Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 44/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 44/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 1243/232/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 44
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. V. S.
Judecător L. R. P.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind apelul formulat de apelantul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIERîn contradictoriu cu intimat S.C. S. T. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 2200/11.04.2014 a Judecătoriei Sibiu, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție 459/2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință ,după care ;
Instanța,verificând cererea de apel prin prisma prevederilor art.468,482 NCPC raportat la dispozițiile art. 131 și 185 NCPC, reține că este competentă general, material și teritorial să judecarea cauza și constată că apelul a fost declarat în termen.
Verificând apelul prin prisma prevederilor art.470 al.l lit.b și e și alin.2 NCPC constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.470/3 teza I NCPC, sub sancțiunea nulității. Tribunalul reține că limitele apelului sunt determinate de aceea ce s-a supus judecării în primă instanță și de motivele de apel. Constată că motivarea apelului nu cuprinde mijloace de apărare sau dovezi noi .
Tribunalul consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, motiv pentru care închide dezbaterile asupra apelului și în temeiul art.482 în aplicarea art.394 NCPC reține cauza spre sol
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față constată:
Prin plângerea contravențională adresata Judecătoriei Sibiu,înregistrata sub nr._ petenta ., a solicitat anularea procesului verbal de contravenție, . nr_/21.03.2013 întocmit de ISCTR, ca netemeinic si nelegal.
In fapt s-a motivat ca în intervalul perioadei de odihnă de 6 ore si 47 minute, conducătorul auto M. M. a mișcat autovehiculul pe distanțe scurte pentru eliberarea căilor de acces ale societății beneficiare
Deci în cele doua ore autovehiculul nu a fost condus cu excepția manevrelor descrise.
Prin sentința civilă nr. 2200/2014 a Judecătoriei Sibiu, s-a admis plângerea formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul ISCTR, și în consecință, a fost anulat procesul verbal de contravenție . nr._/21.03.2013.
Prima instanța a reținut în esență:
Prin procesul verbal de contravenție întocmit . nr._/21.03.2013.incheiat de ISCTR petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 4000 lei pentru săvârsirea contravenției prevăzute de art.8 alin.1 pct.6 din O.G. nr.37/2007, reținându-se că în data de 15.03.2013, în urma controlului efectuat, a rezultat că șoferul a condus autoutilitara cu nr. de înmatriculare_, pe drumurile publice, acesta beneficiind în perioada 13.03.2013 ora 11 -14.03.2013 ora 11 de o perioada de odihnă de 6 ore si 47 minute, mai scurtă cu 2 ore si 13 minute decât perioada minima de odihna zilnica redusă.
Evaluând proba cu înscrisuri și testimonială a rezultat că petentul nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, conducătorul auto respectând dispozițiile legale referitoare la pauza neîntrerupta sau fracționată, aspect care rezultă din diagramele tahograf.
Din analiza diagramei tahograf din perioada supusa controlului rezulta ca programul de odihna zilnica efectiva a fost de 6 ore si 47 minute, dar în diferență de 2 ore si 13 minute, șoferul nu a condus pe drumurile publice pentru ca oboseala la volan și neodihna să genereze un pericol pentru viețile umane, mediul înconjurător, ceilalți participanți la trafic.
Din examinarea activității de conducere prestată, cât și a pauzelor efectuate, s-a conchis că se poate aprecia ca în principiu a fost respectata durata pauzei legale ce urmează unei perioade de conducere continua, în sensul ca într-un ciclu de conducere continua de cel mult 4 ore si 30 minute, pauza normala de 45 minute si ca in perioada de 2 ore si 15 min s-au făcut mici manevre de deplasare a vehiculului de pe căile de acces
Fapta este de o gravitate redusa, având în vedere ca activitatea zilnica de conducere efectiva, a fost respectata la fel si cea de odihna, iar șoferul petentei nu a acumulat pe timpul zilei o stare de oboseala care să pună în pericol siguranța circulației.
Potrivit art.8 alin.1 pct.4 din O.G. nr.37/2007, constituie contraventie depasirea perioadei maxime de conducere neîntrerupta cu o ora și 30 de minute sau mai mult, iar conform alin.2 pct.4 al aceluiași articol, constituie contravenție depășirea perioadei maxime de conducere neîntrerupta cu mai mult de 30 de minute, dar mai puțin de o oră și 30 de minute.
Potrivit Regulamentului (CE) nr.561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006, art.4, lit.g, perioada de repaus zilnic este definita ca aceea parte a zilei în care conducătorul auto poate dispune de timpul său și care nu poate fi o perioadă neîntreruptă mai mică de 9 ore.
Ca urmare, citindu-se diagrama tahograf, și poziția exprimată în ședința publica rezulta în mod indubitabil ca șoferul a dispus de timp liber pentru sine pe o perioada de cel putin 9 ore în mod neîntrerupt. Astfel, de la ora 2 pâna la ora 11, conducătorul auto nu a stat în cursa si a dispus de timpul sau liber, un interval de 9 ore.
Astfel, rezultă că s-a putut proba contrariul celor conținute în actul constatator drept pentru care plângerea este întemeiată.
Împotriva acestei hotărâri intimatul a declarat apel solicitând admiterea lui și modificarea hotărârii în sensul respingerii plângerii ,cu menținerea procesului verbal întocmit.
S-a motivat că eronat s-a apreciat în sensul anulării procesului verbal în condițiile în care s-au luat în considerare doar probele propuse de petent. Nerespectarea perioadei de odihnă zilnice minime este o încălcare foarte gravă a regulamentelor europene și societatea nu a făcut dovada că ar fi îndeplinit aceste cerințe,ignorarea lor având consecințe grave sub aspectul siguranței circulației rutiere.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, conform dispozițiilor art. 476, 477 din Noul Cod procedură civilă, Tribunalul a constatat că prezentul apel este nefondat pentru următoarele motive:
Intimatul nu a dovedit indubitabil vinovăția petentului sub aspectul contravenției reținute în sarcina sa și corect a apreciat instanța de fond în sensul că se impunea anularea procesului verbal și a sancțiunii aplicate.
În altă ordine de idei din analiza diagramei tahograf și a desfășurătorului acesteia, se poate observa, confirmarea faptului că acel conducător auto al petentei nu a condus efectiv mașina pe drum public, ci a mișcat-o pe distanțe și interval scurt în parcarea magazinului Metro unde se afla după marfă. Acest aspect rezultă și din avizul de însoțire cu antet și ștampilă Metro din acea zi precum și din proba testimonială administrată în cauză .
Deci în intervalul perioadei de odihnă, conducătorul auto al petentei a mișcat autovehiculul pe distante scurte, iar în cele două ore autovehiculul nu a fost condus cu excepția manevrelor descrise,nefiind vorba de conducere pe drum public cu oboseală din partea șoferului și cu potențial de accidente.
Sentința de la fond fiind temeinică și legală ,pe larg motivată cu textele legale aplicabile în speță ,nu se impune modificarea ei în apel.
Față de aceste considerente, în baza art. 480 alin. 1 din Noul Cod procedură civilă Tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat în cauză de către intimat și va păstra sentința civilă atacată .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta intimată ISCTR împotriva sentinței civile nr.2200/2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ , pe care o menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi ,15.01.2015.
Președinte, Judecător,
S. A. V. P. L. R.
Grefier,
M. M.
Red, S.A.V. 22.02.2015
C..M.M. 26.02.2015
4.ex.
J.F. M. T. jud. Sibiu
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 93/2015.... → |
|---|
