LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII. PREŢ. DATA ÎNCEPERII PRESCRIPŢIEI
| Comentarii |
|
Termenul de prescripţie pentru contravaloarea lucrărilor de construcţii începe să curgă de la data procesului-verbal de recepţie definitivă şi nu de la data executării lucrărilor.
(Secţia comercială, decizia nr. 2061 din 13 aprilie 2000)
- Extras -
Tribunalul Caraş Severin - secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 159 din 3 martie 1999, a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind prescrisă.
Instanţa a reţinut că lucrările de construcţie, ale căror preţ în cotă de 28,25% a fost suportat de pârâtă, au fost executate în anii 1993-1994, iar conform dispoziţiilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, acţiunea reclamantei putea fi formulată numai până la sfârşitul anului 1997.
Curtea de Apel Timişoara - secţia comercială şi de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 457/A din 27 mai 1999, a respins apelul declarat de reclamantă, reţinând că preţul lucrărilor executate de reclamantă trebuia plătit până la sfârşitul anului 1994 la finalizarea lucrărilor, deci corect instanţa de fond a stabilit prescris dreptul la acţiune.
Reclamanta a formulat recurs, susţinând că în mod eronat instanţa de fond şi de apel au apreciat că dreptul său la acţiune este prescris, pentru că termenul prescripţiei începe să curgă de la finalizarea lucrărilor, deoarece recepţia definitivă a lucrărilor s-a făcut la 20 noiembrie 1997, prin proces-verbal şi chiar dacă termenul de prescripţie
ar fi început să curgă la sfârşitul anului 1994, cursul prescripţiei era întrerupt prin plata unei sume de 200.086 lei efectuată de pârâtă la data de 8 decembrie 1997.
Recursul reclamantei este fondat.
Potrivit prevederilor legale, în materie de construcţii, raporturile contractuale se derulează prin prestări succesive şi se încheie numai după recepţia definitivă a lucrărilor, actul de recepţie fiind momentul descoperirii finale dintre părţi.
în speţă, chiar dacă lucrările a căror contravaloare se pretinde, au fost executate cu mai mult de trei ani în urmă, termenul de prescripţie prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, începe să curgă numai de la data procesului-verbal de recepţie definitivă, în speţă, de la 20 noiembrie 1997.
în aceste împrejurări, recursul declarat de reclamantă va fi admis.
Urmează să fie desfiinţată decizia nr. 457/1999 a Curţii de Apel Timişoara, să fie admis şi apelul reclamantei împotriva sentinţei civile nr. 159 din 3 martie 1999 a Tribunalului Caraş Severin care va fi de asemenea desfiinţată, iar cauza va fi trimisă aceleiaşi instanţe, în scopul judecării în fond a acţiunii formulate de reclamantă.
| ← OBLIGAŢII BĂNEŞTI. CONTRACT DE ARENDARE. PLATA CU... | PROCEDURA REORGANIZĂRII JUDICIARE ŞI FALIMENTULUI. COMPETENŢA... → |
|---|
