ICCJ. Decizia nr. 4529/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4529/2003
Dosar nr. 4536/2001
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1839/C din 12 octombrie 2000 a Tribunalului Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost respinsă acţiunea S.N.P. P. S.A., sucursala P. Cluj, prin care solicitase obligarea pârâtei S.C. C. S.A. Cluj Napoca la plata sumei de 21.585.270 lei cu titlu de penalităţi de întârziere, reţinându-se că pârâta a achitat contravaloarea produselor petroliere în termen de 20 zile de la emiterea unora dintre facturi termen stipulat în contract, iar pentru restul facturilor reclamanta nu a probat data emiterii lor, sarcina probei revenindu-i acesteia.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 256 din 15 martie 2001 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Instanţa a reţinut că termenul în care trebuiau achitate facturile, potrivit contractului părţilor, era de 20 zile şi nu 3 zile cum rezultă din copia xerox aflată la dosar şi care conţine vizibile modificări, făcându-se totodată şi aplicarea principiului potrivit căruia o clauză îndoielnică se interpretează în favoarea debitorului, în speţă a pârâtei.
Întrucât reclamanta nu a respectat cele convenite în contract cu privire la data la care trebuiau emise facturile, pârâta a fost în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile corelative, însă cu toate acestea ea a făcut plata în termenul de 20 zile stipulat în contract, aşa încât nu datorează penalităţi de întârziere.
Nemulţumită de această decizie reclamanta a declarat recurs solicitând modificarea ei deoarece termenul în care trebuiau achitate facturile era de 3 zile şi nu 20 zile, cum au reţinut instanţele, modificarea termenului fiind cunoscută de către pârâtă şi dovedită cu copia xerox a contractului, originalul nefiindu-i solicitat de către instanţă.
Prin întâmpinare intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului susţinând că recurenta a modificat unilateral termenul de achitare a facturilor, termenul corect fiind de 20 zile, cum a susţinut şi în apelul formulat recurenta de faţă.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:
Cererea recurentei privind acordarea penalităţilor de întârziere a fost respinsă reţinându-se că, potrivit clauzelor din contractul 2391 din 14 septembrie 1999, termenul de plată a facturilor era de 20 zile de la emiterea lor, termen respectat de pârâtă şi nu cel de 3 zile invocat de reclamantă şi în raport de care şi-a şi calculat cuantumul pretenţiilor ce formează obiectul litigiului şi care a fost modificat prin adăugire, în contract.
Din motivarea apelului reclamantei rezultă, după cum susţine chiar ea, că termenul iniţial a fost de 20 zile, dar că ulterior ea l-a modificat în „3 zile", modificare de care pârâta a avut cunoştinţă, susţinere contestată însă de pârâtă.
Potrivit dispoziţiilor art. 39 C. com. reclamanta ar fi avut posibilitatea nu a modificării termenului unilateral ci al semnării cu obiecţiuni a contractului, ceea ce ar fi deschis calea unor negocieri, pârâta contestând că ar fi avut cunoştinţă de modificarea termenului de plată.
În consecinţă, critica recurentei pe acest aspect este nefondată, ea nefăcând dovada susţinerilor sale nici măcar în recurs când nu a prezentat originalul contractului, contract modificat unilateral şi depus în copie xerox la dosar.
Soluţia din apel fiind legală şi temeinică, instanţa făcând corect aplicarea principiului reglementat de dispoziţiile art. 983 C. civ., Curtea urmează a respinge recursul reclamantei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala P. Cluj, împotriva deciziei nr. 256 din 15 martie 2001 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 20 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4524/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 453/2003. Comercial → |
|---|
