Pretentii. Sentința nr. 219/2014. Tribunalul OLT

Sentința nr. 219/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 4333/104/2013

Dosar nr._

C. administrativ și fiscal

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința Nr. 219/2014

Ședința publică de la 25 Februarie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE E. D. S.

Grefier I. I.

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul I. V. C., cu domiciliul în Slatina, ., județul O., în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. -Administrația Județeană a Finanțelor Publice O., cu sediul în Slatina, ., județul O. și Administrația F. Pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, sector 6, având ca obiect pretentii.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat G. E., pentru reclamant, lipsă fiind pârâtele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța, în baza art. 131 C.p.c. coroborat cu art. 10 din Legea 554/2004 constată că Tribunalul O. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

Apărătorul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Instanța încuviințează, pentru reclamant, proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciind că este pertinentă, concludentă și utilă cauzei, conform art. 258 C.p.c.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constatând dosarul în stare de soluționare, acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul reclamantului solicită admiterea acțiunii, obligarea paratelor la restituirea sumei de 4006 lei, ce reprezintă taxă pe poluare, cu dobânda fiscală, precum si la plata cheltuielilor de judecată.

INSTANȚA

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului O. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal la nr._, reclamantul I. V. C. în contradictoriu cu Direcția Regională a Finanțelor Publice C.- Administrația Județeană a Finanțelor Publice O. și Administrația F. pentru Mediu, a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele la restituirea sumei de 4006 lei, reprezentând taxă pe poluare, cu plata dobânzii legale de la data achitării taxei până la data restituirii efective și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism din Germania marca Volkswagen Passat pentru care a plătit la momentul înmatriculării în România taxa pe poluare în cuantum de 4006 cu chitanța . nr._/05.05.2010 lei, iar la solicitarea de a-i fi restituită taxa achitată, pârâta a refuzat soluționarea favorabilă a cererii.

Deși a formulat cerere de restituire a taxei, pârâta a refuzat restituirea sumei încasate conform adresei nr. OT8047/l9.09.2013.

Consideră că taxa de poluare este nelegală și incompatibilă cu dreptul european, fiind încălcate prevederile art. 110 din Tratatul C.E, care au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, conform art.148 alin.2 și 4 din Constituția României. Prin aceste dispoziții comunitare a fost impusă obligația statelor membre UE de a nu stabili direct sau indirect, pentru produsele altui stat membru impuneri superioare decat cele stabilite pentru produsele naționale similare.

Au fost anexate în copie: cererea adresată instituției pârâte și refuzul acesteia de restituire a taxei de poluare, decizie de calcul a taxei de poluare, chitanța de achitare a taxei, acte privind înmatricularea și proveniența autoturismului, dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât taxa de poluare a fost introdusă prin OUG nr.50/2008 în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, astfel încât această taxă nu contravine normelor comunității europene ci, dimpotrivă asigură compatibilitatea legii interne cu dreptul comunitar.

Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Reclamantul a achiziționat de la numitul A. M. un autoturism marca VW cu număr de identificare WVWZZZ3AZTE277647 la data de 17.04.2010, potrivit contractului de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit. La rândul său, vânzătorul a cumpărat autoturismul din Germania, unde a fost inmatriculat pentru prima data in circulatie la data de 18.12.1996, astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare din data de 19.01.2010 și permisul de circulație. Reclamantul a înmatriculat în țară autoturismul iar pentru această operațiune a fost nevoit să achite taxa de înmatriculare în sumă de 4006 lei conform chitanței . nr._/05.05.2010.

Instanța constată că anterior formulării prezentei cereri, reclamantul s-a adresat organului fiscal competent cu cerere de restituire a taxei de poluare, care nu a fost soluționată favorabil, conform adresei OT 8047/19.09.2013.

OUG nr. 50/2008 a stabilit cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Conform art.4 din OUG 50/2008, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.

Prin Legea nr. 157/2005, România a ratificat Tratatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană, efectele acestei ratificări fiind reglementate de art. 148 alin.2 și 4 din Constituția României, republicată, în conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale UE și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

În conformitate cu prevederile art.110 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea între produsele importate și cele autohtone de natură similară.

Această taxă de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 1.01.2007, fiind percepută exclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă pe poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare și este o taxă cu echivalentul taxelor vamale la import.

Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 90 din Tratatul Comunității Europene, trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.

Practic, prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. 6 din OUG 50/2008 și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatricularea unui autoturism în România, reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite prin art. 214 al. 1 – 3 din codul fiscal, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxă specială de primă înmatriculare în taxa de mediu.

Textul art. 110 din Tratatul CEE se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România (second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.

Se reține că la 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat hotărârea preliminară în cauza C-402/09 I. T. c. Statul Român și, răspunzând întrebării adresate de Tribunalul Sibiu, s-a pronunțat astfel: ,, Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională’’. Aceeași soluție a fost menținută de instanța europeană în răspunsul la întrebarea preliminară adresată de Tribunalul Gorj în cauza C.263/10 N. c.Statul Român.

În consecință, se constată că în mod nelegal s-a impus plata taxei de poluare și având în vedere art. 110 din Tratatul Comunității Europene, urmează ca acțiunea reclamantului să fie admisă și să fie obligate pârâtele la restituirea sumei de 4006 lei reprezentând taxă de poluare precum și la plata dobânzii fiscale calculate de la data achitării taxei până la data restituirii efective.

În temeiul art.453 C. va obliga paratele la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecata in cuantum de 900 lei, onorariu avocat si taxa judiciara de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul I. V. C., cu domiciliul în Slatina, ., județul O. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice O., cu sediul în Slatina, ., județul O. și Administrația F. Pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, sector 6.

Obligă pârâții la plata in solidar către reclamant a sumei de 4006 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța . nr._/05.05.2010, sumă la care se va aplica dobânda fiscală, de la data achitării taxei până la data restituirii efective.

Obligă pârâții la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul O..

Pronunțată în ședința publică de la 25 Februarie 2014

Președinte,

E. D. S.

Grefier,

I. I.

Red EDS

Tehnored MS

Ex 5/07.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 219/2014. Tribunalul OLT