Pretenţii. Sentința nr. 698/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 698/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 8791/311/2012*
Dosar nr._ Fond contencios administrativ
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 698/2014
Ședința publică de la 18 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Grefier F. F. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul M. S. REPREZENTAT PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în S., ..1, județul O. și pe pârâta C. V., cu domiciliul în S., ., ., având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic M. M. pentru reclamant și avocat C. T. pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța din oficiu pune în discuție excepția necompetenței materiale a Tribunalului O. de soluționare a cauzei, dat fiind dispozițiile art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, conform cărora „sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică”, în speță, terenul concesionat aparținând domeniului privat al municipiului S. și nu intră în categoria actelor administrative prev. de art.2 din Legea nr.554/2004, care să atragă competența secției de contencios administrativ din cadrul tribunalului.
Consilier juridic M. M. pentru reclamant, având cuvântul, solicită admiterea excepției privind necompetența materială a Tribunalului O..
Avocat C. T. pentru pârâtă, având cuvântul, arată că este de acord cu excepția invocată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._, reclamantul M. S. a chemat in judecată pe pârâta C. V., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata debitului restant in cuantum de 31.892,07 euro compus din redevența rămasa de plata în cuantum de 17.269 euro, datorata conform contractului de concesiune nr. 16/11.06.2009, dobânda în cuantum de 548,83 euro, calculată pentru suma de_ euro, pana la data de 04.06.2012 si dobânda în cuantum de 14.074,24 euro, calculată la suma de 17.269 euro reprezentând diferența redevența, plătibili in lei la cursul leu/euro comunicat de B.N.R. la data plații efective, precum și să se dispună rezilierea contractului de concesiune nr. 16/11.06.2009.
În motivare s-a arătat că între M. S. în calitate de concedent și pârâta C. V., in calitate de concesionar, s-a încheiat contractul de concesiune nr. 16/11.06.2009, având ca obiect concesionarea terenului în suprafață de 923 mp, situat în . si aferent construcțiilor - clădire birouri cu regim de înălțime P+1, hală producție, copertină, garaj, foișor - proprietatea concesionarei.
S-a precizat că parata avea obligația de a achita redevența integral, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de concesiune, conform art. 3 din contractul de concesiune nr. 16/11.06.2009, iar conform art.4 din același contract. – „neachitarea în termenul stabilit a sumei datorate concedentului, conduce la perceperea de penalități din data la care suma a devenit exigibilă, la data plății”. De asemenea, conform CAP.VI art. 29 lit. d din contractul de concesiune, contractul de concesiune încetează in cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar.
S-a apreciat că prin nerespectarea clauzelor contractuale privind redevența și plata redevenței, prevăzute de art.3 și art. 4 din contractul de concesiune, pârâta a acumulat un debit către reclamant în cuantum de 31.892,07 Euro plătibili la un curs leu/euro comunicat de B.N.R. la data plătii efective și, deși somată în mai multe rânduri de către reclamantă, conform somațiilor nr._/31.10.2011, nr. 1282/01.02.2012 și nr. 6274/06.06.2012, pârâta nu si-a respectat obligația de plată.
În drept au fost invocate dispozițiile art.3 si art.4 din Cap. II și art. 29 lit. d) Cap. VI din contractul de concesiune nr. 16/11.06.2009.
În susținere s-au depus la dosar următoarele înscrisuri: situația redevenței și majorărilor restante la data de 04.06.2012, somațiile nr._/31.10.2011, nr. 1282/01.02.2012 și nr. 6274/06.06.2012, contract de concesiune nr. 16/11.06.2009, proces verbal nr. 16/11.06.2009.
Pârâta a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii pârâta a invocat excepția puterii lucrului judecat, având in vedere faptul că părțile s-au mai judecat pentru același contract de concesiune nr. 16/11.06.2009, pe care instanța s-a pronunțat prin Sentința civila nr. 1412/14.02.2011 si Decizia nr. 908/29.06.2011 de către Tribunalul O., considerând instanțele mai sus arătate ca contractul care face obiectul prezentei acțiuni a fost reziliat de facto, în termen de 30 de zile, de la neplata sumelor datorate, adică 30 octombrie 2010.
Cat privește obligarea la plata redevenței stabilite, s-a susținut că instituția reclamanta, potrivit somațiilor depuse la dosar, a declanșat deja executarea silita fiscala nemijlocita, conform art. 141 si următoarele din OG nr. 92/2003 R.
Reclamanta a depus la dosar precizare la acțiune prin care a arătat că litigiul dintre instituția sa si parata C. V. a fost înregistrat pe rolul instanței de judecata la data de 04.09.2012, iar actul de adjudecare este încheiat la data de 06.12.2012, deci o data ulterioara datei la care instituția reclamantă s-a adresat instanței de judecata pentru obligarea paratei la plata debitului restant si pentru a se dispune de către instanța rezilierea contractului de concesiune încheiat intre parata si instituția reclamanta.
Mai mult decât atât, s-a precizat că analizând actul de adjudecare nr. 6/2012, încheiat de către executorul Judecătoresc S. Antonel se va observa ca acesta a identificat si valorificat clădirea construita din cărămida situata in S., ., făcând doar mențiunea ca imobilul este construit pe terenul in suprafața de 923 mp., teren concesionat de la Primăria S. pe o perioada de 49 ani, conform contractului de concesiune nr. 16/2009.
Prin urmare, considera ca, in continuare, parata C. V. are obligații fata de instituția reclamantă, obligații asumate prin contractul de concesiune nr.16/2009, in ceea ce privește imobilul teren in suprafața de 923 mp, teren situat in S., . solicitând in continuare obligarea paratei la plata debitului restant, menționat in cererea de chemare in judecata si de asemenea sa se dispună rezilierea contractului de concesiune încheiat intre instituția reclamantă si parata.
La data de 02.04.2013, printr-un înscris intitulat note de ședință, pârâta a invocat și excepția lisei calității procesuale pasive a sa, deoarece împotriva sa s-ar fi început de către B. S. Antonel executarea silită, pentru recuperarea unui debit neachitat către Banca Transilvania S.A.
În cursul procedurii, pentru soluționarea cererii, au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu interogatoriul pârâtei (însă aceasta nu s-a prezentat în instanță pentru a răspunde la întrebările formulate de reclamant).
La data de 27.02.2013 a fost respinsă ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat pentru motivele arătate în încheierea de la acea dată, iar la termenul de astăzi a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 5604/15.05.2013, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul M. S. prin Primar, în contradictoriu cu pârâta C. V. și s-a dispus rezilierea contractului de concesiune nr. 16/11.06.2009 încheiat între reclamantă și pârâtă.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata debitului restant și a accesoriilor ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul M. S. prin PRIMAR, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței în sensul admiterii capătului de cerere privind obligarea intimatei pârâte la plata debitului restant în cuantum de 31.892,07 euro compus din redevența rămasă de plată în cuantum de_ euro datorată conform contractului de concesiune nr.16/11.06.2009, dobânda în cuantum de 548,83 euro calculată pentru suma de_ euro calculată până la data de 04.06.2012 și dobânda în cuantum de 14.074,24 euro calculată la suma de_ euro reprezentând diferența redevență, plătibili în lei la cursul leu/euro comunicat de BNR la data plății efective.
Prin decizia nr. 239 pronunțată la data de 05.11.2013 Tribunalul O. a admis apelul declarat de apelantul reclamant M. S. reprezentat prin Primarul Municipiului, împotriva sentinței civile nr. 5604/15.05.2013, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. V., a anulat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ .
Legal citată, pârâta a depus întâmpinare în cauză prin care a invocat excepția puterii de lucru judecat și excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, reiterând situația de fapt expusă în primul ciclu procesual.
La solicitarea instanței, B. S. Antonel a înaintat, in copie, dosarul de executare silita nr. 118/E/2012.
Procedând la verificarea competenței materiale de soluționare a cauzei, în temeiul art. 129 alin. 4 c.p.civ., instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a judecătoriei, în raport de izvorul obligațiilor, raportat la prevederile art. 2 alin. 1 lit. b și c din Legea 554/2004 și art. 2 alin. 1 lit. d C.pr.civilă.
Cu referire la competența materială, instanța a reținut că, în temeiul art. 1 pct. 1 c.p.civ., judecătoria are plenitudine de jurisdicție, în sensul că, dacă prin lege nu este prevăzută o instanță de alt grad sau un alt organism cu atribuții jurisdicționale, cererea de chemare în judecată trebuie adresată judecătoriei.
În speță, s-a constatat că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 alin. 1 lit. b și c din Legea 554/2004 și art. 2 alin. 1 lit. d C.pr.civilă, având în vedere că reclamantul are calitatea de autoritate publică, iar contractele încheiate de autoritățile publice sunt asimilate actelor administrative, competența soluționării cauzei revenind instanței de contencios administrativ, față de care s-a dispus prin sentința nr.3506/03.04._ s declinarea competenței în favoarea Tribunalului O..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. sub nr._ .
Instanța din oficiu la termenul de judecată a invocat excepția de necompetență materială a Secției de contencios administrativ, ca instanță de fond.
Din conținutul cererii de chemare în judecată și a actelor depuse la dosar, rezultă că obiectul litigiului îl reprezintă pretenții izvorâte din contractul de concesiune nr.16/11.06.2009, încheiat între M. S. prin Consiliul local al municipiului – Direcția Administrarea Domeniului Public și Privat, în calitate de concedent și pârâta C. V., în calitate de concesionar și care privește concesionarea unei suprafețe de teren de 923 mp, situat în ., aflat în proprietate privată a municipiului S..
Potrivit art. 8 alin. 2 și art. 2 alin. 1 lit. c din legea nr. 554/2004, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze numai acele litigii legate de contractele administrative, ce au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică sau a altor categorii de contracte reglementate în mod expres prin legi speciale.
Cererea având ca obiect pretenții rezultând dintr-un contract de concesiune a unei suprafețe de teren ce aparține proprietății private a Municipiului S., așa cum rezultă din înscrisurile depuse și menționate anterior, nu se încadrează în sfera de reglementare a art. 2 alin. 1 lit. c din legea nr. 554/2004, competența de soluționarea aparținând judecătoriei, ca instanță de drept comun.
Față de această situație în temeiul art. 159 Cod. pr civilă, se va admite excepția invocată din oficiu și se va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei S..
Având în vedere crearea conflictului negativ de competență, potrivit art.21 raportat la art.22 C.p.c. trimite cauza la Curtea de Apel C., pentru soluționarea acestuia.
TRIBUNALUL
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul M. S. REPREZENTAT PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în S., ..1, județul O. și pe pârâta C. V., cu domiciliul în S., ., ., ., la Judecătoria S..
Trimite dosarul la Curtea de Apel C. – Secția contencios administrativ pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2014.
Președinte, G. I. | ||
Grefier, F. F. M. |
Red.GI/FM
2 ex/07.07.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 860/2014. Tribunalul OLT | Pretentii. Sentința nr. 700/2014. Tribunalul OLT → |
|---|
