Pretentii. Sentința nr. 2653/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2653/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 4155/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 2653/2014
Ședința publică de la 29 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S. D.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant V. V. M. și pe pârâții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Administrația F. pentru Mediu București, având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av Gogiltan R. pentru reclamant, lipsă fiind pârâții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Conform art. 131 Cod procedură civilă, instanța din oficiu procedează la verificarea competenței și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul dispozițiilor art. 95 pct.1 C. pr. civ. rap. la art. 10 alin. 1 teza 1 și alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Având în vedere că nu este necesar administrarea altui probatoriu în cauză, instanța apreciază că nu se impune estimarea duratei necesare cercetării procesului în temeiul art. 238 alin. 1 Noul Cod procedură civilă.
Instanța invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C..
Apărătorul reclamantului având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții.
Nemaifiind excepții de invocat și alte cereri de formulat, constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra cauzei.
Apărătorul reclamantului având cuvântul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtelor la plata dobânzii, cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 12.06.2014, reclamantul V. V. M., a chemat în judecată paratele Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., și Administrației F. pentru Mediu,cu sediul in București, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea paratelor la plata sumei de 4.292,00 lei, reprezentând dobânda legala pentru suma de 6694,00 lei, suma ce a reprezentat taxa de poluare achitata conform chitanței nr._, achitata in data de 23.09.2009, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecata . In motivarea cererii arată că, a achiziționat autoturismul marca Mercedes Benz, achitând taxa de poluare potrivit actului intitulat chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții, nr._/23.09.2009, in valoare de 6694 lei întrucât fără această taxa, funcționarii din cadrul Serviciului de înmatriculări au refuzat înmatricularea mașinii. Suma plătită cu titlu de taxa de poluare, i-a fost restituita in data de 26.11.2012, in baza sentinței nr.987, pronunțata in data de 21.02.2012, de către Tribunalul M., in dosarul_ *, rămasa definitiva prin respingerea recursului. S-a adresat AJFP M. din cadrul DGRFP C. cu cerere pentru restituirea dobânzii aferente taxei de poluare, aceasta respingându-i solicitarea prin adresa nr. MH_ / 03.06.2014. In ceea ce privește data de la care se va calcula dobânda fiscala, instanța, in temeiul principiului priorității dreptului comunitar consacrat de Constituția României, trebuie sa înlăture aplicarea dispozițiilor art. 124, art. 120 si 70 din Codul de procedura fiscala in ceea ce privește termenul de la care se calculează dobânda fiscala. Arată că în dreptul romanesc, in mod tradițional calculul dobânzilor - fie de drept comun, fie fiscale, s-a făcut pe fiecare zi, urmărindu-se in principiu acoperirea inflației si eventual o mica suma suplimentara care sa acopere si posibilul beneficiu nerealizat, legiuitorul apreciind ca prejudiciul trebuie reparat pe măsura ce se produce, succesiv si continuu, adică pe măsura scurgerii fiecărei zile in care suma este reținuta si nu global la sfârșitul perioadei. Ca atare, optând pentru acest sistem de calcul al dobânzii, inclusiv in materie fiscala, rezulta ca el trebuie aplicat încă de la data reținerii sumei, deoarece încă din acest moment, încep sa curgă zilele de privare de suma si deci, începe sa se producă prejudiciul. În ceea ce privește principiul echivalenței, trebuie arătat că Curtea nu dispune de niciun element de natură să dea naștere unor îndoieli în legătură cu conformitatea cu acesta a regimului în discuție în litigiul principal. Astfel, din dosarul de care dispune Curtea pare să rezulte că regimul în discuție în litigiul principal, care nu acordă dobânzi decât începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, se aplică tuturor sumelor care trebuie restituite de la buget, atât celor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, cât și celor percepute cu încălcarea dreptului național, aspect care trebuie însă verificat de instanța de trimitere. În ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei (a se vedea Hotărârea Littlewoods Retail și alții, citată anterior, punctul 29). În speță, trebuie să se constate că un regim precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință. In drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 194 Cod Procedura Civila, art. 1528 Cod Civil, Legea 554/2004, Constituția României, Tratatul Comunității Europene, Codul de Procedura Fiscala. Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele: Cu privire la calitatea procesuala a Direcției regionale C., această urmează a fi admisă și a se respinge acțiunea față de acestea. Pentru a putea sta în judecată, o entitate juridică nu trebuie să aibă neapărat personalitate juridică ci este suficient ca acestea să aibă organe proprii de conducere sau să fie constituite conform legii. Verificând actele normative amintite, vom observa că, într-adevăr, potrivit art. 13 din HG nr.520/2013, numai Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. are personalitate juridică. Potrivit alin. (9), (11) și (12) ale aceluiași articol, toate organele fiscale teritoriale care sunt subordonate Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice au conducere proprii. Prin urmare, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (3) din OUG nr.74/2013 deoarece acolo sunt reglementate cazuri speciale, doar când reprezintă structura ierarhic superioară. Prin urmare, în oricare dintre cazuri, apreciem că trebuie respectate normele Codului de Procedură Civilă aplicabil din punct de vedere temporal litigiului. Capacitatea de folosință a organelor fiscale care nu au personalitate juridică este una specială, judiciară: ambele norme procedurale, atât cea veche cât și cea nouă, fac vorbire despre capacitatea de folosință necesară pentru a sta în proces iar în al doilea alineat creează excepția de la regulă, conferind practic o capacitate specială de folosință, una judiciară. Reclamantul cu chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții, nr._/23.09.2009, a plătit suma de 6694 lei întrucât fără această taxa, funcționarii din cadrul Serviciului de înmatriculări au refuzat înmatricularea mașinii. Suma plătită cu titlu de taxa de poluare, i-a fost restituita in data de 26.11.2012, in baza sentinței nr.987, pronunțata in data de 21.02.2012, de către Tribunalul M., in dosarul_ *, fila 10 rămasa definitiva prin respingerea recursului. Prin cererea nr. MH_, fila 7, a parcurs procedura prealabilă. Instanța reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor. Instanța constată însă că, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11) prin care s-a solicitat să se stabilească dacă „principiile echivalenței, efectivității și proporționalității remediilor pentru încălcările dreptului Uniunii ocazionate particularilor prin aplicarea unei legislații neconforme cu dreptul Uniunii, rezultate din jurisprudența Curții, coroborate cu dreptul de proprietate, instituit de articolul 6 TUE și de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pot fi interpretate ca opunându - se unor dispoziții de drept intern care restrâng cuantumul prejudiciului susceptibil de a fi recuperat de particularul al cărui drept a fost încălcat”. Prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe. Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar. Prin urmare, se apreciază că, reclamantul are dreptul la plata dobânzii legale în materie fiscală de la data de 23.09.2009 data când a fost achitată taxa și până la data de 26.11.2012, data restituirii taxei de poluare Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtele să plătească reclamantului dobânda legală în materie fiscală de la data de 23.09.2009 data când a fost achitată taxa și până la data de 26.11.2012, data restituirii taxei de poluare, potrivit dovezii de la fila 9. Potrivit art.451 c.p.civ, urmează ca pârâtele să fie obligate la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxa de timbru .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DGRFP C.
Admite acțiunea formulată de reclamantul V. V. M., domiciliat în Drobeta Turnu Severin, Al. Danubius, nr. 7, ..4, ., având CNP_ prin . SRL, cu domiciliul procesual ales în Drobeta Turnu Severin, ., Județul M., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6. Respinge acțiunea fata de DGRFP C., cu sediul în C., .. 2, județul D. . Obligă pârâtele să plătească reclamantului dobânda legală în materie fiscală, de la data de 23.09.2009 data când a fost achitată taxa și până la data de 26.11.2012, data restituirii taxei de poluare .
In baza art. 451 c.p.civ, obligă pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei, reprezentând taxă de timbru, către reclamant.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare; cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 29 Septembrie 2014, la sediul Tribunalului M.
Președinte, N. S. D. | ||
Grefier, M. T. |
1
Red. NSD/tehnored.M.T.
Ex.6
28 Octombrie 2014
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 3152/2014.... → |
|---|
