Anulare incident plată. Decizia nr. 529/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 529/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 813/62/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR. 529/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 17 septembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte – G. C. – judecător
– L. F. – judecător
– L. N. – grefier
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta .. împotriva sentinței civile nr. 121/C din data de 10.04.2014 pronunțată de Tribunalul B. - Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la cele două strigări ale cauzei, se constată lipsa apelantei reclamante .. și a intimatelor pârâte .. R., B. C. Română - Sucursala V. și B. C. Română.
Procedura de citare este îndeplinită.
Apelul declarat de reclamanta .. este timbrat cu 100 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Instanța constatând că apelanta a solicitat judecarea apelului conform dispozițiilor art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și în raport de actele și lucrările dosarului, rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea înregistrată inițial la Judecătoria Râmnicu V. și, ulterior, ca urmare a declinării de competență la Tribunalul B., reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâtele .. și B. C. Română S.A. din Sucursala Râmnicu V. prin B. C. Română S.A. cu sediul în București, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea interdicției bancare de a emite CEC-uri luată de pârâta B. C. Română S.A. Sucursala V., prin somația nr.528 din 02.07.2013 și prin cererea de înscriere a refuzului bancar privind cecul nr._ din 01.07.2013, luat în evidență la Centrala Incidentelor de Plăți din cadrul BNR în data de 02.07.2013 sub nr._, precum și anularea informațiilor privind incidența de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR din cadrul CIP, a reclamantei, precum și, în temeiul art.11 alin.1 din Regulamentul nr.1 din 9 ianuarie 2012, suspendarea interdicției bancare înregistrate în baza de date a CIP sub nr._ din 02.07.2013 de către declarant BCR – Sucursala V..
Tribunalul B., prin sentința civilă nr.121/C/10.04.2014 a respins cererea, pentru următoarele considerente:
Instrumentul de plată CEC . nr._ a fost emis de reclamanta .., pentru suma de 51.382,50 lei plătibilă la ordinul pârâtei ..
Potrivit procesului-verbal de predare – primire din data de 09.12.2010, reclamanta .. a predat CEC-ul menționat către pârâta .., în cuprinsul procesului – verbal menționându-se că neplata obligațiilor contractuale dă dreptul furnizorului .. de a folosi CEC-ul în valoare de 51.382,5 lei după scadență.
CEC-ul menționat a fost prezentat la plată Băncii Comerciale Române S.A. de către .., însă a fost refuzat la plată din lipsă parțială disponibil, sens în care pârâta B. C. S.A. a trimis reclamantei somația nr. 528 din data de 02.07.2013.
În ziua de 01.07.2013 suma de 51.382,50 lei nefiind disponibilă pentru acoperirea CEC-ului . nr._ introdus la plată, B. C. S.A. în calitate de persoană declarantă a completat cererea de înscriere a refuzului bancar privind CEC-ul nr._ din data de 01.07.2013, trăgătorul .. fiind declarat de instituția de credit în interdicție bancară în perioada 02.07.2013 – 02.07.2014, iar CEC –ul fiind înregistrat la Centrala Incidentelor de Plăți la data de 02.07.2013 sub nr._ cu motivul ”cec refuzat la plată din lipsă parțială disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare”.
Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art.2 pct.1 din Regulamentul nr.1/2012 privind organizarea și funcționarea la B. Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, ”Incidentul de plată este neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, obligații rezultate prin efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele declarante”, iar potrivit art. 2 pct. 2 lit. a) din același Regulament ”Incidentul de plată major este incidentul de plată determinat de înregistrarea uneia din următoarele situații ...în cazul cecului: a3) cec refuzat la plată din lipsă parțială de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare”.
Termenul de prezentare prevăzut de dispozițiile art. 30 din Legea nr. 59/1934, respectiv termenul de 15 zile se calculează de la data emiterii CEC-ului.
În speță, CEC-ul . nr._ a fost predat de către emitenta .. către beneficiarul .. în alb, la data de 09.12.2010, astfel cum rezultă din procesul – verbal de predare – primire încheiat între părți la data de 09.12.2010, pentru a fi prezentat de către pârâtă la plată în cazul neachitării sumelor scadente datorate de reclamantă pârâtei în temeiul contractului nr. 101/23.09.2010, în termen de 5 luni începând cu luna ianuarie 2011.
Împrejurarea că CEC-ul menționat a fost predat de către reclamantă pârâtei în alb, necompletat, rezultă și din adresa nr.223/27.06.2013 emisă de reclamanta S.C. M. Râmnicu V., ceea ce înseamnă că reclamanta și-a dat acordul pentru completarea cecului de către beneficiar.
CEC-ul a fost completat, în consecință, de către pârâta .. la data de 26.06.2013, doar această dată înscrisă în cuprinsul CEC-ul putând fi reținută ca dată a emiterii sale, iar nu data de 23.09.2010 (data încheierii între părți a contractului de vânzare-cumpărare nr.101/23.09.2010), dată înscrisă în mod evident eronat de către pârâtă ca dată a emiterii cecului, în condițiile în care reclamanta îi predase pârâtei fila CEC necompletată doar la data de 09.12.2010.
În mod corect, a reținut așadar pârâta B. C. S.A. că CEC-ul . nr._ a fost prezentat la plată în termenul legal, înainte de expirarea termenului de prezentare și, constatând lipsa parțială de disponibil pentru acoperirea acestuia, pârâta și-a îndeplinit obligațiile legale care îi reveneau în temeiul art.10 din Regulamentul nr.2/2012, constatând incidentul de plată major.
De altfel, chiar dacă se reține că data emiterii cecului . nr._ este data de 23.09.2010, potrivit mențiunii eronate înscrise în cuprinsul său, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.59/1934, neprezentarea cecului pentru plată în termenele menționate de acest articol, are drept consecință pierderea dreptului de regres împotriva giranților și a garanților, dacă trasul nu a făcut plata și nu duce la pierderea dreptului beneficiarului cecului de a cere trasului (instituția bancară) plata sumei de bani menționată în titlu. Acest din urmă drept al beneficiarului poate fi valorificat, în condițiile legii, în cadrul termenului de prescripție, termen care, în cauză, raportat la data scadenței obligațiilor de plată menționate în procesul – verbal de predare – primire din data de 09.12.2010, nu se împlinise.
Potrivit dispozițiilor art.11 alin.1 din Regulamentul nr.2/2012 ”Suspendarea interdicției bancare înregistrată în baza de date a CIP se face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, prin care se dispune suspendarea interdicției”,iar potrivit art. 13 alin. 1 din Regulament ”Anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, prin care se dispune anularea acestora”.
În speță, nu există niciun temei pentru a se dispune suspendarea interdicției bancare, iar în privința anulării înregistrărilor privind incidentele de plăți, instanța reține că nu se poate dispune anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți înregistrate în CIP în situația în care înregistrările s-au efectuat cu respectarea dispozițiilor legale, iar băncii nu i se poate reține nicio culpă pentru această înregistrare.
În speță, nu se poate reține nicio culpă a Băncii Comerciale Române S.A. în dispunerea înregistrării în baza de date a CIP a incidentului de plată major cu cec, față de faptul că, pentru a proceda la declararea interdicției bancare conform art.10 din Regulamentul nr.1/2012, băncii îi revenea doar obligația de a verifica regularitatea formală a cecului, respectiv condițiile de validitate prevăzute de art.1 din Legea nr.59/1934 și de a constata inexistența disponibilului, potrivit ipotezei textului art.2 pct.2 lit.a3) din Regulamentul nr.1/2012, fără a efectua alte verificări.
Așadar, împrejurarea dacă reclamanta mai datora sau nu pârâtei suma de 51.382,5 lei la data de 26.06.2013, în baza eventualelor înțelegeri intervenite între părți ulterior datei predării către pârâtă a biletului la ordin, nu prezintă relevanță din perspectiva declarării de către bancă a interdicției bancare. Raportul fundamental din care a rezultat cecul este și rămâne străin băncii, care nu are a se preocupa de înțelegerile intervenite între părți, întrucât din literalitatea obligațiilor cambiale rezultă că obligația se naște chiar din titlu, desprinsă de raportul fundamental dintre trăgător și beneficiar.
Reclamanta nu poate invoca nici împrejurarea că B. C. Română S.A. nu a ținut seama de împrejurarea că reclamanta a solicitat anularea cecului . nr._, potrivit adresei înregistrate la BCR S.A. Sucursala Râmnicu V. sub nr. 6907/12.08.2012, sau împrejurarea că a anunțat pierderea cecului menționat, potrivit adresei înregistrate la BCR S.A. Sucursala Râmnicu V. sub nr. 6908/12.08.2012, atâta timp cât aceste solicitări au fost făcute de către reclamantă cu rea-credință, în condițiile în care nefinalizarea invocată a contractului încheiat între părți nu poate avea drept consecință anularea cecului, iar cecul respectiv nu fusese ”pierdut” de către reclamantă la data de 12.08.2012, ci predat pârâtei .. la data de 09.12.2010, prin proces-verbal.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantei în sensul că cecul respectiv fusese emis doar cu titlul de ”garanție contractuală”, atâta timp cât cecul nu reprezintă un instrument de garanție contractuală, ci are doar funcția de instrument de plată, care dă posibilitatea beneficiarului său să încaseze suma de bani menționată în titlu de la banca desemnată sau să gireze titlul pentru plata datoriilor sale. Fiind un titlu de valoare, cecul produce efecte juridice independent de raportul juridic fundamental, astfel că trăgătorul are obligația de a se asigura că are la bancă (tras) un disponibil bănesc suficient pentru efectuarea plății de către bancă, disponibil care trebuie să existe prealabil emiterii titlului și să aibă cel puțin valoarea cecului conform art. 3 alin. 2 din Legea nr. 59/1934.
În speță, reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de a asigura disponibilul bănesc necesar acoperirii cecului, astfel că, văzând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 pct. 2 lit. a3) din Regulamentul nr. 1/2012 privind organizarea și funcționarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plăți, în mod legal pârâta BCR S.A. a procedat la declararea reclamantei în interdicție bancară față de incidentul de plată major înregistrat la data de 28.06.2013.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru următoarele motive:
Cu privire la respingerea prescripției speciale asupra filei CEC RNCB1BD_ apelanta susține că instanța de fond a omis să aibă în vedere împrejurarea că, deși în principiu, emiterea unui titlu cambial dă naștere uni drept nou, independent de raportul juridic fundamental, în cazul în care ne aflăm în prezența unor raporturi directe între aceiași comercianți, care sunt părți și în raportul fundamental, trebuie să se țină seama de condițiile în care s-a format acest din urmă raport juridic, care are influență asupra raportului cambial.
A doua critică vizează reținerea instanței de fond în ceea ce privește elementele de fond care au stat la baza emiterii cecului care stă la baza interdicției bancare.
Se susține în acest sens că suma menționată în cec nu are corespondent în raportul fundamental, pârâta completând fila de cec cu nerespectarea înțelegerii între trăgător și beneficiar.
În prezent, la data formulării căii de atac, deși durata interdicției a expirat, instanța are obligația să verifice legalitatea măsurii adoptate de către banca pârâtă prin prisma consecințelor interdicției și a eventualei răspunderi pentru adoptarea unei măsuri nelegale.
În aplicarea dispozițiilor legale în materie baca verifică într-adevăr numai regularitatea formală a cecului, respectiv condițiile de validitate prevăzute de art.1 din Legea nr.59/1934 dar care în situația în speță nu erau îndeplinite.
Raportul fundamental din care a rezultat cecul este și rămâne străin băncii, care nu are a se preocupa de înțelegerile dintre părți, întrucât din literalitatea obligațiilor cambiale rezultă că obligația se naște chiar din titlu, desprinsă de raportul fundamental dintre trăgător și beneficiar.
Intimatele B.C.R. S.A. și E. S.R.L. au depus întâmpinări, prin care au solicitat respingerea apelului și păstrarea hotărârii atacate, ca temeinice și legale.
Intimata B.C.R. S.A. susține și că, având în vedere faptul că perioada în care .. s-a aflat în interdicție bancară a fost cuprinsă între 2.07.2013 și 2.07.2014, prezenta acțiune a rămas fără obiect iar interesul apelantei în susținerea acestei căi de atac nu mai subzistă.
Mai arată intimata că nu poate fi vorba despre o culpă a sa în legătură cu incidentul de plată creat, astfel că nu îi revine vreo sarcină în sensul de a solicita anularea înscrierii refuzului bancar în CIP și nici nu poate fi pasibilă de o altă sancțiune.
Intimata .. susține că legea nu sancționează înscrierea a două date pe fila cec, că a prezentat fila cec emisă la data de 26.03.2013 înăuntrul termenului de prezentare prevăzut de art.30 din Legea nr.59/1934.
Referitor la afirmațiile apelantei privind elementele de fond care au stat la baza emiterii instrumentelor de plată, arată că opoziția la executare formulată de către apelantă a fost respinsă, titlul executoriu nefiind anulat și executarea silită fiind deja parcursă prin poprire. De asemenea, apelanta nu a formulat până în prezent o acțiune în rezoluțiunea contractului.
În probațiune, părțile au depus la dosar înscrisuri.
Verificând, în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în raport de probele administrate în cele două faze procesuale, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.59/1934, neprezentarea cecului pentru plată în termenele menționate are drept consecință pierderea dreptului de regres împotriva giranților și a garanților dacă trasul nu a făcut plata. Deci, nerespectarea termenelor de prezentare a cecului la plată nu duce la pierderea dreptului beneficiarului cecului de a cere trasului plata sumei de bani menționată în titlu. Acest drept poate fi valorificat, în condițiile legii, în cadrul termenului de prescripție.
Așadar, motivul de apel referitor la prescripția specială nu poate fi reținut.
Motivele de fond sunt, de asemenea, neîntemeiate.
Fiind un titlu la ordin complet și formal, cecul încorporează o obligație abstractă de a plăti necondiționat, la vedere, o sumă de bani menționată în titlu. Având un caracter constitutiv de drepturi, obligațiile născute din emiterea cecului sunt independente față de actul juridic din care decurg (raportul juridic fundamental). De aceea, așa cum însăși recurenta recunoaște, banca are obligația de a verifica doar îndeplinirea condițiilor formale de validitate prevăzute de art.1 din Legea nr.59/1934, condiții care au fost îndeplinite în speță.
Așadar, alegațiile recurentei referitoare la neconcordanța sumei menționate în cec cu înțelegerea încheiată între părți în baza raportului fundamental nu pot conduce la anularea interdicției bancare dispuse pentru refuzul cecului la plată din lipsă parțială de disponibil.
Față de aceste considerente, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a respinge apelul și a păstra hotărârea atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta .. împotriva sentinței civile nr. 121/C/10.04.2014 a Tribunalul B. - Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal, pe care o păstrează.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 septembrie 2014.
Președinte, Judecător,
G. C. L. F.
Grefier,
L. N.
Red. G.C./ 10.10.2014
Tehnored. L.N./14.10.2014/ - 6 ex.-
Judecător fond: M. Z.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 444/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Actiune în daune delictuale. Decizia nr. 481/2014. Curtea de... → |
|---|
