CSJ. Decizia nr. 1500/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1500/2003
Dosar nr. 8593/2001
Şedinţa publică din 11 martie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 22 decembrie 2000, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala A. Piteşti, a chemat în judecată pe pârâta S.N.T.F.M. M. C.F.R. M. Constanţa, pentru a fi obligată la plata sumei de 12.641.672 lei daune, reprezentând contravaloare marfă lipsă la destinaţie, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1041 din 26 aprilie 2001, Tribunalul Constanţa a respins excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei şi a lipsei calităţii de reprezentant al acesteia, a admis acţiunea şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 1.264.672 lei preţ marfă lipsă şi 1.026.833 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia civilă nr. 814 din 6 septembrie 2001, a admis apelul pârâtei, a schimbat sentinţa civilă de mai sus, în sensul că a respins acţiunea reclamantei, cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecată în sumă de 543.417 lei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii sale, aşa cum a fost formulată, întrucât lipsa de marfă s-a produs pe timpul transportului din culpa cărăuşului.
Recursul reclamantei este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 83.1 din Regulamentul de transport pe căile ferate, aprobat prin OG nr. 41 din 28 august 1997, calea ferată este răspunzătoare pentru paguba care rezultă din pierderea totală sau parţială şi din avarierea mărfii survenită din momentul primirii la transport şi până la eliberare, precum şi pentru paguba ce rezultă din depăşirea termenului contractului de transport.
Iar conform art. 83.3, în cazul în care mijlocul de transport a fost violat pe parcurs sau poartă urme de violare, se presupune – până la proba contrară – că mărfurile au fost avariate din culpa căii ferate.
În speţă, se constată că, potrivit proceselor-verbale de constatare, vagoanele au sosit la destinaţie violate, cu încuietori lipsă şi cu sigiliu al staţiei C.F.R. Lehliu la caneaua de pe partea staţiei.
Astfel că, transportul sosind cu raport de eveniment şi sigilii ale C.F.R. Lehliu din parcursul transportului, pentru lipsurile constatate la destinaţie, răspunderea aparţine, în raport cu prevederile legale menţionate mai sus, pârâtei-cărăuş, soluţia pronunţată în apel fiind greşită sub acest aspect.
În consecinţă, recursul reclamantei va fi admis, se va modifica Decizia atacată, în sensul că se va respinge apelul pârâtei, menţinându-se soluţia instanţei de fond, care a angajat corect răspunderea cărăuşului pentru transportul de marfă sosit violat la destinaţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala A. Piteşti, împotriva deciziei nr. 814/Com din 6 septembrie 2001 a Curţii de Apel Constanţa, modifică Decizia, în sensul că respinge apelul pârâtei, S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.N.C. Constanţa, împotriva sentinţei nr. 1041/COM din 26 aprilie 2001 a Tribunalului Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 150/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1501/2003. Comercial → |
|---|
