CSJ. Decizia nr. 1291/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1291/2003
Dosar nr. 509/2002
Şedinţa publică din 28 februarie 2003
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 644/COM din 28 septembrie 2000, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A.R. împotriva sentinţei civile nr. 1005 din 31 martie 2000, prin care Tribunalul Constanţa şi-a declinat competenţa la Judecătoria Constanţa.
Împotriva deciziei instanţei de apel, reclamantul a declarat recurs la 10 octombrie 2000, iar motivarea recursului a depus-o la dosar la 29 noiembrie 2000.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 22 din 15 ianuarie 2002, a respins ca tardiv recursul reclamantului, cu motivarea că a fost formulat peste termenul prevăzut de art. 158 alin. (3) C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 teza I C. proc. civ.
Contestatorul a susţinut că hotărârea instanţei supreme este rezultatul unei greşeli materiale, întrucât recursul a fost formulat în termenul legal de 15 zile de la pronunţare.
A mai susţinut că, în mod greşit, a reţinut instanţa de recurs, că termenul de recurs este de 5 zile, întrucât OG nr. 138/2000, care a modificat textul art. 158 alin. (3) C. proc. civ., a intrat în vigoare după pronunţarea deciziei recurate.
Verificând Decizia atacată în raport cu motivul invocat, Curtea constată că contestaţia formulată nu poate fi primită pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate pe calea contestaţiei în anulare, între altele, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale.
Acest text de lege are în vedere greşeli de fond şi nu greşeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispoziţiilor legale.
În speţă, prin hotărârea contestată, s-a considerat că termenul de recurs este, potrivit art. 158 alin. (3) C. proc. civ., de 5 zile de la pronunţare şi nu de 15 zile de la comunicare, cum susţine reclamantul.
Prin urmare, respingerea recursului ca tardiv nu este rezultatul unei erori materiale, ci a modului în care instanţa a înţeles să aplice dispoziţia legală privitoare la termenul de recurs.
Într-o atare situaţie, contestaţia în anulare nu poate fi primită, întrucât nu este posibil ca, pe această cale, aceeaşi instanţă să cerceteze dacă termenul de declarare a recursului a fost corect sau greşit.
Aşa fiind, Curtea constată că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 318 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care va respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de A.R. împotriva deciziei nr. 22 din 15 ianuarie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1290/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1294/2003. Comercial → |
|---|
