CSJ. Decizia nr. 907/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 907
Dosar nr. 5019/2003
Şedinţa publică din 14 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 12 iunie 2000 reclamanta S.N.P. P. S.A. Bucureşti, sucursala P. Constanţa, a chemat în judecată pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R, sucursala regională de Marfă Constanţa, rafinăria P.M. şi sucursala P.T. Ploieşti , solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să oblige pârâta în culpă la plata sumei de 16.042.020 lei reprezentând contravaloare marfă şi suma de 1.338.361 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâta sucursala P.T. i-a livrat rafinăria P.M. un vagon cisternă încărcat cu motorină prin intermediul cărăuşului S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala P. Constanţa, dar la destinaţie acest vagon a ajuns însoţit de raport de eveniment şi procedându-se la o verificare cantitativă a vagonului s-a constatat o lipsă de 2.500 Kg. , în valoare de 16.042.020 lei.
Pârâta S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala de Marfă Constanţa, la termenul de judecată din 30 august 2000 a depus întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca inadmisibilă deoarece reclamanta nu a formulat reclamaţie administrativă cât şi pentru considerentul că reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 998 C. civ. şi nu pe Regulamentul de transport pe calea ferată.
Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1110 din 28 septembrie 2000 a respins excepţia de inadmisibilitate a acţiunii şi a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă reţinând că din procesul verbal de constatare reiese că sigiliile predătorului erau intacte, corect aplicate şi asigurau toate sistemele de sigilare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta S.N.P. P., sucursala P. Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi arătând că deşi vagonul a sosit cu sigiliile intacte totuşi bolţul de la capacul domei permitea deschiderea capacului cu 3 cm, ceea ce conduce la concluzia că pe la capac se putea sustrage produse petroliere.
Reclamanta mai arată că pârâta S.N.T.F.M. a preluat cazanele în vederea transportului cu această defecţiune tehnică fără însă a formula obiecţiuni.
Prin Decizia nr. 577 din 25 aprilie 2001, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis apelul reclamantei şi în consecinţă, a schimbat în parte sentinţa, în sensul că o admise în parte acţiunea şi a obligat pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ, sucursala Constanţa, la plata sumei de 16.042.020 lei contravaloare marfă şi la 1.338.361 lei cheltuieli de judecată şi a respins acţiunea faţă de celelalte pârâte menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Prin aceeaşi hotărâre a fost obligată pârâta la 674.180 lei cheltuieli de judecată în apel către reclamantă.
La data de 21 mai 2001, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A., sucursala de Marfă Constanţa, a declarat recurs împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de apel solicitând admiterea recursului , casarea deciziei atacată şi menţinerea sentinţei instanţei de fond.
Prin motivele de recurs formulate, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9-11 C. proc. civ. se critică Decizia pentru netemeinicie şi nelegalitate pentru următoarele considerente:
- procesul verbal de constatare menţionează faptul că sigiliile predătorului erau intacte, corect aplicate şi asigurau toate sistemele de sigilare, astfel că nu se poate reţine culpa cărăuşului ăn producerea pagubei.
- eronat a reţinut instanţa de apel, că în cazul în care bolţul de la capacul domei permitea deschiderea acestuia cu 3 cm., vinovat se face cărăuşul care a preluat vagonul fără obiecţiuni.
- preţul solicitat de reclamantă nu este cel legal datorat, deoarece aceasta solicită o valoare care prezintă preţul de vânzare prin staţiile P. specializate, astfel suma pe care ar trebui să o plătească calea ferată în cazul în care culpa acesteia va fi dovedită pentru lipsa a 2500 litri motorină din vagon este de 7.567.020 lei (6.202.475 lei + 1.364.545 TVA) şi nu 16.042.020 lei.
Recursul declarat de pârâtă (nu este fondat şi urmează să fie respins potrivit considerentelor ce vor fi arătate în continuare.
Analizând primul motiv invocat de pârâtă care priveşte lipsa de culpă a cărăuşului în producerea pagubei, se constată că nu este întemeiat, corect a reţinut instanţa de apel că vagonul cisternă cu terminaţia 7737 a sosit la destinaţie cu urme evidente de neasigurare corespunzătoare , în sensul că bolţul de la capacul domei permitea ridicarea acestuia cu 3 cm şi accesul la conţinut şi că acest mijloc de transport în stare necorespunzătoare a fost preluat de cărăuş.
În ceea ce priveşte critica care vizează modul în care au fost calculate despăgubirile pentru cantitatea de motorină constatată lipsă la destinaţie, se reţine că nu poate fi primită, deoarece corect s-a stabilit că preţul de livrare include şi TVA, accize şi taxa de drum, astfel fiind acoperit prejudiciul real suferit de unitate.
În consecinţă, recursul declarat de pârâtă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A. Constanţa, prin S.M.F. S.A., Agenţia Teritorială Constanţa, împotriva deciziei nr. 577 din 25 aprilie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi comercial, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 855/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 795/2003. Comercial → |
|---|
