CSJ. Decizia nr. 1268/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1268/2003
Dosar nr. 3731/2001
Şedinţa publică din 28 februarie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta F.P.S. Bucureşti, în prezent A.P.A.P.S. Bucureşti a acţionat în judecată pe pârâta SC M.U. SA Bacău şi a solicitat ca această pârâtă să fie obligată să-i plătească următoarele sume:
- 986.554.441 lei datorată pentru exerciţiul financiar al anului 1997;
- 540.887.252 lei daune-interese moratorii calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de 1 an.
Prin sentinţa nr. 342 din 26 aprilie 2000, Tribunalul Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis în parte acţiunea reclamantei, respectiv, numai capătul de cerere privind dividendele şi a respins cererea de daune moratorii, motivând această respingere pe considerentul că dobânda legală o constituie taxa scontului practicată de B.N.R.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond au declarat apel, atât reclamanta, care nu a motivat apelul său, cât şi pârâta, care nu a timbrat la valoare acest apel.
Prin Decizia nr. 30 din 25 ianuarie 2001, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, în raport cu probele administrate la instanţa de fond de către reclamantă şi, din oficiu, a admis apelul reclamantei şi a obligat-o pe pârâtă la plata daunelor-interese moratorii, în sumă de 167.906.085 lei, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a anulat, ca insuficient timbrat, recursul pârâtei, reţinând opţiunea acesteia din şedinţa de judecată din 7 decembrie 2000, că nu înţelege să achite diferenţa de taxă de timbru ce i s-a pus în vedere.
Pârâta a declarat recurs împotriva deciziei de mai sus, pe care a criticat-o ca fiind netemeinică şi nelegală, întrucât nu s-a pronunţat pe aspectul netimbrării la fond a acţiunii reclamantei, excepţie ridicată de pârâtă în motivele apelului său. A mai criticat această hotărâre şi pentru motivul că nu a ţinut seama de faptul că apelul reclamantei nu a fost motivat şi, cu toate acestea, a fost admis, instanţa pronunţându-se asupra unui lucru care nu s-a cerut.
Recursul pârâtei este neîntemeiat.
Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că pârâta nu a dat curs obligaţiei sale de a timbra apelul cu suma de i s-a pus în vedere de instanţă, astfel încât, în atare împrejurări, corect instanţa de apel, făcând aplicarea alin. (3) al art. 20 din Legea nr. 146/1997, a anulat, ca insuficient timbrat, apelul acesteia. Cum chestiunea timbrării prevalează asupra tuturor celorlalte aspecte, nesatisfăcându-se această cerinţă, corect instanţa de apel nu a luat în analiză motivele propriu-zise ale apelului pârâtei.
Nici motivul de recurs referitor la pronunţarea dispusă de instanţa de apel asupra unui lucru, care nu s-a cerut în calea de atac a reclamantei, cu apel nemotivat, nu poate conduce la modificarea hotărârii recurate. Aceasta, întrucât apelul are caracter devolutiv; în apel are loc o rejudecare în fond a cauzei, fie pe baza motivelor şi actelor indicate la instanţa de fond, fie pe baza unora noi, apelantul, în speţă, reclamanta, având abilitarea de a stabili limitele devoluţiunii, respectiv, de a aprecia asupra folosirii doar a motivelor, mijloacelor de apărare deja prezentate la judecarea în fond a cauzei sau de a folosi altele noi.
În orice caz, prevederile art. 292 alin. (2) C. proc. civ., stabilesc clar obligaţia instanţei de apel de a se pronunţa pe fond, în baza mijloacelor de apărare invocate în faţa primei instanţe, în cazul în care apelul nu se motivează, cum, de altfel, corect a procedat şi Curtea de Apel Bacău în prezenta speţă.
Aşadar, recursul pârâtei este nefondat şi se va respinge cu această menţiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. W.M.W. SA Bacău, împotriva deciziei nr. 30 din 25 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Bacău.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1267/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1269/2003. Comercial → |
|---|
