CSJ. Decizia nr. 1929/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1929/2003
Dosar nr. 3723/2001
Şedinţa publică din 28 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 21 august 2000, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala P.C. Iaşi, a solicitat obligarea pârâtelor S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA Bucureşti, S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala P.S. şi S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala P.Z., la plata sumei de 17.496.313 lei, cu titlu de daune, reprezentând contravaloarea a 1.379 kg benzină lipsă şi cheltuieli de judecată în valoare de 1.474.705 lei.
Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1216 din 19 octombrie 2000, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei, cu motivarea că pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iaşi, nu este în culpă pentru cantitatea de benzină lipsă, deoarece vagonul a ajuns la destinaţie fără urme de tamponări, fără scurgeri din conţinut şi fără sigilii violate, jocul capacului domei de 1,5 mm, fiind permis conform Convenţiei nr. 331/1999, iar celelalte două pârâte nu pot fi obligate faţă de reclamantă, deoarece sunt părţi componente (fără personalitate juridică) ale S.N.P. P. SA Bucureşti şi orice litigiu dintre acestea se rezolvă pe cale administrativă.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi a arătat că nu a fost parte în Convenţia nr. 331/1999, care permite un joc al capacului domei de 2 cm. Şi, deci, această convenţie nu îi este opozabilă şi, potrivit Reglementărilor nr. 1784 din 17 aprilie 2000, semnate de reprezentanţii S.N.T.F.M. C.F.R. M., jocul capacului domei este admis numai până la 5 mm, astfel că se impunea admiterea acţiunii împotriva pârâtei S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Iaşi, deoarece, împotriva cărăuşului, există prezumţia că lipsa constatată s-a produs pe timpul transportului, iar acesta are paza juridică a vagonului, de la expeditor la destinatar.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial, prin sentinţa nr. 181 din 21 februarie 2001, a admis apelul reclamantei S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala P.C. Iaşi, a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Iaşi, să plătească reclamantei suma de 17.496.313 lei, reprezentând contravaloare marfă, plus 1.474.705 lei cheltuieli de judecată, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei. A obligat intimata S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Iaşi, la plata sumei de 752.352 lei cheltuieli de judecată, în apel, către apelantă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantei nu îi este opozabilă convenţia nr. 331/1999, pe care nu a semnat-o, în speţă fiind aplicabile prevederile Reglementărilor nr. 1784/2000, semnate şi de reprezentantul S.N.T.F.M. C.F.R. M., care permit un joc al capacului de la domă de numai 5 mm.
Prin petiţia înregistrată la data de 19 martie 2001, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala marfă Iaşi, a declarat recurs împotriva deciziei pronunţată de instanţa de apel.
Recurenta şi-a motivat în drept recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 11 C. proc. civ.
Prin motivele scrise ale recursului, pârâta arată că Decizia se întemeiază pe o gravă eroare de fapt, reţinând concluzii contrare actului de constatare, în sensul că, din acest proces-verbal, rezultă că vagonul a sosit la destinaţie cu toate plombele predătorului intacte la toate sistemele de sigilare şi, deci, faţă de prevederile art. 82.5 din Regulamentul de transport, nu operează prezumţia de culpă a cărăuşului.
Recurenta mai arată că jocul capacului domei cu cca.1,5 cm este permis, conform Convenţiei nr. 331 din 14 iunie 1999, în vigoare la data transportului, convenţie în care se acceptă un joc al capacului domei de maximum 2 cm, ceea ce înseamnă că integritatea mărfii este asigurată în aceste condiţii.
Printr-un alt motiv de recurs se arată că nu se poate reţine că diferenţa pretinsă este reală, întrucât, la destinaţie, determinarea cantităţii s-a făcut prin calibrare, iar la expediere s-a făcut numai prin cântărire, predătorul neîndeplinindu-şi obligaţia prevăzută la art. 60.3.9. din Regulamentul de transport şi pct. 3.2.22 din Anexa 3 N.U.T., de a determina cantitatea de marfă prin două elemente.
Pentru motivele arătate, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, respingerea apelului reclamantei.
Recursul declarat de pârâtă nu este fondat şi va fi respins cu următoarea motivare.
Din analiza actelor existente la dosar rezultă că reclamantei nu îi este opozabilă Convenţia nr. 331/1999, pe care nu a semnat-o, în speţă fiind aplicabile Reglementările nr. 1784/2000, semnate şi de reprezentanţii S.N.T.F.M. C.F.R. M., care permit un joc al capacului de la domă de numai 5 mm.
Astfel, corect a reţinut instanţa de apel, că, în condiţiile în care cărăuşul a preluat marfa fără obiecţiuni, lipsa a provenit de pe timpul transportului, jocul capacului vagonului permiţând scurgeri din conţinut.
Şi ultimul motiv de recurs invocat, ce priveşte modul de determinare al cantităţii, se constată că nu este întemeiat, deoarece ambele metode, prin cântărire sau volumetric, sunt legale şi acceptate de cărăuş.
În consecinţă, pentru motivele arătate, recursul pârâtei va fi respins, ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. IAŞI, prin S.M.F. SA, Agenţia Teritorială Iaşi, împotriva deciziei nr. 181 din 21 februarie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi comercial.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 28 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 192/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1933/2003. Comercial → |
|---|
