CSJ. Decizia nr. 1416/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1416/2003
Dosar nr. 8485/2001
Şedinţa publică din 6 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, la data de 6 mai 1997, la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, reclamanta SC P.R. SA a chemat în judecată pârâţii SC H.V SA, Gh.S. şi V.A., solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 4301, încheiat de pârâţii, persoane fizice, în numele reclamantei cu pârâta, persoană juridică, contract autentificat sub nr. 8585 la 7 octombrie 1996 şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
În subsidiar, s-a solicitat obligarea pârâtelor să achite reclamantei suma la care imobilul a fost adjudecat, fără nici o diminuare din preţ.
Prin sentinţa civilă nr. 9021, pronunţată la 16 mai 2000, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a declinat competenţa de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, care, prin sentinţa civilă nr. 464, pronunţată, la 24 ianuarie 2001, în dosarul nr. 4727/2000, a respins, ca fiind neîntemeiată, acţiunea reclamantei.
Prin Decizia civilă nr. 1248, pronunţată în dosarul nr. 754/2001, la data de 25 septembrie 2001, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul reclamantei.
Împotriva acestei decizii, societatea reclamantă a declarat recurs şi, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a solicitat casarea deciziei, desfiinţarea sentinţei civile nr. 464/2001 a tribunalului şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se pronunţa asupra capătului subsidiar de cerere.
În motivarea recursului, reclamantul susţine că, în mod greşit, instanţa de apel a apreciat că nu se poate pronunţa şi asupra unor aspecte neinvocate în cererea de apel, deoarece, la data soluţionării acestuia, instanţa trebuia să aibă în vedere normele art. 292 alin. (2) C. proc. civ. şi să soluţioneze cauza în baza susţinerilor părţilor şi probelor administrate la fond, cu privire la toate împrejurările şi aspectele invocate de apelantă.
Mai susţine recurenta că instanţa de apel a reţinut eronat că prima instanţă s-a pronunţat şi asupra capătului de cerere subsidiar, pentru că, în considerente, s-a vorbit despre acţiunea precizată, deoarece hotărârea instanţei se consemnează în dispozitiv, conform dispoziţiilor art. 258 C. proc. civ., şi se trece în hotărâre, conform art. 261 din acelaşi cod.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că recursul nu este fondat.
Instanţa de apel a reţinut corect că, la judecarea fondului cauzei, acţiunea a fost respinsă în totalitate, aşa cum a fost precizată, fiind respinsă implicit şi cererea subsidiară, chiar dacă în dispozitivul hotărârii nu s-a precizat expres acest lucru.
De altfel, o astfel de precizare nu era necesară, tocmai datorită caracterului accesoriu al acestei cereri.
În aceste împrejurări, în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă, urmează să fie respins.
În baza dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., recurenta reclamantă, urmează să fie obligată la plata sumei de 43.500.000 lei, reprezentând onorar avocat, cu titlul de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei-pârâte SC H.V. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC P.R. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1248 din 25 septembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Obligă recurenta la plata sumei de 43.500.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1406/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1433/2003. Comercial → |
|---|
