CSJ. Decizia nr. 2709/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2709/2003
Dosar nr. 2664/2000
Şedinţa publică din 22 mai 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la Tribunalul Hunedoara la 17 noiembrie 1998, reclamanta S.C. C. S.A. Deva, în contradictoriu cu pârâta R.A. A. Orăştie a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună rezilierea contractului de antrepriză nr. 66/1985 încheiat între părţi, să oblige pârâta la plata sumei de 11.021.222 lei, sumă reactualizată, conform indicelui de inflaţie, la valoarea de 58.729.494 lei - suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de antrepriză executate în folosul pârâtei şi refuzate la plată.
În motivarea acţiunii sunt invocate următoarele aspecte ce ţin de situaţia de fapt a pricinii:
- prin contractul de antrepriză nr. 66/1995, reclamanta, în calitate de antreprenor, se obliga să construiască în favoarea pârâtei, în calitate de beneficiar al lucrării, un număr de 19 apartamente situate în Orăştie.
- termenul de finalizare a lucrărilor a fost prelungit datorită faptului că amplasamentul nu a fost predat liber de construcţii, astfel că primele două scări ale blocului au fost predate beneficiarului în anul 1989 şi, respectiv în 1990.
- pentru scara a III-a, nefiind rezolvate devierile cablurilor, s-a încercat soluţia construirii apartamentelor diferenţă pe un alt amplasament, nepredat.
- în anul 1994, reclamanta a executat lucrări în valoare de 3.103.519 lei, iar în anul 1995 lucrări în valoare de 33.138.922 lei, lucrări confirmate de pârâtă prin semnătură, dar neachitate de aceasta.
Tribunalul Hunedoara, prin sentinţa nr. 99/ C.A. din 5 februarie 1999, a admis în parte acţiunea reclamantei S.C. C. S.A. Deva şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 42.658.530 lei reprezentând contravaloare lucrări executate şi suma de 2.804.511 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În pronunţarea acestei sentinţe, instanţa, a reţinut, în esenţă, cât priveşte rezilierea contractului că aceasta nu are obiect, întrucât contractul de antrepriză a încetat de drept prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat şi, cât priveşte capătul de cerere privind contravaloarea lucrărilor, că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia contractuală de plată a preţului datorat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel atât reclamanta S.C. C. S.A. Deva, cât şi pârâta R.A. A. Orăştie.
Criticile aduse de reclamantă sentinţei apelate vizează greşita respingere a capătului de acţiune privind rezilierea contractului de antrepriză, precum şi eronata constatare a instanţei de fond referitoare la modul de încetare a contractului de antrepriză, în opinia reclamantei, contractul neputând înceta decât prin executarea lucrării sau prin hotărâre judecătorească.
Criticile aduse de pârâtă vizează greşita apreciere a instanţei cu privire la răspunderea sa, întrucât pârâta are calitate de intermediar între autorul lucrărilor şi beneficiar.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia nr. 1025/ A din 17 decembrie 1999, a respins, ca nefondate, ambele apeluri reţinând următoarele:
1. În ceea ce priveşte apelul reclamantei, instanţa de apel a reţinut că reclamanta nu poate invoca propria vină în executarea obligaţiilor contractuale.
2. Referitor la apelul pârâtei instanţa de apel a reţinut că, în hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior, reclamanta a fost obligată la executarea lucrărilor faţă de pârâta R.A. A. Orăştie şi nu faţă de o altă persoană, fapt ce are ca efect legitimarea procesuală pasivă a pârâtei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta S.C. C. S.A. Deva şi pârâta S.C. A.G. S.A. Orăştie.
Criticile aduse de reclamantă vizează greşita rezolvare dată de instanţe capătului de cerere privind rezilierea contractului de antrepriză.
Criticile aduse de pârâtă deciziei recurate vizează faptul că ambele hotărâri au fost date cu nesocotirea lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. A.G. S.A. Orăştie motivat de faptul că, pârâte în proces, ar fi trebuit să fie R.A. G.C.L. Deva şi Primăria Deva, ca beneficiare ale lucrărilor de antrepriză.
Curtea, analizând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că ambele recursuri sunt nefondate, pentru motivele ce se vor arăta:
1. În ceea ce priveşte recursul reclamantei sunt de reţinut următoarele argumente:
Din întregul material probatoriu administrat în cauză rezultă cu evidenţă că, în baza contractului cadru de construcţie nr. 66/1985 încheiat între părţi, reclamanta S.C. C. S.A. avea obligaţia să execute 19 apartamente cu obligativitatea predării acestora la 30 septembrie 1986.
Întrucât construcţiile nu au fost predate la termen, reclamanta a fost chemată în judecată şi obligată la plata de daune cominatorii ( a se vedea, în acest sens, sentinţa nr. 410/1997 a Judecătoriei Deva, sentinţa nr. 671/1998 a Judecătoriei Orăştie, sentinţa nr. 393/1998 a Judecătoriei Orăştie, Decizia nr. 1753/1996 a Tribunalului Hunedoara ).
Rezilierea contractului se poate cere numai atunci când contractul este în fiinţă. Cum, în cauză, contractul expirase la 30 septembrie 1986, în mod corect s-a reţinut că cererea de reziliere este rămasă fără obiect.
Faptul că, ulterior expirării contractului de antrepriză nr. 66/1985, au fost executate o serie de lucrări, se datorează hotărârilor judecătoreşti la care am făcut referire mai sus, acest aspect neavând relevanţă juridică în ceea ce priveşte rezilierea contractului de antrepriză.
2. În ceea ce priveşte recursul pârâtei sunt de reţinut următoarele aspecte:
Prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond, pârâta S.C. A.G. S.A. Orăştie se legitimează procesual învederând instanţei următoarele „contractul de antrepriză nr. 66/1985 (...) s-a încheiat între antecesorii părţilor care, prin reorganizare în baza dispoziţiilor Legii nr. 15/1990, au succedat în drepturi şi obligaţii unităţile desfiinţate şi, deci, am preluat contractele în curs.
În sprijinul legitimării procesuale pasive a R.A. A. S.A. Orăştie sunt şi probatoriile administrate în cauză: hotărârea nr. 53/1998 a Consiliului Local al Municipiului Orăştie privind înfiinţarea S.C. A.G. S.A. prin reorganizarea R.A. A. Orăştie, hotărârile judecătoreşti mai sus amintite care obligă S.C. C. S.A. Deva faţă de S.C. A.G. S.A. Orăştie la executarea lucrărilor şi nu faţă de o altă persoană - fapt necontestat la acea vreme de pârâta care s-a considerat astfel îndreptăţită de a emite pretenţii şi a beneficia de lucrări în baza contractului de antrepriză nr. 66/1985.
În considerarea celor ce preced, Curtea, constatând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate urmează, conform art. 312 C. proc. civ., a respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. C. S.A. Deva împotriva deciziei nr. 1025/ A din 17 decembrie 1999 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. A.G. S.A. Orăştie împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 27/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2719/2003. Comercial → |
|---|
