PRIVATIZARE PRIN VÂNZARE DE ACŢIUNI. LITIGII. COMPETENŢĂ
Comentarii |
|
Potrivit art. 3231 şi 3238 din Legea nr. 99/1999, cererea de rezoluţiune a unui contract de privatizare prin vânzare cumpărare de acţiuni încheiat la 4 noiembrie 1996, se judecă în primă instanţă de tribunal deoarece nu atacă vreo operaţiune sau vreun act prevăzut de O.U.G. nr. 88/1997.
(Secţia comercială, decizia nr. 6108 din 7 decembrie 2000)
- Extras -
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia comercială, prin sentinţa civilă nr. 20 din 28 ianuarie 2000, a admis în parte acţiunea FPS şi a dispus rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 1332 din 4 noiembrie 1996 şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul că pârâta a fost obligată să predea reclamantului 31.210 acţiuni şi dividendele aferente acestor acţiuni pe perioada 1997-1999, iar reclamantul a fost obligat la restituirea către pârâtă a sumei de 210.667.500 lei, parte din preţul achitat de pârâtă pentru aceste acţiuni, fiind respins capătul de cerere privind daunele interese în sumă de 337.899.412 lei.
Instanţa a reţinut că pârâta nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin contract şi începând cu 23 ianuarie 1997 nu a mai achitat ratele din preţul acţiunilor cumpărate.
în ceea ce priveşte cererea reclamantului de a i se acorda daune-interese constând în penalităţi de întârziere şi dobânda pentru ratele neachitate, instanţa a respins-o cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada vreunui prejudiciu şi că dividendele ce i se vor acorda nu acoperă integral paguba suferită.
Reclamantul a declarat recurs solicitând casarea ei şi acordarea daunelor-interese în sumă de 127.291.912 lei, înturcât în speţă, sunt întrunite
condiţiile răspunderii civile contractuale, vina debitorului fiind prezumată în materie contractuală.
Curtea a invocat din oficiu excepţia de ordine publică a necompetenţei materiale în primă instanţă, a curţii de apel, excepţie ce urmează a fi admisă pentru considerentele ce se vor arăta.
Potrivit dispoziţiilor art. 3231 din O.U.G. nr. 88/ 1997 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 99/1999 sunt de competenţa curţii de apel, în primă instanţă, numai cererile prevăzute la art. 3231 alin. 3, art. 32^ şi art. S929, respectiv numai acele cereri prin care se contestă - în cadrul lichidării - existenţa sau întinderea unei creanţe ori rangul acesteia în ordinea de preferinţă, cereri prin care se atacă o operaţiune sau act prevăzut în OUF nr. 88/1997 sau cereri în anularea hotărârilor prevăzute în art. 329 din ordonanţă.
în speţă, cererea formulată de reclamant nu se încadrează în nici una dintre categoriile de cereri prevăzute în art. 3231 din ordonanţă, aşa încât, potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. 3 din acelaşi act normativ, coroborate cu dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a C. pr. civ., competenţa soluţionării în primă instanţă revine tribunalului.
în consecinţă, recursul reclamantului va fi admis, sentinţa va fi casată, cauza urmând a fi trimisă Tribunalului Bucureşti - Secţia comercială spre soluţionare, ocazie cu care se vor avea în vedere şi criticile invocate de recurent.
← PRIVATIZARE PRIN VÂNZARE DE ACŢIUNI. LITIGII IVITE ÎN... | OBLIGAŢII BĂNEŞTI. CONTRACT DE ARENDARE. PLATA CU... → |
---|