Obligaţia de a face. Sentința nr. 214/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 214/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 5130/101/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL

Sentința nr. 214/2015

Ședința publică de la 20 Februarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M. L. B.

Grefier R. D.

Pe rol soluționarea cererii de completare a dispozitivului sentinței nr.44/16.01.2015 formulată reclamantul P. M. în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială - Primăria Orșova prin Primar I. M., având ca obiect obligația de a face contract de cesiune nr. 8/27.12.2005.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, personal, lipsind pârâta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosar s-a depus, prin serviciul registratură, de către reclamant dovada achitării taxei de timbru aferentă cererii de completare.

Nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată acordând cuvântul asupra cererii de completare a dispozitivului .

Reclamantul solicită admiterea cererii în sensul completării sentinței nr.44/16.01.2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ prin acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Instanța, rămânând în deliberare, a pronunțat următoarea sentință.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data de 24.07.2014 sub nr._, reclamantul P. M. a chemat în judecată pârâta U. A. Teritorială - Primăria Orșova Prin Primar I. M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta sa prelungească contractul de concesiune nr.8/27.12.2005, pe încă 7 ani, conform capitolului III art. 2.

În motivare a arătat că în fapt că la data de 27.12.2005 a încheiat contractul de concesiune nr. 8 cu parata prin SGCL Orșova, unitate ce se afla in subordinea Primăriei Orșova care a preluat-o si ulterior a desființat-o, iar toate serviciile si documentele fiind preluate de acesta.

A respectat întrutotul condițiile stipulate prin contractul de concesiune, iar la data de 26.1 1.2012 a formulat cerere de prelungire a concesiunii, cerere înregistrata la Primăria Orșova, sub nr._ / 2012, pentru o perioada de încă 7 ani așa cum prevede capitolul III, art. 2 din contractul de concesiune, cerere la care nu a primit nici un răspuns.

A aflat ulterior de existenta unui alt contract de concesiune pe suprafața concesionata mie, iar la data de 13.06.2013 a acționat in judecata parata si pe V. V. așa zisa concesionara.

Prin sentința nr. 917 / 2014 a Tribunalului M. pronunțata la data de 17.03.2014 s-a dispus anularea contractului de concesiune nr. 32 / 13.1 1.2012 încheiat de parata cu V. V. pentru suprafața concesionata reclamantului . S-a reținut in Sentința nr. 917/2014 faptul ca la data de 13.11.2012 contractul de concesiune nr.8/27.12.2005 încheiat de P. M. pe o perioada de 7 ani nu încetase sa își producă efecte si nu fusese reziliat, că nelegal parata UAT Orșova a încheiat cu V. V. contractul de concesiune nr. 32 / 13.11.2012 pentru același loc de veci care era deja concesionat încă din anul 2005 si pentru care achita taxa de concesiune.

După rămânerea definitiva si irevocabila a sentinței nr. 917 / 2014 s-a adresat la data de 18.06.2014 cu o noua cerere de prelungire a contractului de concesiune, iar prin adresa nr. 5868 din 16.07.2014 i s-a răspuns in mod surprinzător faptul ca in cei 7 ani de concesiune nu a întreprins nici un fel de lucrări asupra locului de veci concesionat. Susține că in contractul de concesiune nr. 8 /27.12.2005 nu se stipulează la nici un articol faptul ca reclamantul trebuie sa întreprindă lucrări la locul de veci concesionat. Mai mult decât atât, reclamantul chiar a îngrijit suprafața concesionata, mergând de mai multe ori si făcând curat, îngrădind aceasta suprafața si chiar a dorit sa edifice un cavou. In acest sens, a contractat pe numitul P. P. căruia i-am plătit si un avans de 3500 lei pentru edificarea cavoului si care s-a apucat de lucrare, a săpat groapa in care se va turna ciment pentru construcție, fiind oprit de către reprezentanții Primăriei Orșova spunându-i-se faptul ca acest teren a fost concesionat de numita V. V..

Deci ,iată cum nici susținerile din adresa emisa de Primăria Orșova nu sunt întemeiate.

Considera ca atât timp cat a avut grija de locul concesionat, a plătit concesiunea la zi, s-a adresat in termen paratei pentru prelungirea contractului de concesiune, refuzul primăriei de a-i prelungi acest contract de concesiune este nejustificat si de neexplicat fiind de totala rea credința.

In concluzie ,pentru aceste considerente solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulata, obligarea paratei sa-i prelungească contractul de concesiune pe încă 7 ani conform capitolului III art. 2 din contractul de concesiune nr. 8 / 27.12.2005.

În drept, și-a întemeiat cererea pe disp. art. 1 si 8 din legea 554 / 2004 si capitolul III art.2 din contractul de concesiune nr.8 / 27.12.2005.

Reclamantul a depus la dosar înscrisuri: contractul de concesiune nr. 8 / 27.12.2005, cererea adresata paratei ca plângere prealabila înregistrata sub nr. 5868 / 18.06.2014, răspunsul paratei la cererea prealabila, sentința nr. 917 / 2014 a Tribunalului M., chitanța întocmită la data de 25.05.2012 pentru executarea lucrărilor de cavou, schița terenului concesionat, cererile adresate paratei pentru prelungirea contractului de concesiune.

Pârâta U. A. Teritorială - Primăria Orșova Prin Primar I. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică.

În fapt, reclamantul a avut un contract de concesiune cu fosta societate comercială SGCL Orșova SRL pe o durată determinată. Însă, acesta nu a efectuat nici un monument funerar or altă construcție pe acest loc de veci, din contră timp de 7 ani nu l-a îngrijit, lăsându-l în părăsire.

În dosarul nr._ a fost anulat contractul de concesiune nr.32/2012 încheiat cu numita V. V., însă autoritatea locală nu are nici un motiv întemeiat de a prelungi contractul de concesiune reclamantului pe vechiul amplasament, având în vedere că acesta nu a efectuat nici un fel de lucrare pe acest loc. Din contră, lucrările efectuate pe acel loc,constând în turnarea în ciment a anumitor pereți au fost efectuate de fostul concesionar V. V..

Chitanța de mână depusă la dosarul cauzei încheiată cu numitul P. P. nu semnifică efectuarea or existența vreunui cavou pe acel amplasament.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art.205-206 Cod procedură civilă.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârâtă, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei să prelungească contractul de concesiune nr.8/27.12.2005 pe încă 7 ani conform cap.III art.2.

Parata prin întâmpinarea depusa solicita respingerea acțiunii cu motivarea ca nu a efectuat nici un monument funerar si ca nu a îngrijit locul concesionat.

Precizează faptul ca in contractul de concesiune nr. 8 / 27.12.2005 nu se stipulează la nici un articol faptul ca reclamantul trebuia sa întreprindă lucrări la locul de veci sau ca trebuia sa îngrijească acest loc de veci, pentru a-i putea fi prelungit acest contract de concesiune.

Mai mult decât atât, reclamantul chiar a îngrijit suprafața concesionata, mergând de mai multe ori si făcând curat, îngrădind aceasta suprafața cu gard de sarma si chiar a dorit sa edifice un cavou. In acest sens, a contractat pe numitul P. P., căruia i-a plătit un avans de 3500 lei pentru a edifice un cavou pe terenul concesionat si chiar s-a apucat de construcție, a săpat groapa si a dorit sa toarne ciment, însă a fost oprit de către reprezentanții Primăriei Orșova, spunându-i-se faptul ca au concesionat terenul altei persoane.

Consideră ca atât timp cat a avut grija de terenul concesionat, a plătit concesiunea la zi, s-a adresat in termen cu cerere de prelungire a concesiunii, refuzul reprezentanților primăriei Orșova de a prelungi a contractul de concesiune nr. 8 / 27.12.2005 este un abuz .

Prin încheierea de ședință din data de 28.11.2014 au fost încuviințate probele cu înscrisuri și cu martori.

La solicitarea instanței au fost comunicate relații de la pârâtă prin adresa nr.88/13.01.2015.

Prin sentința nr.44/16.01.2015 pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul P. M. și a fost obligată pârâta să prelungească contractul de concesiune nr.8/27.12.2005 pe 7 ani, în favoarea reclamantului, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei către reclamant constând în taxă de timbru .

Prin cererea înregistrata la 06.02.2015 formulată de reclamantul P. M., prin avocat D. M. a solicitat completarea dispozitivului sentinței nr.44/16.01.2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ in sensul obligării pârâtei la plata sumei 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamant reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr.57 aflată la fila nr.67 din dosar.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința nr.44/16.01.2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată de reclamantul P. M. și a fost obligată pârâta să prelungească contractul de concesiune nr.8/27.12.2005 pe 7 ani, în favoarea reclamantului, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei către reclamant constând în taxă de timbru .

Potrivit art. 444 C.p.c., dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. (2) Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor.

Prezenta cerere are ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul apărătorului ales pe calea completării dispozitivului sentinței nr.44/16.01.2015 pronunțată de Tribunalul M..

Dispozițiile legale susmenționate au ca premisă situația când judecătorul o omis să se pronunțe asupra capătului de cerere privind cheltuielile de judecată efectuate de părți sau alți participanți în legătură cu litigiul dedus judecății, or, în cauză nu a existat o omisiune a instanței la pronunțarea asupra petitului privind cheltuielile de judecată, instanța reținând că s-a justificat numai plata taxei de timbru, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul reclamantului solicitând acordarea cheltuielilor de judecată conform înscrisurilor depuse la dosar.

Mai mult, chitanța nr. 57 în cuantum de 1000 lei a fost depusă în dovedirea cererii de completare a dispozitivului sentinței nr.44/16.01.2015 pronunțată de Tribunalul M., deci nu a existat atașată la dosar în momentul pronunțării sentinței .(f. 67)

Pe de altă parte, se constată că înscrisul reprezentând dovada achitării onorariul apărătorului ales acestuia nu îndeplinește condițiile legale .

Potrivit art. 6 alin. 1,2 din legea nr. 82/1991, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei . stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ, iar documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit ,vizat și aprobat ,precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate ,după caz .Verificând chitanța depusă la dosar se constată că nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi considerat document justificativ, respectiv lipsește data operațiunii economico-financiare și nu este indicat numărul dosarului pentru care s-ar fi achitat .

Astfel, va fi respinsă cererea de completare a sentinței nr.44/16.01.2015 a Tribunalului M..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de completare a sentinței nr.44/16.01.2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, privind pe reclamantul P. M. ,CNP_, domiciliat în mun. Orșova, ., județ M. în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială - Primăria Orșova prin Primar I. M., cu sediul în mun. Orșova, ., nr.20, județ M..

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere de recurs ce se va depune la Tribunalul M. .

Pronunțată în ședința publică azi 20 Februarie 2015 la sediul Tribunalului M..

PREȘEDINTE,

M. L. B.

GREFIER,

R. D.

Red. M.L.B./ Tehnored R.D.

Ex. 4/ 21.04.2015

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 214/2015. Tribunalul MEHEDINŢI