CSJ. Decizia nr. 1333/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1333/2003
DOSAR Nr.2666/2002
Şedinţa publică din 4 martie 200.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta APAPS Bucureşti şi pârâta S.C. „A." SA Arad împotriva deciziei nr.53 A din 26 septembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara-Secţia Comercială şi de contencios Administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat recurenta reclamantă APAPS Bucureşti prin consilier juridic M.E.F., lipsind recurenta pârâtă S.C. „A." SA Arad.
Procedura legal îndeplinită.
S-a referit de către magistratul asistent că recursul este legal timbrat, declarat şi motivat în termen, după care, Curtea, constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părţilor.
Recurenta, prin reprezentant, a susţinut recursul oral, solicitând admiterea acestuia aşa cum a fost formulat şi motivat în scris, cu trimitere spre rejudecare la curtea de apel ca instanţă de recurs.
CURTE.
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr.1089 din 20 noiembrie 2000 Tribunalul Arad-Secţia comercială a admis acţiunea formulată de reclamantul Fondul Proprietăţii de Stat şi a obligat pe pârâta S.C."A." SA Arad la plata sumei de 49.211.777 lei reprezentând daune interese moratorii calculate în funcţie de dobânda bancară pentru plata cu întârziere a dividendelor pentru anul financiar 1996.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia nr.251 din 12 martie 2001, a admis apelul declarat de pârâta S.C." A" SAArad împotriva sentinţei pe care a schimbat-o în tot şi a respins acţiunea promovată de reclamantă, reţinând neîntrunirea condiţiilor generale ale răspunderii civile.
Recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei menţionate a fost admis de Curtea Supremă de Justiţie ,care prin Decizia nr.1290 din 22 februarie 2002, a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare la curtea de apel.
S-a reţinut că potrivit art.43 Cod comercial reclamanta este îndreptăţită să obţină dobânzi pentru dicidendele calculate anual iar în speţă acestea nu se calculează potrivit prevederilor OG nr.9/2000 şi nici la nivelul dobânzilor bonificate de BRD la depozitele persoanelor juridice pe termen de 1 an, reclamanta putând pretinde dobânda la vedere practicată de banca ce o deserveşte.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel Timişoara prin Decizia nr.53/26 septembrie 2002 a admis apelul declarat de pârâta S.C."A." SA, a schimbat sentinţa atacată şi a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 13.187.840 lei reprezentând daune interese moratorii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a reţinut aplicarea în speţă a prevederilor art.43 Cod comercia,l dată fiind plata cu întârziere a dividendelor în cuantum de 64.380.423 lei pentru perioada 1 octombrie 1997- 15 iulie 1999, dobânzile acordate fiind calculate în raport cu dobânda la vedere practicată de societatea bancară care o deserveşte, respectiv BRD-SMB.
Împotriva deciziei au declarat recurs atât reclamanta APAPS cât şi pârâta S.C."A." SA..
Reclamanta critică Decizia, în esenţă, pentru recalcularea greşită a cuantumului dobânzii acordate, întrucât de la data de 8 aprilie 1999 ,conform convenţiei pe care a încheiat-o cu Ministerul de Finanţe pentru veniturile din privatizare, au deschis cont la Trezoreria sector 1 iar până la această dată acestea erau depozitate în conturi la BRD.
Pârâta critică aceeaşi decizie, reiterând excepţia prescripţiei extinctive a dreptului de a solicita daune interese, plata integrală a principalului în iulie 1999 neavând efect întreruptiv conforma rt.16 lit.a din Decretul 167/1958.
Recursurile sunt fondate pentru considerentele care urmează:
Acţiunea reclamantei a fost respinsă ca nefondată prin Decizia instanţei de apel, decizie care a fost casată de Curtea Supremă iar cauza trimisă pentru rejudecare, statuând de principiu asupra aplicabilităţii prevederilor art.43 Cod comercial şi criteriilor de stabilire a cuantumului dobânzilor ce se vor acorda.
În faţa instanţei de trimitere, reclamanta intimată a formulat precizări la întâmpinarea depusă (fila 11-15) arătând că în baza Legii nr.58/1991, în perioada 1993-1999 a avut convenţii de depozit bancar cu băncile comerciale la care avea conturi deschise BCR şi BRD iar începând cu 8 aprilie 1999, conform convenţiei încheiate cu Ministerul Finanţelor pentru veniturile din privatizare, a deschis cont la Trezoreria sectorului 1.
Pârâta apelantă a invocat excepţia prescripţiei extinctive (fila 4) a dreptului la acţiune, la care reclamanta răspunde prin precizările susamintite.
Cum instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra excepţiei invocate, conform art.137 Cod procedură civilă, ce se constituie şi în motiv de recurs şi cum la soluţionarea pe fond a cauzei nu a examinat susţinerile reclamantei privind fragmentarea perioadei pentru care se calculează dobânzi, Curtea va admite recursurile declarate, va casa Decizia atacată şi va trimite cauza pentru rejudecare.
Rejudecarea căii de atac urmează a se face cu respectarea prevederilor art.725 alin.2 teza a II-a Cod procedură civilă, în compunerea legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanta Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului Bucureşti şi pârâta S.C. „A." SA Arad.
Casează Decizia nr.53 A din 26 septembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara-Secţia comercială şi de contencios administrativ, cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1332/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1334/2003. Comercial → |
|---|
