Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr. 1195/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1195/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 252/85/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 1195/2015
Ședința publică de la 14 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. G.
Grefier S. E.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant S.C. H. M. S.R.L. și pe pârât DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI SIBIU - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI AVRIG, pârât ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite .
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 30 aprilie 2015 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data 23 ianuarie 2015, reclamanta H. Menufactur SRL a chemat în judecată pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Sibiu - Administrația Finanțelor Publice Avrig, Administrația F. pentru Mediu solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtelor la restituirea sumei de _ lei, percepută cu titlu de timbru de mediu și a dobânzii legale de la data plății.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esență că, a achiziționat un autoturism, second hand, marca Citroen Jumper cu număr de identificare VF7YADMRA11489782, pentru care i s-a impus, în vederea înmatriculării, achitarea timbrului de mediu prevăzută de O.U.G. nr.9/2013, taxă neconformă cu dispozițiile art. 110 din T.F.U.E.
În drept s-au invocat prevederile art. 25, 28, 110 și 90 din Tratatul Comunității Europene, art.148 alin.(2), alin.(4) din Constituția României, art. 1082, art. 1084 din fostul Cod civil.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, în numele și pentru Serviciul Fiscal Orășenesc Avrig a solicitat prin întâmpinare cu privire la fondul cauzei respingerea acțiunii arătând că, autoritatea administrativ fiscală este doar un simplu încasator, întrucât sumele plătite nu se fac venit la bugetul de stat ci constituie venit la bugetul fondului pentru mediu administrat de către Administrația F. pentru Mediu.
Sub aspectul compatibilității dispozițiilor naționale cu cele ale art. 110 T.F.U.E. s-a arătat că, în speță nu s-a făcut dovada unui efect protecționist prin instituirea taxei pe poluare.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat s-a solicitat a se face aplicarea art.274 Cod procedură civilă, în sensul obligării doar la plata cheltuielilor necesare care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil.
Pârâta, Administrația F. pentru Mediu, deși legal citată nu a depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.11 alin.(3) din O.U.G. nr.74/2013, de la data intrării în vigoare a H.G. nr.520/2013, conform art.13 alin.(11) raportat la art.5 și art.2 din Ordinul președintelui A.N.A.F. nr.1500/02.08.2013, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B., a acordat mandat de reprezentare AJFP Sibiu, astfel că cea dintâi o reprezintă pe cea de-a doua.
Prin aceleași dispoziții legale, Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Sibiu a fost desființată, ca urmare, astfel încât nu mai are capacitate juridică, iar acțiunea formulată împotriva acesteia nu poate fi admisă.
Reclamanta a achiziționat autoturismul marca Citroen Jumper cu număr de identificare VF7YADMRA11489782 iar prin decizia de calcul a timbrului de mediu la cererea acestuia s-a stabilit pentru acest autoturism o taxă în sumă de _ lei, achitată prin plată voluntară cu chitanța depusă la dosar.
Prin cererea înregistrată depusă de asemenea la dosar, s-a solicitat restituirea taxei pe poluare, cerere cu privire la care a primit răspuns negativ.
Analizând cererea de restituire prin prisma neconformității taxei percepute și a refuzului de restituire a organului fiscal în raport cu prevederile art. 110 par.1 T.F.U.E. Tribunalul, constată că acțiunea este nefondată pentru următoarele considerente:
Reclamanta a solicitat instanței să constate pe cale incidentală neconformitatea O.U.G. nr. 9/2013 ce instituie această taxă, cu dreptul obiectiv al Uniunii Europene și în raport de această analiză să dea eficiență jurisprudenței C.J.U.E. concretizată prin cauza C-106/1977 – Admministrazione dele finanze dello Stato c. Simmenthal Spa, astfel încât să lase neaplicate dispozițiile actului normativ național.
Sub acest aspect, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit în cauza C‑402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a., urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, că „articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.” Această hotărâre nu vizează în mod special un act normativ național, chiar dacă a fost adoptată în perioada de activitate a O.U.G. nr. 50/2008, explicitând că art. 110 T.F.U.E. se opune oricărei măsuri naționale legislative, chiar ulterioare, care în materie fiscală ar fi de natură a descuraja punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Sub acest aspect este de observat că prin O.U.G. nr. 9/2013, s-a reglementat prin art. 4 că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare, la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7, cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, precum și cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Prin aceste din urmă cazuri de percepere timbrului de mediu se asigură neutralitatea acesteia, astfel că O.U.G. nr. 9/2013 respectă exigențele art. 110 T.F.U.E. așa cum a fost explicitat prin jurisprudența unională arătată, fiind astfel conformă dreptului unional și nu se impune înlăturarea de la aplicare a normelor juridice interne aplicabile.
Pe de altă parte, taxa percepută cu titlu de timbru de mediu, indiferent de denumirea ei, este o taxă ce se percepe la prima înmatriculare sau transcriere a autoturismului. Taxa se determină pe baza unor criterii obiective, respectiv valoarea combinată a emisiilor de CO2, capacitate cilindrică, norma de poluare pentru motor și vechimea autoturismului, fiind asigurată libera circulație a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre, protejată prin art. 110 din T.F.U.E., într-o interpretare dintr-o altă perspectivă oferită de C.J.U.E. în cauzele reunite C-290/2005 Nadasdi și C-333/2005 N..
În concluzie, soluția legislativă adoptată prin O.u.G. nr. 9/2013 este conformă dreptului unional, astfel că reclamanta trebuie să plătească taxa privind timbru de mediu la momentul formulării cererii de înmatriculare a autoturismului său, astfel încât acțiunea urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta H. M. S.R.L., C.I.F._, cu sediul în Avrig, . în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a Orașului Avrig, cu sediul în Avrig, .. 41 – Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Sibiu, Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței, Corp A, nr. 294.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Tribunalul Sibiu.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.05.2015.
Președinte, C. E. G. | ||
Grefier, S. E. |
red.C.E.G.25.06.2015
tehn.S.E.26.06.2015
5 ex.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 793/2015.... → |
|---|
