CSJ. Decizia nr. 2939/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2939/2003
Dosar nr. 9192/2000
Şedinţa publică din 6 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 179 din 21 aprilie 2000, Tribunalul Gorj a admis, în parte, acţiunea reclamantului C.N.D. şi a obligat pârâţii S.C. E.G. S.R.L. şi T.V. să-i plătească 75.326.000 lei, reactualizată la data plăţii efective, precum şi 5.278.040 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul, în baza înscrisurilor depuse de părţi şi a textelor de lege incidente cauzei, a reţinut că reclamantul a vândut pârâtei societatea contra sumei de 100.000.000 lei şi că nu a achitat din preţ decât echivalentul a 25.000.000 lei prin predarea unor piese.
Împotriva sentinţei au declarat apel pârâţii care au susţinut că, prin convenţia încheiată cu prilejul preluării societăţii de câtre T.V., intitulată act adiţional, reclamantul s-a obligat să o garanteze pe pârâtă de plata datoriilor societăţii ce depăşesc nivelul de 350.000.000 lei, credit B.C.R. neachitat pe care pârâta a înţeles să-l preia. Ulterior, s-a constatat că datoriile depăşeau 500.000.000 lei, ceea ce a determinat-o pe pârâtă să refuze achitarea diferenţei de preţ faţă de obligaţia asumată de reclamant în legătură cu datoriile societăţii.
Prin Decizia nr. 1340 din 26 octombrie 2000, Curtea de Apel Craiova a admis apelul şi, schimbând în tot sentinţa, a respins acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru greşita respingere a acţiunii. Curtea va examina legalitatea şi temeinicia instanţei numai în raport de criticile formulate în scris în termenul legal de motivare a recursului. Celelalte critici, dezvoltate oral cu prilejul dezbaterii recurentei în fond, nu constituie nulităţi de ordine publică, astfel încât nu pot fi ridicate în recurs. Se reţine pentru corecta soluţionare a cauzei că, aşa cum rezultă din acţiunea introductivă, litigiul s-a judecat între reclamant şi S.C. E.G. S.R.L., instanţele respectând prevederile art. 130 alin. (3) C. proc. civ.
În ce priveşte critica din motivele scrise de recurs, aceasta este neîntemeiată, Decizia Curţii de Apel Craiova fiind legală şi temeinică atâta doar că, sub aspectul motivării, nu s-a avut în vedere varianta a II–a a raportului de expertiză întocmit în cauză din care rezultă că pârâta S.C. E.G. S.R.L. nu are datorii faţă de reclamant, ci, dimpotrivă, a fost obligată să plătească unele datorii contractate anterior preluării sale de către T.V.
Cu alte cuvinte, soluţia pronunţată în apel, raportată la cadrul procesual stabilit prin aserţiunile reclamantului, este legală şi temeinică, restul acţiunilor făcute pe parcursul procesului de reclamantul garant excedând cadrului procesual nu pot fi examinate.
Faţă de considerentele ce preced, Curtea:
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul C.N.D. împotriva deciziei nr. 1340 din 26 octombrie 2000 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă recurenta să plătească intimatelor pârâte S.C. E.G. S.R.L. Târgu Jiu şi T.V. suma de 5.300.000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 293/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2942/2003. Comercial → |
|---|
