CSJ. Decizia nr. 1397/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1397/2003
Dosar nr. 8443/2001
Şedinţa publică din 6 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Braşov, la 3 ianuarie 2001, reclamanta S.I.F. Transilvania S.A. a chemat în judecată pârâta S.C. B. S.A. Mediaş, solicitând obligarea acesteia la 18.082.172 lei, reprezentând actualizarea dobânzilor aferente anului 1998, 3.301.700 lei rata dobânzii acordate de B.C.R. pe perioada 4 aprilie 1999 – 31 ianuarie 2000 şi 1.649.958 lei rata dobânzii legale pe perioada 1 februarie 2000 – 15 martie 2000, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 339/ C, pronunţată la 19 martie 2001 în dosarul nr. 290/2001, Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis, în parte, acţiunea şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 3.301.700 lei rata dobânzii la conturile curente pe perioada 4 aprilie 1999 – 31 ianuarie 2000, acordate de B.C.R., 1.649.958 lei rata dobânzii legale, calculată pe perioada 1 februarie 2000 – 15 martie 2000 şi 447.133 lei cheltuieli de judecată.
Capătul de cerere privind actualizarea cuantumului dividendelor şi plata cheltuielilor de judecată pentru acest capăt de cerere a fost respins.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut culpa societăţii pârâte în neachitarea dividendelor aprobate de A.G.A. la 31 martie 1999, prevăzute de art. 43 C. com.
În acelaşi timp, s-a reţinut faptul că alături de dobânzi, al căror scop este acoperirea pagubei suferită prin întârzierea plăţii, creditoarea nu poate cere şi reactualizarea cuantumului dividendelor cu rata inflaţiei.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 432/ Ap, pronunţată la 4 iulie 2001 în dosarul nr. 679/2001, a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei pronunţată de tribunal, reţinând că atât reactualizarea dividendelor cu rata inflaţiei , cât şi plata dobânzilor reprezintă daune interese moratorii pentru executarea cu întârziere a obligaţiei şi nu se pot cumula, având aceeaşi natură juridică şi constă în sume de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor.
Împotriva acestei decizii, reclamanta apelantă a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate.
Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta susţine, în motivarea cererii sale, că instanţele de fond şi apel au calificat greşit sumele pretinse prin acţiune.
Cum obligaţia de plată în bani nu poate fi executată decât în natură, conform art. 1073 C. civ., reclamanta are dreptul să ceară în calitate de creditor, obligarea pârâtei debitoare, la plata sumei actualizate cu indicele mediu al inflaţiei.
Recursul declarat de reclamantă nu este fondat şi urmează să fie respins.
Atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel au reţinut corect că, prin acordarea dobânzii prevăzute de art. 43 C. com., creditoarea reclamantă a fost despăgubită pentru întârzierea plăţii, acordarea alături de dobândă a ratei inflaţiei constituind o măsură excesivă, mai ales că reclamanta a solicitat şi a obţinut plata unor dobânzi la nivelul dobânzilor conturilor curente, acordate de B.C.R. S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. Transilvania Braşov, împotriva deciziei nr. 432/ Ap din 4 iulie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1394/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1399/2003. Comercial → |
|---|
