CSJ. Decizia nr. 3156/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3156/2003
Dosar nr. 2091/2002
Şedinţa publică din 24 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. La 24 mai 2000, SC E.L. SA, sucursala Tulcea, a cerut obligarea SC A.C. SA la plata sumei de 2.894.459.415 lei, reprezentând majorări de tarife pentru plata cu întârziere a facturilor de energie electrică:
- nr. 3175 din 29 mai 1997 - 151.996 lei
- nr. 2467 din 30 iulie 1997 - 143.768 lei
- nr. 4003 din 28 noiembrie 1997 – 2.559.287.958 lei
- nr. 4034 din 28 decembrie 1997 - 116.492.058 lei
- nr. 4248 din 31 decembrie 1997 - 42.000.000 lei
- nr. 4469 din 30 ianuarie 1998 - 34.938.174 lei
- nr. 4641 din 27 februarie 1998 - 67.337.019 lei
- nr. 4650 din 27 februarie 1998 - 11.879.088 lei
- nr. 4787 din 31 martie 1998 - 59.519.277 lei
- nr. 5231 din 27 mai 1998 - 2.640.129 lei
Tribunalul Tulcea, prin sentinţa civilă nr. 230 din 19 aprilie 2001, a admis acţiunea pentru suma cerută, soluţie confirmată în parte de curtea de apel, prin Decizia nr. 52 din 24 iunie 2002, cu trimitere la expertizele efectuate, pentru suma de 2.322.198.407 lei.
Contra deciziei, pârâta a declarat recurs pe temeiurile din art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că:
- prescripţia operează pentru fiecare sumă facturată,
- nu a existat, până în 1998, un contract pentru furnizarea energiei electrice la punctul de lucru din str. A., astfel că facturile nr. 4203, 4787, 4469, 3175, 4661, 4248 şi 3467 nu au temei contractual pentru suma de 4.101.657.155 lei,
- refuzul plăţii facturii nr. 4034 din 1997, pentru suma de 116.492.056.058 lei, este justificat şi confirmat de expertiză.
Recursul este nefondat.
2.1. Recurenta invocă generic incidenţa prescripţiei dreptului la acţiune, fără a indica sumele şi datele care sunt „efectele" de termenul general de prescripţie.
Raportul de expertiză (pct. 5) examinează, însă, această problemă în raport cu data introducerii cererii, respectiv, 24 mai 2000, stabilind că suma de 2.694.036.188 lei priveşte datorii din ultimii trei ani, anterior introducerii acţiunii.
2.2. Referitor la cel de-al doilea motiv, privind punctul de distribuţie din str. A., parte din energia livrată a fost achitată, ceea ce relevă existenţa contractului în forma simplificată, astfel că este de reţinut ceea ce experţii au stabilit – valoarea majorărilor, în cuantum de 371.537.781 lei, sumă scăzută din valoarea totală a majorărilor datorate de recurentă.
Motivul de recurs relativ la factura nr. 4034 din 28 noiembrie 1997, identic cu cel din apel, este, de asemenea, formulat generic, „deoarece facturile, pentru care s-au facturat majorări, au fost achitate la cu totul alte date decât cele specificate de reclamantă", astfel că nu este fondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A.C. SA Tulcea împotriva deciziei nr. 52 din 24 iunie 2002 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3152/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3162/2003. Comercial → |
|---|
