptat prin lege. De aceea, Ordonanța Guvernului privind taxa de poluare este nelegală.
discriminarea provine din faptul că ea este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în statele Uniunii Europene și reînmatriculate în România, în timp ce pentru mașinile înmatriculate deja în țară până la data de 1 iulie 2008, la noua înmatriculare taxa nu mai este percepută. Acest fapt încalcă principiile egalității în drepturi. Potrivit art.148 alin. 2 din Constituția României, în urma aderării țării noastre la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale UE au prioritate în raport cu dispozițiile contrare din legile interne. Potrivit art. 25 din Tratat, între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent.
A invocat faptul că taxa de poluare instituită conform OUG din 1 iulie 2008 este discriminatorie. Din analiza aplicării taxei, rezultă că ea este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în statele Uniunii Europene și reînmatriculate în România, în timp ce pentru mașinile înmatriculate deja în țară până la data de 1 iulie 2008, la noua înmatriculare, taxa nu mai este percepută. Acest fapt încalcă principiile egalității în drepturi. Nu pot exista deosebiri în funcție de locul în care a fost înmatriculată mașina. Astfel, OG 9/2012 implică o discriminare între mașini identice. în funcție de locul în care a fost realizată prima înmatriculare, și asta cu toate că Tratatul privind constituirea UE interzice categoric astfel de discriminări. Prin noua taxă (de poluare) se încalcă principiul nediscriminării produselor importate față de cele interne. Dacă alegem două mașini de aceeași marcă, același model, la fel de vechi, prima înmatriculată în România înainte de 1 iulie 2008, iar cealaltă din orice stat al UE, se va constata imediat diferența. Pentru prima, la o nouă reînmatriculare în țară nu se va plăti taxa de poluare, în timp ce pentru cea de-a doua se percepe.
A arătat că aceasta taxa este contrară art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene, întrucât discriminează autoturismele second-hand provenind din alte state membre ale Uniunii Europene (în speță, Italia). In același sens s-a pronunțat recent și Curtea de Justiție Europeană, în cauze contra Ungariei (Nadasdi și N., hotărârea din 5.10.2006) și Poloniei (Brzezinski, hotărârea din 18.01.2007). iar Comisia Europeană a atenționat România la data de 21.03.2007 că această taxă este ilegală.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Constituția României, OG 9/2012 raportate la prevederile Codului fiscal, precum și ale Deciziilor mai sus menționate ale Curții Europene.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: chitanța . nr._/14.09.2012, decizie și referat privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante, certificat emis de AFP Dr. Tr. S., contract de vânzare - cumpărare autovehicul si traducere, certificat de înmatriculare si traducere, carte de identitate a vehiculului, dovada certificat de înmatriculare și copie C.I., procedură prealabilă.
Pârâtele, deși legal citate, nu au formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pe fondul cauzei, se reține că, reclamantul a cumpărat un autoturism marca Opel Corsa, iar pentru înmatricularea acestuia în România a achitat taxa pentru emisii poluante în sumă de 2008 lei la Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., taxă ce a fost calculată prin decizia privind stabilirea taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule, în temeiul Legii nr.9/2012.
Prin acțiunea formulată, reclamantul solicită restituirea sumei plătite cu titlu de taxă pentru emisii poluante motivat de faptul că nu este conformă cu art.90 din TCE.
Se reține astfel că în speță se pune problema aplicării și interpretării taxei pentru emisii poluante din perspectiva compatibilității acesteia cu normele de drept comunitar, respectiv art.90 din TCE.
Taxa pe emisii poluante este reglementată de Legea nr.9/2012 care a intrat în vigoare la data de 13.01.2012 și a abrogat OUG nr.50/2008.
În forma inițială Legea nr. 9/2012, în art.4 alin.2, a prevăzut obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Prin art. 1 OUG nr.1/2012, intrată în vigoare la data de 30.01.2012, s-a prevăzut că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Prin urmare de la data de 30.01.2012 obligația de plata a taxei pe emisii poluante este menținută, în ceea ce privește autoturismele second-hand, numai pentru cele înmatriculate anterior într-un alt stat.
Așadar, Legea nr.9/2012 în forma aplicabilă de la data de 30.01.2012, stabilește indirect, pentru autoturismele second-hand provenind din alte state membre ale Uniunii Europene, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Uniunea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută, fiind suspendată aplicarea dispozițiilor din Legea nr.9/2012 care prevedeau plata acestei taxe și pentru autoturismele înmatriculate în România și reînmatriculate în România.
Într-adevăr Legea nr.9/2012 în forma inițiala (în vigoare de la 13.01.2012 la 30.01.2012) prevedea obligația de plată a taxei pe emisii poluante pentru toate autoturismele second-hand, indiferent de statul în care erau înmatriculate anterior (România sau alt stat din UE), însă de la data intrării în vigoare a OUG nr. 1/2012, obligația este menținută doar pentru cele înmatriculate anterior în alt stat din UE (fiind exceptate cele înmatriculate în România), iar potrivit normelor tranzitorii „Contribuabilii care au achitat taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ca urmare a primei transcrieri a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 9/2012, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pot solicita restituirea acesteia”.
Prin urmare, și în forma actuală textul de lege menționat stabilește indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Uniunea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România (indiferent dacă vehiculul fusese produs în România sau în alte state membre UE) - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Reglementată în acest mod, taxa pe emisii poluante diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Potrivit dispozițiilor art.110 TFUE al cărui text este identic cu cel al articolului 90 TCE nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Obiectivul acestei reglementări comunitare îl constituie asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare, în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre ( cauza Weigel – 2004) .
Rezultă, așadar, că scopul acestei reglementări este acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 aprilie 2011 în Cauza C-402/09 T. și prin Hotărârea din 7 iulie 2011 în Cauza C263/10 N. a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Ca atare, și actuala formă a Legii 9/2012 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să facă mai puțin atractivă opțiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel vânzarea autovehiculelor second-hand deja înmatriculate în România.
Așa fiind se constată că statul român a creat premizele discriminării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene și produsele de pe piața internă, ceea ce este de natură a încălca principiul neutralității impozitării interne, în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața națională și produsele importate, încălcând în acest mod art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE).
Conform prevederile art. 148 din Constituție, "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de CEJ în cauzele Flaminio C. v. Enel (15 iulie 1964), precum și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a ( 9 martie 1978).
Potrivit considerentelor CEJ, redate în aceste hotărâri, la . Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a statelor membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că „o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională". Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prevederile art. 10 din Tratat.
Taxa pe emisii poluante reglementată de Legea nr.9/2012 fiind contrară art.110 TFUE, se aplică principiul conform căruia atunci când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută cu încălcarea acestuia, iar reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei pe emisii poluante încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
Față de aceste considerente, instanța va admite cererea de restituire a taxei de emisii poluante în cuantum de 2008 lei achitată cu chitanța . nr._/14.09.2012.
În baza art. 453 Noul Cod procedură civilă vor fi obligate pârâtele și la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, din care 200 lei taxă timbru și 300 lei onorariu avocat, făcând aplicarea dispozițiilor articolului 451 alineatul 2 din NCPC în sensul reducerii onorariului de avocat de la suma de 400 lei la suma de 300 lei, ținând cont de complexitatea redusă a cauzei generată de existența unei practici unitare în materia taxelor speciale de înmatriculare și a dobânzilor aferente și a pronunțării unor cauze CJUE în această materie, apărătorul reclamantei având doar atribuția de a prelua principiile practicii interne și comunitare și a le prezenta instanței..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul B. T., cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., nr.10, ., apartament 6, județul M., CNP_, în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în localitatea Drobeta Turnu Severin, ., nr. 1, județul M., Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul C., .. 2, județul D. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, ..294, corp A, sectorul 6.
Obligă pârâții să restituie reclamantului suma de 2008 lei reprezentând taxa de emisii poluante pentru autovehicule, achitată de reclamant cu chitanța . numărul_/14.09.2012.
Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședință publică azi 24.03.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, Grefier,
D. Z. O. E. C.
Red. D. Z.
Tehn. O.E.C.
6 ex./ 4 pagini
03.04..2014
Cod operare date 2626
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3345/2014.... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
