CSJ. Decizia nr. 735/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 735Dosar nr. 1968/2002
Şedinţa publică din 7 februarie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 986 din 20 septembrie 1999 Tribunalul Iaşi a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta F.P.S. cu sediul în Bucureşti în contradictoriu cu pârâta S.C. M. S.A. cu sediul în Iaşi, în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 107.668.280 lei cu titlu de dividende şi suma de 5.418.366 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. De asemenea a fost respins capătul de acţiune vizând obligarea pârâtei la plata sumei de 144.895.449 lei reprezentând daune moratorii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că Adunarea Generală a societăţii pârâte, în şedinţa din 25 aprilie 1999 a aprobat bilanţul contabil pentru exerciţiul financiar al anului 1995, în care a fixat dividendul brut cuvenit acţionarului reclamant la suma de 221.794.000 lei, din care deducându-se impozitul de 10% prevăzut de OG nr. 26/1995 şi indemnizaţiile de şedinţă, rezultă că pârâta datorează cu titlu de dividend suma de 165.190.884 lei, din care a achitat deja suma de 57.522.604 lei, rămânând de plată suma de 107.668.280 lei.
Cererea vizând obligarea pârâtei la plata daunelor moratorii a fost respinse ca nedovedită, deoarece reclamanta a solicitat daune moratorii echivalente dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an, când în realitate dobânda legală era cea stabilită prin mecanismele pieţei, respectiv dobânda pieţei certificată de Banca Naţională a României.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia comercială nr. 47 din 21 februarie 2000 a respins apelul introdus de F.P.S. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 986 din 20 septembrie 1999 a Tribunalului Iaşi, pe care a menţinut-o în totalitate, cu motivarea că nu poate lua în considerare precizările reclamantei din cuprinsul motivelor de apel, în care procedează la modificarea temeiului de drept al daunelor moratorii solicitate, invocând dispoziţiile art. 43 C. com. şi art. 1088 C. civ., întrucât în acest mod au loc o schimbare a obiectului cererii introductive, cu consecinţe directe asupra probatoriului ce ar fi trebuit administrat în cauză.
Curtea Supremă de Justiţie , secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 1448 din 7 martie 2001 a admis recursul declarat de reclamanta A.P.A.P.S., împotriva deciziei nr. 14 din 21 februarie 2000 a Curţii de Apel Iaşi, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceiaşi instanţă.
S-a considerat că sunt riguros exacte susţinerile instanţelor privind împrejurarea că reclamanta nu este îndreptăţită la plata de daune interese în cuantumul solicitat. Într-adevăr, cum dobânda nu este stipulată prin act normative, din considerente de identitate a aplicării legii, cuantumul dobânzii datorate va rezulta din aplicarea dobânzii la obligaţia în bani neonorate la termen. Deoarece instanţa nu a stabilit dobânda datorată potrivit acestor principii, s-a impus trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe în vederea rejudecării apelului.
Curtea de apel Iaşi prin Decizia nr. 21 din 22 aprilie 2002 a admis apelul formulat de reclamanta A.P.P.S. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 986 din 20 septembrie 1999 a Tribunalului Iaşi, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a obligat pârâta S.C. M. S.A. Iaşi să plătească reclamantei A.P.A.P.S. Bucureşti suma de 92.210.280 lei dividende aferente anului 1995 şi suma de 144.347.615 lei daune, cu 5.418.366 lei cheltuieli de judecată. De asemenea a constatat achitată suma de 15.458.000 lei dividende.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că pârâta a achitat cu întârziere dividendele datorate acţionarilor A.P.A.P.S. pentru exerciţiul financiar 1995, motiv pentru care reclamanta justificat a pretins daune moratorii, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite la persoanele juridice pe termen de un an, în temeiul dispoziţiilor art. 43 C. com.
Împotriva deciziei comerciale nr. 21 din 22 aprilie 2002 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi au declarat recurs reclamanta A.P.A.P.S. Bucureşti şi pârâta S.C. M. S.A. Iaşi, care au criticat hotărârea pronunţată de instanţa de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Reclamanta A.P.A.P.S. Bucureşti şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate în sensul obligării intimatei S.C. M. S.A. Iaşi la plata sumei de 144.895.449 lei daune şi la suma de 8.316.274 lei cheltuieli de judecată, având în vedere faptul că din eroare s-a admis doar suma de 144.347.615 lei daune şi respectiv doar suma de 5.418.366 lei cheltuieli de judecată.
Pârâta S.C. M. S.A. Iaşi şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 299-316 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi respingerea daunelor moratorii calculate la nivelul dobânzilor B.R.D. în depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an, în speţă fiind aplicabilă dobânda de referinţă a B.N.R.
Curtea, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse în cererile de recurs, constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente.
Instanţele judecătoreşti anterioare, printr-o corectă şi integrală apreciere a probelor, au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc, răspunderea care se instituie precum şi cadrul juridic aplicabil în speţă.
Referitor la recursul promovat de A.P.A.P.S. Bucureşti, calculele efectuate sunt exacte , atât sub aspectul cuantumului daunelor cât şi al cheltuielilor de judecată, conform notelor de calcul existente la dosar. De remarcat că cererea de chemare în judecată formulată de F.P.S. în dosarul nr. 3237/1999 la Tribunalul Iaşi menţionează că se solicită suma de 107.668.280 lei dividende datorate pentru exerciţiul financiar 1995, iar instanţa a acordat numai 92.210.280 lei cu titlu de dividende, astfel încât apar justificate şi cheltuielile de judecată numai în cuantum de 5.418.366 lei, conform dispoziţiilor art. 274 şi urm. C. proc. civ., adică proporţional cu pretenţiile admise.
Neîntemeiat este şi recursul promovat de pârâta S.C. M. S.A. Iaşi , deoarece calculul daunelor moratorii datorate către reclamantă pentru plata cu întârziere a dividendelor s-a efectuat conform notelor de calcul, iar dispoziţiile art. 43 C. com. prevăd că datoriile comerciale, lichide şi plătibile în bani, produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.
Astfel urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta A.P.A.P.S. Bucureşti şi pârâta S.C. M. S.A. Iaşi, nefiind îndeplinite nici una din dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., menţinând ca legală şi temeinică Decizia nr. 21 din 22 aprilie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta A.P.A.P.S. Bucureşti şi pârâta S.C. M. S.A. Iaşi împotriva deciziei nr. 21 din 22 aprilie 2002 a Curţii de Apel Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2237/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 855/2003. Comercial → |
---|