Obligaţia de a face. Sentința nr. 1340/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1340/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 4845/101/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 1340/2015
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul C. L.(fostă F.), în contradictoriu cu pârâtul U. S. Haret-Facultatea de D. și Administrație Publică București, chematul în garanție M. Educației și Cercetării Științifice(fost MEN și MECTS), având ca obiect obligația de a face - obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, lipsă pârâtul și chematul în garanție..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că reclamantul prezintă spre confruntare originalul adeverinței nr._/02.02.2012 conform solicitării instanței, depune chitanțe privind plata taxelor de școlarizare, după care; reclamantul precizează că în prezent nu deține toate contractele de studii însă a formulat cerere la USH în sensul eliberării acestora, solicitând acordarea unui termen în acest sens.
Cu privire la cererea de acordare termen pentru prezentarea înscrisurilor prezentate, instanța urmează să o respingă considerând că probatoriul administrat în cauză este suficient pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Reclamantul a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educație și Cercetării Științifice iar pe fond a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și a cererii de chemare în garanție, fără plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la această instanță la 27.05.2015, reclamantul C. L.(fostă F.) a chemat în judecată pârâtul U. "S. Haret" - Facultatea de D. și Administrație Publică București pentru a fi obligat la eliberarea diplomei de licență.
În motivare, a susținut în principal că a urmat cursurile Universității „S. Haret” - Facultatea de D. și Administrație Publică București, fiind absolvent. Ca urmare a promovării examenului de licență în sesiunea februarie 2012 i s-a eliberat adeverința nr._/20 februarie 2012 cu termen de valabilitate de maxim 12 luni. Potrivit adeverinței a dobândit calitatea de licențiat iar la expirarea termenului de valabilitate a solicitat eliberarea diplomei de licențăînsă pârâtul nu a soluționat favorabil cererea.
Apreciază că respingerea cererii s-a făcut în mod nelegal în raport de dispozițiile Regulamentului OMECT nr. 2284/2007, ordinului OMECT 4304/7.03.2006 și Legii nr. 84/1995.
A depus la dosar, în copie, carte de identitate, adeverința nr._/20 februarie 2012, chitanțe privind plata taxelor de școlarizare, cerere eliberare diplomă.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție a M. Educației și Cercetării Științifice.
În întâmpinare a susținut că USH și-a îndeplinit obligațiile legale de a emite adeverința de studiu pentru reclamantă și a făcut demersuri către MECTS în vederea comunicării necesarului de materiale tipizate și solicitării avizului MECTS pentru actele de studiu destinate absolvenților pentru anul 2010, spre a putea comanda la societatea de tipărire . formulare în scopul livrării lor.
A mai susținut că a informat Romdidac SA Compania de material didactic desemnată de MECTS aducându-i la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate însă Romdidac prin mai multe adrese a comunicat că nu este în drept să tipărească și livreze formularele fără aprobarea scrisă a MECTS, sens în care a atașat copii de pe adresele la care s-a făcut referire.
În raport de răspunsul menționat a făcut demersuri la MECTS autoritatea care gestionează tipizatele cu regim special necesare pentru eliberarea diplomei și suplimentului de diplomă solicitat de reclamant fără însă a se primi un răspuns din partea acestei autorități.
Refuzul nu este justificat în condițiile în care MECTS sau Agenția Română de Asigurarea Calității în Învățământul Superior( ARACIS), nu au demarat nici o procedură privind încetarea activității de învățământ sau desființare prin lege a Universității S. Haret.
Prin cererea de chemare în garanție a solicitat să fie obligat MECTS, să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și a suplimentului la diplomă pentru reclamantă.
Potrivit disp. art 60 (1) din Legea nr. 84/1995 formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi”. USH, având învățământ de zi autorizat sau acreditat, a putut organiza învățământul la distanță și cu frecvență redusă. Ori, din H.G. nr. 943/2009 (M.Of. nr. 608/31.10.2009) rezultă că USH avea acreditare pentru forma de ZI/FR și ca atare, avea dreptul să organizeze și forma urmată de reclamantă.
Pârâtul a motivat solicitarea de admitere a cererii de chemare în garanție pe imposibilitatea efectivă de a emite diplomele de licență și a suplimentului la diplomă atâta vreme cât MECTS nu va aproba tipărirea formularelor potrivit art. 7 din Ordinul 2284/2007 a MECTS, fiind pusă astfel în imposibilitatea de a executa hotărârea.
A depus la dosar tabelul cu adresele emise către MECTS și adresele, practică judiciară în sensul admiterii cererii de chemare în garanție.
M. Educației și Cercetării Științifice(fost M. Educației Naționale și M. Cercetării Științifice Tineretului și Sportului) a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantului referitoare la cererea de obligare a Ministerului Educației și Cercetării Științifice, de aprobare a tipăririi formularelor tipizate a diplomei de licență iar pe fond i a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție .
Cu privire la excepție a învederat în principal faptul că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate iar reclamantul nu face parte din această categorie de absolvenți situație în care nici U. nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru programe de studii și forme de învățământ neacreditate.
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii, apreciind că din actele dosarului rezultă faptul că reclamantul a absolvit cu formă de învățământ la distanță în cadrul USH care conform ARACIS nu a fost acreditată.
Consideră că nu trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților forme de învățământ la distanță în specializările autorizate sau acreditate cu dreptul de a organiza școlarizarea în forma de învățământ la distanță, dreptul de a putea organiza școlarizarea incumbându-i obligația parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.
Solicitarea reclamantului de eliberare a diplomei de licență pentru studii este vădit neîntemeiată și în raport de principiul „Quod nullum est, nullum producit efectum”.
Astfel studiile urmate în afara cadrului legal fiind nule, nu pot avea ca rezultat obținerea unei diplome valabile.
Urmarea unei forme de învățământ trebuie să respecte rigorile prevăzute de lege pentru procesul de învățământ, să asigure cetățeanului și statului ca beneficiar final că a fost respectată legea iar diplome sunt produsul unui proces de învățământ organizat în condițiile legii.
Apreciază că M. Educației și Cercetării Științifice și-a îndeplinit obligația de eliberarea avizului pentru ridicarea formularelor tipizate la cererea USH.
Instanța este chemată mai întâi să se pronunțe asupra excepțiilor invocate a căror analiză poate face de prisos cercetarea fondului cauzei.
În cauză însă, pentru analiza excepțiilor invocate este necesară cercetarea fondului în condițiile în care se invocă lipsa calității procesuale active a reclamantului ca urmare a faptului că acesta nu face parte din categoria persoanelor care a urmat o formă de învățământ acreditată pentru care s-ar recunoaște acest drept.
Din actele și lucrările dosarului instanța constată și reține că: reclamantul este absolvent al Universității „S. Haret” - Facultatea de D. și Administrație Publică București fiind licențiat în anul 2012 eliberându-i-se în acest sens adeverința nr._/20 februarie 2012, prin care se atestă că a obținând titlu de licențiat în D., termen de valabilitate al adeverinței fiind până la eliberarea Diplomei de Licență .
Actul nu a fost revocat sau anulat și se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate de care beneficiază orice act administrativ, USH avea obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii, să elibereze și diploma de licență.
Instanța reține că USH, prin Legea nr.443/2002, a fost înființată ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ.
Ca parte a sistemului național de învățământ, USH se bucură, conform dispozițiilor Legii nr. 84/1995, în vigoare în perioada în care reclamanta a urmat cursurile acestei instiutuții de învățământ superior, de autonomie universitară, care presupunea, printre altele, și dreptul comunității universitare respective de a-și conduce și de a-și exercita libertățile academice, și de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații, inclusiv dreptul de a înființa și de a asigura funcționarea facultăților, a colegiilor și a specializărilor universitare.
În aplicarea dispozițiilor Legii nr. 84/1995, MECTS a emis Ordinul nr. 3404/2006, în cuprinsul căruia se stabilește, la art. 2, că ”Admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studiu de licență, pe baza metodologiilor stabilite de fiecare universitate”; la art. 8 prevăzându-se că ”Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate”.
În raport de acest cadru normativ, care permitea universității să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță, pentru domeniile pentru care era acreditată/autorizată să organizeze cursuri de zi, și având în vedere că Facultatea de D. figurează ca fiind abilitată să organizeze forma de învățământ urmată de reclamant pe acest domeniu de studiu de licență, se constată că nici după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 443/2002, nici după emiterea H.G. nr. 676/2007 și a H.G. nr. 635/2008, și nici după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, factorii cu atribuții de decizie în conducerea sistemului național de educație nu au sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul universității.
În aceste condiții de reglementare și în raport de conduita adoptată de organul de specialitate al administrației publice centrale, chemat să organizeze și să conducă sistemul național de educație, se apreciază că aprobarea de către USH a admiterii la forma de învățământ la distanță, pentru specializarea reclamantului, ca si pentru celelalte specializări acreditate/autorizate, corespunzătoare formei de pregătire prin cursuri de zi, ține de exercițiul autonomiei universitare, garantate prin art. 32 alin. 6 din Constituția României și Legea nr. 84/1995 în vigoare la momentul înscrierii reclamantului la Facultate.
Recunoașterea, prin chiar art. 8 din Ordinul nr. 3404/2006, emis de către MECTS a posibilității organizării de către universitățile acreditate a formei de învățământ la distanță, pentru domeniile în care acestea erau autorizate să organizeze cursuri de zi, conferă reclamantului dreptul de a cere să i se elibereze diploma de licență.
Pe de altă parte, faptul că între USH și MEN au apărut divergențe pe seama valabilității desfășurării formei de învățământ la distanță, pentru specializările la care se organizau și cursuri de zi acreditate/autorizate, nu poate prejudicia reclamantul care, în baza teoriei „aparenței dreptului”, s-a încrezut cu bună credință în situația prezentată de pârât și în aceste condiții, nu poate fi victima lipsei de acreditare. Aceasta cu atât mai mult cu cât M. Educației Naționale sau Agenția Romană de Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) nu au demarat și nu au finalizat vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că instituția de învățământ superior a acționat în afara cadrului legal.
Astfel, având în vedere că adeverința eliberată reclamantului este valabilă, întrucât nicio autoritate administrativă sau instanță judecătorească nu s-a pronunțat în sensul revocării/constatării nulității sau anulării actului și prin urmare, produce în continuare efecte juridice, instanța apreciază că reclamantului trebuie să i se recunoască toate drepturile conferite de lege pe baza acesteia acesta justificând și calitatea procesuală activă.
În raport de considerentele expuse se va dispune obligarea pârâtei U. „S. Haret” București la eliberarea diplomei de licență în termenul prevăzut de art.24 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Cu privire la cererea de chemare în garanție, formulată de pârâtul USH în contradictoriu cu pârâtul M. Educației și Cercetării Științifice, se retine că obligația universității de a elibera diploma de licență și suplimentul la diplomă nu poate fi executată atâta timp cât M. Educației și Cercetării Științifice, nu aprobă tipărirea formularelor tipizate.
USH a solicitat M. Educației și Cercetării Științifice aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la Romdidac.
M. Educației și Cercetării Științifice afirmă însă că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, cu toate că nici o autoritate administrativă sau instanță de judecată nu s-au pronunțat în sensul revocării sau anulării adeverinței de licență, care se bucura de prezumția de legalitate și produce efecte juridice în sensul că se recunoaște calitatea de licențiat în specializarea urmată.
În acest context, se apreciază că, atâta timp cât, nici la încheierea perioadei de monitorizare și nici ulterior acestui moment, M. Educației și Cercetării Științifice nu a reclamat nereguli în procesul de organizare a admiterii, al funcționarii domeniilor de studiu pentru care s-a obținut acreditarea sau autorizația de funcționare provizorie, precum și în cel al susținerii examenului de licență, organul de specialitate al administrației publice centrale, cu rol de organizator și conducător al sistemului național de educație, este obligat să recunoască valabilitatea examenului susținut de reclamant și să ia măsurile administrative corespunzătoare care să permită satisfacerea dreptului acesteia de a i se elibera diploma de licență, în condițiile prevăzute de Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul nr. 2284 din 28 septembrie 2007; act administrativ cu caracter normativ care limitează valabilitatea adeverințelor eliberate de universitatea organizatoare a examenului de licență la maxim 12 luni.
Cum obligația pârâtului USH este corelativă obligației pârâtului M. Educației și Cercetării Științifice de a aproba formularele tipizate, așa cum s-a reținut anterior, urmează ca cererea de chemare în garanție să fie admisă și să fie obligat M. Educației și Cercetării Științifice să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență, pentru reclamant.
În baza art. 453NCPC., vor fi obligați chematul în garanție la plata cheltuielilor de judecată către pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educație și Cercetării Științifice.
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. L.(fostă F.), CNP_, domiciliat în Drobeta-T.-S., ., ., ., județul M., în contradictoriu cu pârâtul U. S. Haret, cu sediul în București, .. 13, sector 3 și chematul în garanție M. Educație și Cercetării Științifice, cu sediul în București, .. 28-30, sector 1.
Obligă U. S. Haret să elibereze reclamantului diploma de licență iar M. Educației și Cercetării Științifice să aprobe tipărirea formularului tipizat constând în diplomă de licență, pentru reclamant.
Obligă M. Educație și Cercetării Științifice la cheltuieli de judecată către pârâtul U. S. Haret în cuantum de 670 lei.
Cu recurs depus la Tribunalul M. în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată azi 24.09.2015, în ședință publică la sediul Tribunalului M..
Judecător, Grefier,
O. A. G. M.
Red.O.A.
Tehn.M.G./ ex.
8.10.2015
Op.date 2626/2006
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 392/2015.... → |
|---|
