CSJ. Decizia nr. 2923/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2923/2003
Dosar nr. 2706/2002
Şedinţa publică din 5 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă pe rolul Tribunalului Mehedinţi la data de 14 octombrie 1999, reclamanta R.A. A.N., sucursala Romag–Termo Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu pârâta R.A. L. Drobeta Turnu Severin, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta la plata sumelor de 21.567.652.490 lei şi la 5.973.951.046 lei cu titlu de preţ şi penalităţi de întârziere, cu cheltuielile de judecată aferente.
În susţinerea acţiunii sale, reclamanta arată că pârâta a refuzat să-i plătească contravaloarea energiei termice livrată şi facturată pentru perioada ianuarie 1999 – august 1999, existând divergenţe asupra modului de măsurare a energiei, pârâta solicitând sistemul pauşal de măsurare.
La 3 noiembrie 1999, reclamanta a formulat o precizare de acţiune, restrângându-şi pretenţiile la 13.461.602.533 lei cu titlu de preţ şi 5.973.951.046 lei penalităţi de întârziere, diferenţa fiind achitată prin compensare.
Tribunalul Mehedinţi, prin sentinţa nr. 91/ C din 21 februarie 2001, a admis acţiunea precizată, pârâta fiind obligată să plătească reclamantei 2.998.920.270 lei cu titlu de contravaloare energie, 8.995.064.416 lei cu titlu de penalităţi de întârziere şi 224.650.540 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa de fond a reţinut, pe baza rapoartelor de expertiză tehnică şi contabilă efectuate în cauză, că pârâta datorează reclamantei contravaloarea a 23.004,70 Gkal., iar pentru neplata la scadenţă a energiei consumate, datorează 8.995.068.416 lei penalităţi de întârziere pe perioada octombrie 1999 – decembrie 2000.
Împotriva sentinţei a formulat apel pârâta, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Apelanta pârâtă a susţinut că instanţa de fond nu a luat în considerare apărările sale cu privire la modul de determinare a cantităţii de energie termică furnizată, arătând că refuzul de plată a cantităţii înregistrate în contoare se datorează lipsei unei convenţii cu privire la modul de citire şi înregistrare a consumului de către aparatele montate în acest scop.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 46 din 17 octombrie 2002, a respins apelul, ca nefondat, instanţa reţinând, în esenţă, următoarele:
- urmare a prevederilor contractului nr. 2/1997, având ca obiect furnizarea energiei termice pe anul 1998, reclamanta a executat lucrări de montare a contoarelor, conform contractelor de prestări servicii nr. 557/1998, nr. 558/1998, lucrările fiind recepţionate de reprezentanţii celor două părţi şi de antreprenorul general;
- reclamanta a procedat, începând cu luna ianuarie 1999, la determinarea cantităţilor furnizate prin metoda citirii contoarelor şi a emis facturile în raport de aceste cantităţi, însă pârâta a refuzat plata parţială, dorind ca determinarea cantităţilor să se facă în sistemul pauşal;
- refuzul pârâtei, de a se determina cantităţile de energie termică livrate după metoda contorizării, este nejustificat şi abuziv, întrucât atât contractul, cât şi actele normative care reglementează serviciile de furnizare a energiei termice acordă prioritate determinării cantităţilor prin metoda contoarelor şi numai acolo unde nu există contoare, determinarea se face după metoda pauşal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta R.A. L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Criticile aduse de recurentă vizează, în esenţă, următoarele aspecte:
- instanţa de apel nu a luat în considerare apărările sale cu privire la modul de determinare a cantităţii de energie termică furnizată şi cu referire la faptul că refuzul de plată a preţului energiei s-a datorat lipsei unei convenţii cu privire la modul de citire şi înregistrare a consumului în sistem contorizat, precum şi lipsei unei citiri iniţiale a indexului acestor aparte;
- instanţa de apel a acordat penalităţi de întârziere în lipsa unei convenţii valabil încheiate pe perioada la care se raportează litigiul şi a făcut o greşită aplicare a prevederilor clauzei penale inserată în contractul nr. 2/1997 întrucât acest contract îşi încetase efectele la 31 decembrie 1999;
- instanţa de apel nu a luat în considerare apărările pârâtei, potrivit cărora, până la data de 15 februarie 1999, reclamanta a practicat preţurile iniţiale cu care s-a desprins din R.E.N.E.L., iar în perioada 15 februarie 1999 – 28 februarie 1999 a practicat preţurile obţinute de C.O.N.E.L., fără a exista un preţ propriu de fundamentare, conform prevederilor legale.
Curtea, analizând motivele de recurs prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat.
În ceea ce priveşte prima critică a recurentei sunt de reţinut următoarele aspecte.
Prin contractul nr. 2/1997, având ca obiect furnizarea energiei termice pe anul 1998 părţile au prevăzut că determinarea cantităţilor de energie se va realiza pe baza echipamentelor de măsură – sistem contorizat – sau pauşal, la intrarea în punctele termice.
Urmare a acestei clauze, contractuale, pârâta RA L. Drobeta Turnu Severin a procedat la montarea contoarelor, potrivit contractelor de prestări servicii nr. 557/1998 şi nr. 558/1998 recepţia lucrărilor fiind făcută în prezenţa reprezentanţilor părţilor contractante şi a antreprenorului general.
Lucrările nu au fost contestate din punct de vedere al execuţiei, dovadă, în acest sens, fiind procesele verbale de recepţie în care se consemnează că aparatele montate corespund din punct de vedere tehnic funcţional şi metrologic.
Caracterul alternativ al clauzei de determinare a cantităţilor de energie termică nu justifică refuzul abuziv al pârâtei de a lua în considerare măsurarea prin contorizare a energiei termice în raport de actele normative în vigoare, care reglementează serviciile de furnizare a energiei termice şi acordând prioritate acestei metode şi care stipulează că determinarea se face prin metoda pauşal numai acolo unde nu există contoare.
În ce priveşte a doua critică, se reţine corecta apreciere dată de instanţe modului în care s-a facturat energia termică în perioada litigioasă, concluziile rapoartelor de expertiză tehnică şi contabilă şi materialul probatoriu administrat fiind edificatoare în acest sens.
Astfel, prin adresa nr. 200 din 11 ianuarie 1999 (dosar fond) se înaintează pârâtei spre semnare actul adiţional nr. 3834 (dosar fond) la contractul de furnizare nr. 2/1998 prin care se prelungesc efectele acestui contract pe perioada 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 1999.
Din adresa de răspuns a pârâtei R.A. L. Drobeta Turnu Severin (dosar fond), rezultă că aceasta a formulat obiecţiuni cu privire la anexa 5 alin. (1) şi (2) şi alin. (1) şi (4) nu şi cu referire la clauza penală, care a continuat să-şi producă efectele în forma în care a fost redactată iniţial.
Cea de a treia critică se dovedeşte a fi, de asemenea, neîntemeiată, întrucât, din materialul probator, administrat în cauză, rezultă că preţurile au fost aprobate şi avizate de Oficiul Concurenţei, cu respectarea dispoziţiilor OUG nr. 7/1998 – a se vedea, în acest sens, avizele Oficiului Concurenţei nr. 417 din 1 octombrie 1998, nr. 59 din 15 februarie 1999 şi nr. 30156 din 1 martie 1999.
În considerarea celor ce preced, Curtea, constatând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate, respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta R.A. L. Drobeta Turnu Severin, împotriva deciziei nr. 46 din 17 octombrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2922/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 293/2003. Comercial → |
---|