Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 406/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 406/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 1778/101/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 406
Ședința publică de la 02 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul U. M. și pârâtul Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială M., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) disjunsă cauza din dosarul_ .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că s-au depus de reclamant copia dec. Nr. 2202/29.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ precum și copia Protocolului încheiat cu Direcția de Muncă și Protecție Socială M. cu Agenția Județeană de Prestații Sociale M. în urma reorganizării fostelor direcții de muncă, după care; se constată că s-a depus de pârât răspuns la solicitarea instanței.
Nemaifiind cereri de formulat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare reclamantul solicitând judecarea în lipsă.
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea disjunsă din dosarul_ înregistrat la 28.11..2014, reclamantul U. M. în contradictoriu cu pârâtul Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială M., a solicitat obligarea acestuia ca urmare a deciziei Curții de Apel C. nr. 2202/29.10.2008 pronunțata în dosarul nr._, la plata dobânzii legale, aferenta plații eșalonate a sumelor prevăzute de litiul executoriu.
În fapt, hotărârea judecătoreasca devenind inoperabila, deși a efectuat nenumărate demersuri iar ulterior prin dispozițiile art. 1 si art.2 din OG nr. 71/2009, s-a dispus plata eșalonată a sumelor.
ÎCCJ prin Decizia nr. 2/2014,. a stabilit că pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariate personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 însă angajatorul nu a calculat și nu este de acord să acorde aceste dobânzi.
În drept, a întemeiat acțiunea pe dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, coroborate cu Decizia Înaltei Curți de Casație si Justiție nr.2/2014.
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială M. (A.J.P.I.S.) a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii invocând excepția lipsei calității procesuale și excepția decăderii reclamanților din dreptul de a mai formula acțiune în contencios administrativ cu privire la plata de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale potrivit prevederilor art. 19 alin.(1) si (2) coroborat cu art.11 alin.(1), (2) și (5) din Legea nr.554/2004.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a A.J.P.I.S. a susținut că reclamantul este nemulțumit de prevederile O.U.G. nr.71/2009 privind eșalonarea plăților efectuate în temeiul hotărârii judecătorești, pentru că A.J.P.I.S. M. și-a îndeplinit obligațiile conform dispozițiilor legale din O.U.G. nr. 71/2009.care prevede doar actualizarea cu indicele prețurilor de consum a sumelor plătite către reclamanți fără dobânzi .
Apreciază că reclamanții în raport de art. 36 NCPC, s-au îndreptat în mod eronat împotriva angajatorului, care aplică prevederile legale, fără a putea acorda mai mult decât prevăd acestea.
Referitor la excepția decăderii din dreptul de a mai formula acțiune a susținut că în cauză sunt incidente prevederilor art. 11 alin.(1),(2) si (5), art.19 alin.(1) si (2) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ iar acțiunea este și prescrisă:
Conform art.11 alin.(5) termenul de un an în care se poate introduce acțiune pentru repararea pagubei este termen de decădere iar reclamanții au depus acțiune peste termenul de decădere prevăzute de lege.
Titlul executoriu, decizia nr. 2202 a C.A.C. este din 29.10.2008 iar acțiunea a fost înregistrată la Tribunalului M. la 28.11.2014, depășind termenul.
Pe fondul cauzei: a susținut că în lipsa unor prevederi legale nu poate efectua plăți reprezentând dobânda legală pentru că se încalcă prevederile art.4 din Lg. 500/2002 privind finanțele publice care prevăd că plățile se fac doar în limitele bugetului aprobat, iar în cauză nu există un astfel de buget.
Consideră că nu sunt aplicabile prevederile art. 1 385 alin.(3) NCPC referitoare la întinderea reparației pentru că dispozițiile menționate se aplică în cazul delictelor civile iar în cauză nu există o faptă ilicită a angajatorului pentru a se pune în discuție existența unui delict.
În drept a invocat: prevederile O.U.G. nr.71/2009 ;-art. 4 si art.14 din Legea 500/2002 privind finanțele publice;- art.205-208, art.36 si 40, art.185 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă;- art. 1385 din Legea nr.287/2009 republicată, privind Codul civil; art. 19 alin.(1) si (2) coroborat cu art. 11 alin.(1), (2) și (5) din Legea nr.554/2004.
A anexat copii după statele de plată pentru perioada 2011-2014.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției privind decăderea din dreptul de a formula acțiunea pentru că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile legii 554/2004 privind contenciosul administrativ pentru că nu se cere anularea unui act administrativ. Referitor la excepția privind prescripția dreptului la acțiune a susținut că pârâtul face abstracție de dispozițiile art. 2524 alin. 3 NCC care stipulează că dacă dreptul este afectat de o condiție suspensivă prescr4ipția începe să ciurcă de la data la care s-a îndeplinit condiția.
Pe fond a reluat argumentația din acțiune.
conform art. 248 ncpc instanța esre chemată să se pronunțe mai întâi supra excepțiilor de procedură sau de fond care fac inuțtilă cercetarea în fond cauzei.
Excepția decăderii nu poate fi primită pentru că se referă la o altă situație respectiv la cea care privește anularea actelor administrative în procedura prevăzută de legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în condițiile în care obiectul prezentei acțiuni nu este de anulare a unui act administrativ, procedura nefiind în speță neaplicabilă.
Cu privire la prescripție în cauză sunt incidente dispozițiile art. 6(4) NCC conform cărora prescripțiile, începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Titlul executoriu al reclamantului este decizia nr. 2202/29.10.2008 a CA C..
Conform art. 7 din decretul 267/ 1958 prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
Dreptul la acțiune de a cere dobânda s-a născut la data emirii titlului irevocabil, 29.10.2008.
Conform art. 3 din decretul 267/ 1958, termenul prescripției este de 3 ani.
Prescripția dreptului s-ar fi împlinit la 29.10.2011.
În cadrul termenului de prescripție, însă, prin OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar s-a dispus ca plata drepturilor salariale prevăzute în titluri executorii să se facă eșalonat până la 31.12.2009, ulterior termenele de plată s-au prelungit prin OUG 45/2010 și Legea 230/2011 până în anul 2016.
Aceste acte normative ce instituie un moratoriu legal, cu privire la executare și implicit dreptul de a cere executarea, au instituit și o dispoziție prin care s-a prevăzut faptul că sumele de bani plătite eșalonat se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S..
Prin instituirea dispoziției legale privind plata actualizată a creanțelor în raport de inflație s-a prevăzut că actualizarea în raport de inflație se datorează de drept.
Astfel actualizarea cu indicele de inflație se datorează de la data scadenței obligației principale respectiv data emiterii titlului, 29.10.2008 iar sumele datorate cu acest titlu curg de drept fără a mai fi necesară punerea în întârziere prin introducerea unei cereri de chemare în judecată prin care să se solicite actualizarea în raport de inflație.
Inflația reprezintă însă în termeni economici parte componentă a unei dobânzi real pozitive și poate reprezenta mai mult decât dobânda dacă este componentă a unei dobânzi negative.
Cum legiuitorul nu a făcut nici o distincție cu privire la actualizare în nici una din cele două situații menționate se înțelege că a intenționat să protejeze drepturile salariaților și atunci când pe piață s-ar fi impus dobânda negativă.
În acest caz recunoaște dreptul salariatului la obținerea prin plata eșalonată a sumelor cuprinse în titlu a aceleiași valori fără a se recunoaște dreptul obținerii unei plusvalori cum este în situația unei dobânzi real pozitive.
Cum actualizarea în raport de inflație reprezintă mai mult decât dobânda negativă se înțelege că legiuitorul a instituit prin actele normative menționate și curgerea de drept a dobânzii.
În cadrul acestui raționament dobânda curge ca și actualizarea în raport de inflație de la data emiterii titlului, 29.10.2008 iar eșalonarea plăților reprezentând debit principal atrage ca o consecință logică și eșalonarea plății sumelor datorate cu titlu de actualizare în raport de inflație și cu titlu de dobândă iar plățile parțiale întrerup deopotrivă cursul prescripției dreptului la acțiune și prescripției dreptului de a cere executarea silită, cu consecința că dobânda se poate solicita și obține de la data titlului.
Astfel, conform art. 16 lit. a din decretul 267/ 1958 prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.
În cauză dreptul a fost recunoscut de legiuitor prin succesiunea de acte normative menționate.
Din adresa nr. 4122/1.04.2015 rezultă că prima plată în temeiul titlului s-a făcut în luna martie 2011, în cadrul termenului de prescripție,
Pe fond se reține că prin decizia nr. 2202/29.10.2008 al CA C. pârâtul a fost obligat la plata drepturilor salariale restante.
Obligațiile de plată a drepturilor salariale cuvenite reclamanților au fost executate parțial și cu întârziere.
Daunele interese moratorii nu pot cuprinde decât dobânda legală când aceasta este real pozitivă și prin voința legiuitorului, decât actualizarea în raport de inflație când dobânda este negativă.
Ca atare var fi acordată dobânda legală pentru sumele din decizia nr. 2202/29.10.2008 a CA C. începând cu data scadenței și până la data plății.
Acordarea dobânzilor legale nu echivalează cu o dublă reparare a prejudiciului în condițiile în care inflația constituie element al dobânzi luat în calcul la stabilirea acesteia, pentru ca în cazul unei dobânzi negative aceasta să devină componentă de natură a restabili echilibrul valoric respectiv să acoperă doar pierderea efectivă nu și beneficiul nerealizat..
Indicele de inflație care se calculează la sumele inițiale reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei ce piață și prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii care se exprimă într-un număr mai mare de unități monetare.
Dobânda legală reprezintă câștigul, folosul, beneficiul realizabil de creditor însă doar atunci când este real pozitivă.
În acest caz, prin actualizarea sumelor de bani de la data când trebuia achitată la data plății efective, creditorul nu primește o valoare mai mare decât cea pe care ar fi trebuit să o primească cu o anumită perioada de timp anterioară.
Prin urmare acordarea dobânzii legale nu echivalează cu o dublă reparare a prejudiciului sau cu o îmbogățire fără just temei a reclamantul.
Acordarea de daune pentru repararea prejudiciului cauzat prin întârzierea la plata a unui capital, sub forma dobânzii, a fost permisă, în cadrul operațiunilor în care au fost implicați banii; ceea ce a diferit au fost doar condițiile de acordare și probațiune precum și valoarea ratei dobânzii
Nu se poate confunda dobânda reparatorie cu dobânda moratorie reparatorie, prima categorie de dobândă reprezentând contrapartida punerii la dispoziție a fondurilor, altfel spus, fiind datorată cu titlu de preț, iar cea de a doua categorie având menirea să repare consecințele întârzierii, în caz de neplata, a unei obligații monetare exigibile.
Cu alte cuvinte, datoriei de valoare i se adaugă o sumă care indemnizează întârzierea, mai precis lipsirea creditorului de o multitudine de posibilități de a folosi și valorifica suma reprezentând indemnizarea principală dacă ar fi avut-o de îndată, la momentul producerii prejudiciului fiind vorba de același tip de prejudiciu ca cel acoperit de dobânda reglementată de art.1088 C.civ, prețul timpului, întârzierea însăși, privarea creditorului de posibilitatea de a folosi suma respectivă, acesta este un prejudiciu a cărui valoare este prezumată în mod abstract si forfetar de legiuitor ca fiind egal cu rata legală a dobânzii. Din această perspectivă, are mai puțină importanța calificarea moratorie -obiectivă- sau compensatorie a acestei indemnități.
În jurisprudența C.E.D.O. s-a prevăzut că executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de ce instanță ar fi pronunțată, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din proces în sensul art. 6 din Convenție (cauza Slowsby împotriva Greciei din 19 martie 1997). Calea naturală de aducere la îndeplinire a unei hotărâri judecătorești o reprezintă executarea sa de bunăvoie iar întârzierea dă dreptul la acoperirea prejudiciului produs salariatului.
În raport de considerentele expuse urmează a se admite acțiunea și obliga pârâtul Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială M., să plătească reclamantului dobânda legală la sumele datorate conform deciziei nr. 2202/29.10.2008 pronunțata de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, până la data efectuării plăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială M. și excepția a decăderii reclamantului din dreptul de a mai formula acțiune, excepția prescripției.
Admite acțiunea formulată de reclamantul U. M., domiciliat în Drobeta-T.-S., Splaiul M. V., nr. 13, ., . în contradictoriu cu pârâtul Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială M..
Obligă pârâtul Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială M., cu sediul în Drobeta-T.-S., .. 3, județul M. să plătească reclamantului dobânda legală la sumele datorate conform deciziei nr. 2202/29.10.2008 pronunțata de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, până la data efectuării plăților.
Cu recurs depus la Tribunalului M. în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.04.2015, la sediul Tribunalului M..
Judecător, Grefier,
O. A. G. M.
Red.O.A.
Tehn.M.G./ 4 ex.
3.05 .2015
Op.date 2626/2006
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
