CSJ. Decizia nr. 1269/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1269/2003
Dosar nr. 3768/2001
Şedinţa publică din 28 februarie 2003
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Timişoara a fost învestit, ca urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei civile, ce a format obiectul dosarului nr. 3087 din 2000 al Judecătoriei Timişoara, cu judecarea acţiunii formulată de reclamanta SC L. SRL Timişoara, împotriva pârâtei SC P. SRL Timişoara, prin care reclamanta a solicitat ca pârâta să fie obligată să-i permită desfăşurarea activităţii în spaţiul pe care l-a închiriat de la pârâtă pe perioada 10 iunie 1999 – 1 aprilie 2000.
S-a solicitat, de asemenea, ca pârâta să fie obligată să nu mai tulbure reclamantei folosirea acestui spaţiu şi să fie obligată la plata beneficiului nerealizat şi la daune.
Prin sentinţa nr. 1309/PI din 18 septembrie 2000, Tribunalul Timiş, secţia comercială, a respins acţiunea reclamantei, reţinând, în esenţă, că, deşi părţile au încheiat un contract de închiriere, prin care s-a stabilit plata unei chirii de 300 de mărci germane lunar, adevărata lor voinţă este exprimată printr-o minută anterioară, în care valoarea chiriei este de 65 de mărci germane lunar, obligaţie pe care reclamanta nu şi-a respectat-o. S-a mai reţinut că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 1084 C. civ., care să justifice admiterea capătului de cerere privind despăgubirile şi nici cele prevăzute de art. 969 C. civ., privind răspunderea contractuală.
Apelul declarat de reclamantă, împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, a fost respins de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 248/A din 12 martie 2001, reţinându-se că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre corectă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, reclamanta a declarat recurs, întemeiat, în drept, pe prevederile art. 299 – 316 C. proc. civ., solicitând să se reţină cauza spre rejudecare şi să se admită acţiunea întrucât:
- adevărata voinţă a părţilor, cu privire la contravaloarea chiriei ce urma să fie plătită, este de 300 de mărci germane, stabilită contractual, iar nu suma din minuta încheiată la 18 mai 1999, anterioară contractului de închiriere, cum greşit au considerat instanţele anterioare;
- pârâta, prin abuz, a sechestrat bunurile reclamantei aflate în magazinul închiriat, aspect de care instanţele anterioare nu au ţinut cont.
Recursul reclamantei este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă faptul că reclamanta a invocat criticile de mai sus şi în motivarea apelului său, nemulţumită fiind, la data formulării acestuia, de soluţia respingerii acţiunii de către instanţa de fond.
Astfel, primul motiv de recurs, acela privind contravaloarea chiriei, a fost analizat şi corect instanţa de apel a reţinut că adevărata voinţă a părţilor a fost cea cuprinsă în actul intitulat „minută" din 18 mai 1999.
Înscrisul de mai sus se coroborează cu chitanţele de plată a chiriei, acceptate de reclamantă.
Cele de mai sus rezultă din dovada de la dosarul nr. 3087 din 2000 al Judecătoriei Timişoara.
Aşadar, acest motiv de recurs nu este de natură a conduce la modificarea hotărârii recurate.
Nici motivul de recurs, potrivit cu care instanţele anterioare nu au ţinut seama că, prin abuz, pârâta a sechestrat bunurile reclamantei aflate în magazinul închiriat, nu este fondat.
În hotărârea recurată, instanţa a analizat acest aspect şi a apreciat corect că motivul de apel, referitor la contravaloarea bunurilor rămase la pârâtă, este neîntemeiat, întrucât pârâta nu s-a opus la restituirea acestor bunuri, fiind încheiat un proces-verbal cu ocazia predării lor.
În consecinţă, criticile din recurs, care au fost invocate de reclamantă, sunt nefondate şi recursul urmează a se respinge cu această menţiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanta, SC L. SRL Timişoara, împotriva deciziei nr. 248 A din 12 martie 2001 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 28 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1268/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1270/2003. Comercial → |
|---|
