Despăgubire. Sentința nr. 1568/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1568/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 07-04-2014 în dosarul nr. 3992/102/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA Nr.1568/2014
Ședința publică de la 07 aprilie 2014
Completul constituit din:
Președinte C. P.
Grefier Ț. D.
Pe rol se află judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul L. I., cu domiciliul procesual ales în Târgu M., ., ., CNP_, în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în Tg M., ..1-3, jud. M. și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., cu sediul procesual ales în Tg M., ..1-3, jud. M., având ca obiect despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești potrivit cărora „în cazul în care nici una dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale”, instanța, constatând că lipsesc părțile, va lăsa cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, în temeiul art.223 alin.3 C.proc.civ., instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
După încheierea dezbaterilor se prezintă reprezentantul reclamantului, domnul avocat D. P., căruia i se aduce la cunoștință mersul dezbaterilor.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 11.07.2013, reclamantul L. I. a solicitat obligarea pârâtelor Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului M. și Administrația Finanțelor Publice a municipiului Târgu M. să îi restituie sumele de 2534 lei, 2336 lei, 5979 lei, reprezentând taxele de poluare achitate în vederea înmatriculării definitive a patru autovehicule pe numele său, cu dobânda legală aferentă, de la data plății și cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie aceste obligații sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând jurisprudență națională și europeană relevantă.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: deciziile de calcul a taxelor, certificate de înmatriculare a autoturismelor, chitanțele de plată a taxelor, dovada înmatriculării anterioare a autoturismelor în spațiul UE, corespondență purtată cu AFP, alte înscrisuri relevante.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtele au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că deciziile de calcul sunt legale și temeinice, fiind emise în temeiul unui act normativ obligatoriu.
De asemenea, pârâtele au prezentat argumentele pentru care au apreciat că nu poate fi invocată o discriminare între autovehiculele înmatriculate anterior în spațiul UE față de cele înmatriculate anterior în România. Mai mult, atâta timp cât legislația fiscală prevede în mod expres plata taxei, rezultă că aceasta era legal datorată.
În ce privește dobânda legală, pârâtele au solicitat respingerea acestui capăt de cerere, pentru că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.124 din Codul de procedură fiscală.
De asemenea, au solicitat respingerea petitului referitor la cheltuielile de judecată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.453 alin.1 Cod procedură civilă.
Pârâtele au formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu în considerarea faptului că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat trei autovehicule tip M1, N1, norma de poluare E2, R3 anterior înmatriculate într-un stat membru UE (Austria, Germania, Italia), iar pentru înmatricularea în România a achitat, în temeiul OUG 50/2008, trei taxe de poluare în cuantum de 2534 lei, 2336 lei, respectiv 5979 lei la AFP Târgu M., în data de 26.11.2010, 06.10.2011, respectiv 17.04.2009.
Potrivit principiului priorității dreptului Uniunii Europene prevăzut de 148 alin.2 și 4 din Constituția României, precum și principiilor consacrate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (hotărârea Curții în cauza Amministrazione delle finanze dello stato c. Simmenthal, nr.106/77) judecătorul național are obligația de a înlătura orice dispoziție națională contrară dreptului comunitar pentru a asigura deplina eficacitate a normelor comunitare.
Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statului Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse – în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor – unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza N., respectiv C-263/10 din 07.07.2011, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008. Curtea a observat că toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr‑o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art.267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 50/2008, deci încă de la data de 01.07.2008.
Astfel, concluzia care se impune este aceea că taxa pentru emisii poluante plătită nu mai are bază legală în dreptul intern și se impune a fi restituită (art.117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, tribunalul și-a îndeplinit misiunea încredințată de art.148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE, precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza Simmenthal).
Nu poate fi reținută susținerea pârâtei conform căreia nu se poate dispune restituirea taxei întrucât, potrivit Legii 9/2012, s-ar impune ca ulterior să fie calculată o nouă taxă pentru emisiile poluante, întrucât această împrejurare nu conferă un caracter de legalitate taxei percepute cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, iar restituirea acesteia este obligatorie la solicitarea contribuabilului.
Cu privire la dobânda solicitată
Tribunalul reține că, la data de 18 aprilie 2013, prin hotărârea pronunțată în cauza C-565/11, M. I., Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în sensul că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Prin urmare, solicitarea reclamantului de acordare a dobânzilor în cuantumul prevăzut de art.124 C.proc.fiscală, de la data plății și până la restituirea integrală a taxei, este întemeiată, instanța urmând a o admite.
Referitor la cheltuielile de judecată
Contrar susținerilor pârâtelor, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.453 C.proc.civ., aceasta fiind în culpă procesuală întrucât Statul român a încasat o taxă constatată ca fiind nelegală și nu a restituit-o la cerere, astfel că reclamantul a fost nevoit să inițieze prezentul demers procedural pentru a-și recupera sumele de bani percepute cu încălcarea dreptului Uniunii Europene. Prin urmare, pârâta va fi obligată la plata sumei de 787 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru achitată de reclamant.
Față de soluția adoptată cu privire la acțiunea principală și având în vedere dispozițiile art.72 C.pr.civ., instanța va admite și cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru Mediu, care va fi obligată la plata sumelor ce reprezintă cuantumul taxelor achitate de reclamant, dobânda aferentă acestor sume, precum și cheltuielile de judecată datorate reclamantului. Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere dispozițiile art.1 din OUG 50/2008, conform cărora taxaconstituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu. Astfel, deși taxa a fost calculată și încasată de organul fiscal, beneficiarul este bugetul F. pentru mediu, iar chemata în garanție este autoritatea care gestionează acest fond.
Având în vedere cele expuse, instanța, în temeiul art.18 din Legea 554/2004, va admite acțiunea formulată, le va obliga pe pârâte la restituirea taxelor achitate de reclamant, cu dobânda aferentă prevăzută de art.124 C.proc.fiscală, calculată de la data plății și până la restituirea integrală și cu cheltuieli de judecată și va admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul L. I., CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet de avocatură D. P., în Târgu M., ., ., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Târgu M., CUI_, cont RO02TREZ__, cu sediul în Târgu M., ..1 – 3, jud. M., și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., cu sediul ales la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Târgu M., cu sediul în Târgu M., ..1 – 3, jud. M..
Obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 2534 lei, reprezentând taxa de poluare achitată la data de 26.11.2010, cu chitanța ., nr._, precum și dobânda aferentă prevăzută de art.124 din OG 92/2003, calculată de la data plății și până la restituirea integrală.
Obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 2336 lei, reprezentând taxa de poluare achitată la data de 06.10.2011, cu chitanța ., nr._, precum și dobânda aferentă prevăzută de art.124 din OG 92/2003, calculată de la data plății și până la restituirea integrală.
Obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 5979 lei, reprezentând taxa de poluare achitată la data de 17.04.2009, cu chitanța ., nr._, precum și dobânda aferentă prevăzută de art.124 din OG 92/2003, calculată de la data plății și până la restituirea integrală.
Obligă pârâtele la plata sumei de 787 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, CUI_, C. Trezorerie Sector 6 București RO61TREZ__, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294, corp A, sector 6.
Obligă chemata în garanție la plata către pârâte a sumelor de bani reprezentând taxa de poluare, dobânda fiscală și cheltuielile de judecată datorate reclamantului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Tribunalul M. – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședința publică de la 07.04.2014.
JUDECĂTOR GREFIER
C. P. D. Ț.
Red./Tehnored.CP
05.05.2014
6 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 564/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 255/2014.... → |
|---|
