Procedura insolvenţei – societăţi pe acţiuni. Decizia nr. 167/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 167/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 6072/62/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE ,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 167/R
Ședința publică din 18 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
Judecător C. V.
Judecător C. B.
Grefier șef secție I. I.
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de creditoarea C. B. SA SUCURSALA B., împotriva sentinței civile nr. 2567/Sind din 14.11.2013 pronunțată de Tribunalul B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 4 ebruarie 2014 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 11 februarie 2014, apoi la data de 18 februarie 2014.
CURTEA
Asupra recursului de față;
P. sentința civilă nr. 2567/Sind/2013 pronunțată de Tribunalul B. – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr._ s-a confirmat planul de reorganizare al activității debitorului . de către acesta, așa cum a fost finalizat și depus la dosarul cauzei la data de 12 06 2013.De la data pronunțării prezentei activitatea debitorului este reorganizată și devin incidente dispozițiile art.102 al.1 și 2 din Legea nr.85/2006. A pus în vedere debitorului și administratorului judiciar B. S. să respecte prevederile art.103-106 din Legea nr.85/2006. A fost stabilit termen de judecată la data de 13 02 2014.
A reținut tribunalul că planul de reorganizare propus de administratorul judiciar cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.95 din Legea nr.85/2006. Acesta a fost înregistrat la O. R. COMERȚULUI B. și a fost comunicat conform art.98 alin.1 din Legea nr.85/2006
În baza art.99 al.1 din Legea nr.85/2006 administratorul judiciar a dispus convocarea adunării creditorilor debitorului precum și a debitorului la data de 10 07 2013.
Împotriva hotărârii adunării creditorilor din 10 07 2013 s-a formulat o contestație de către creditorul B. GROUP SOCIETE GENERALE SA, aceasta fiind respinsă de judecătorul sindic, iar sentința civilă pronunțată fiind executorie.
În baza art.99 al.2 din aceeași lege administratorul judiciar, în termen de 5 zile de la data pronunțării prezentei, a publicat un anunț referitor la propunerea planului în Buletinul procedurilor de insolvență, cu mențiunile corespunzătoare prevăzute de lege.
În baza art.101 din Legea nr.85/2006 s-a fixat termen de judecată în ședință publică pentru confirmarea planului de reorganizare a activității debitoarei la data de 14 11 2013.
S-a constatat, potrivit tabelului definitiv al creditorilor debitorului, că debitorul are mai mulți creditori, pe categorii de creanțe, respectiv creditori garantați, creditori salariați, creditori bugetari, creditori chirografari și creditori chirografari indispensabili, iar cu ocazia confirmării planului de reorganizare a activității debitorului, doar 1 dintre categorii (creditorii garantați) s-au opus confirmării planului de reorganizare, 4 dintre categoriile de creditori votând pentru aprobarea planului de reorganizare.
La dezbateri, cum de altfel s-a invocat și în contestația formulată împotriva hotărârii adunării creditorilor debitorului din data de 10 07 2013, creditorul B. GROUP SOCIETE GENERALE SA a invocat că planul de reorganizare propus de către debitor nu cuprinde cerințele obligatorii prevăzute de art.95 din Legea nr.85/2006, în ceea ce privește resursele financiare. Astfel, s-a invocat că resursele financiare trebuie să fie interne debitorului și nu externe acestuia.
Raportat la această critică judecătorul sindic a reținut că scopul procedurii insolvenței debitorului este acela de acoperire a pasivului debitorului, conform art.2 din Legea nr.85/2006.
Procedura insolvenței debitorului cunoaște ca etapă reorganizarea judiciară, iar aceasta este premergătoare celeilalte etape care este falimentul.
În consecință, legiuitorul a prevăzut că pe lângă interesul creditorilor care trebuie să rezide numai în acoperirea creanțelor, trebuie realizat și interesul debitorului, în condițiile prevăzute de lege.
Față de acele constatări care se întemeiază pe o interpretare teleologică a prevederilor legii insolvenței judecătorul sindic apreciază, raportat la prevederile art.95 alin.6 lit.B din Legea nr.85/2006, că planul trebuie să specifice resursele financiare și sursa de proveniență a acestora, fără a distinge ori a crea posibilitatea unei analize asupra acestor resurse.
Susținerea creditorului în sensul că resursele ar trebui să provină de la debitor de altfel este și nerealistă dat fiind că dacă debitorul deținea aceste resurse nu ar fi fost în stare de insolvență.
Aspectul că resursele financiare provin din exterior este obișnuit în practica judiciară în materie de insolvență, nefiind nici o diferență de tratament juridic dacă acestea ar fi contractate de la o societate bancară ori provin din valorificarea bunurilor altor societăți asupra cărora debitorul are o putere de decizie.
În acest context se impune precizarea că potrivit art.2 din Legea nr.85/2006 procedura insolvenței este una colectivă și concursuală, astfel încât interesul creditorilor debitorului nu se impune a fi analizat pentru fiecare creditor în parte.
În ceea ce privește viabilitatea planului de reorganizare judecătorul sindic a apreciat că Legea nr.85/2006 așa cum aceasta a fost modificată prin Legea nr.169/2010 care reglementează procedura insolvenței stabilește principiul că aceasta se desfășoară în interesul creditorilor, conform art.2.
Interesul însă trebuie să fie și unul juridic și legitim, având în vedere că potrivit art.149 din Legea nr.85/2006 prevederile acestei legi se coroborează co prevederile din codul de procedură civilă în măsura compatibilității acestora.
Interesul legitim, prin prisma procedurii insolvenței, chiar dacă procedura insolvenței se desfășoară în interesul creditorilor, trebuie privit și din punct de vedere economic și social, având în vedere că Legea nr.85/2006 are implicații serioase asupra economiei țării.
În consecință, dacă un plan de reorganizare satisface interesele concursuale ale creditorilor debitorului, iar debitorul este „salvat” din punct de vedere economic, această cerință a interesului este îndeplinită.
În consecință, interesul concursual și colectiv al creditorilor este, în ceea ce privește faza de reorganizare a procedurii, care nu întâmplător este reglementată de legiuitor înaintea fazei falimentului, și interesul debitorului.
Cu o astfel de interpretare normele juridice care reglementează procedura insolvenței în materia reorganizării judiciare vor fi aplicate potrivit scopului economic și social pentru care au fost recunoscute de lege.
Reorganizarea judiciară reprezintă o „șansă” acordată unui debitor – în insolvență pentru a reveni de la o stare de anormalitate din existența sa la una de normalitate. În doctrină s-a apreciat că reorganizarea este o formă de „însănătoșire” a debitorului în insolvență. Ori, dreptul la șansă nu poate fi limitat de nimeni, de aceea legiuitorul nu a reglementat dreptul de veto pentru creditori la aprobarea planului de reorganizare, ci a adoptat dispozițiile de la art.101 din Legea nr.85/2006.
Astfel, având în vedere concluziile administratorului judiciar asupra viabilității planului de reorganizare propus de către administratorul judiciar și că acesta a fost aprobat de către creditorii debitorului și constatarea judecătorului sindic că planul de reorganizare îndeplinește cerințele de legalitate, fiind viabil, planul de reorganizare fiind confirmat.
Față de cele prezentate judecătorul sindic a confirmat planul de reorganizare al debitorului propus de către administratorul judiciar.
Potrivit art.102 din Legea nr.85/2006 de la data prezentei activitatea debitorului este reorganizată conform planului.
Administratorul judiciar și debitorul vor respecta prevederile art.102-106 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs creditoarea C. B. SA aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul infirmării planului de reorganizare cu consecința intrării debitoarei în faliment.
Se solicită cheltuieli de judecată.
În expunerea motivelor de recurs se arată că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât reorganizarea vizează doar patrimoniul debitoarei, cheltuielile de procedură urmând a fi suportate exclusiv din patrimoniul societății supusă procedurii insolvenței, iar art. 95 alin. 1 din Legea nr. 85/2006nu este respectat, întrucât nu sunt indicate perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului.
În același sens se arată că tratamentul creanțelor C. Brak SA și B. SA nu se justifică cât timp există și alte active în patrimoniul societății . generează cheltuieli și pe care societatea este dispusă să le valorifice în perioada reorganizării judiciare.
Creanța C. B. SA este una defavorizată, ea fiind eșalonată, conform art. 3 pct. 22 din Legea nr. 85/2006 și deși sunt prevăzute plăți, nu este cunoscută proveniența sumelor, nesocotindu-se art. 95 alin. 6 lit. B.
În fine, onorariul administratorului judiciar nu a fost votat de creditori și nu s-au respectat art. 102 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, iar întrucât planul de reorganizare nu respectă art. 95 din Legea nr. 85/2006, nu sunt îndeplinite nici cerințele cumulative de la art. 101 din lege.
Se conchide că, nu este îndeplinită condiția de la art. 101 alin. 1 lit. A, astfel că planul nu poate fi confirmat, față de dispozițiile art. 101 din Legea nr. 85/2006.
În drept art. 8 din Legea nr. 85/2006, art. 299, art. 304 alin. 9 Cod procedură civilă, art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Recursul este neîntemeiat.
Potrivit art.101 al.1 din Legea nr.85/2006, planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
A - cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;
B. - în cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor a acceptat planul;
C.- fiecare categorie defavorizată de creanțe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect și echitabil prin plan;
D. - vor fi considerate creanțe nedefavorizate și vor fi considerate că au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă;
E. - planul respectă prevederile art.95.
(2) Tratament corect și echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) nici una dintre categoriile care resping planul și nici o creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanță aparținând unei categorii nu primește mai mult decât valoarea totală a creanței sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
P. planul de reorganizare, s-a propus o eșalonare a datoriilor datorate recurentei C. B. in suma de601 762, conform graficului de plată prezentat la anexa2, astfel că, în sensul dispozițiilor art.3 pct 22 din Legea 85/2006, creanța garantata a recurentei C. B., este o creanță defavorizată. Astfel, greșit s-a reținut creanța recurentei ca si creanța nedefavorizata, întrucât prin plan se prevede o reeșalonare a plaților in defavoarea recurentei, cu plati in anul II si III.(fila 106, dosar Tribunal)
Creditoare recurenta C. B. SA, din categoria creanțelor garantate a respins planul de reorganizare.
Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.101 al.1 lit. C din Legea nr.85/2006 întrucât deși, planul de reorganizare a fost acceptat de doua categorii de creanțe defavorizate,respectiv creanța chirografara prevăzut, de art. 96 din Legea nr. 85/2006 (art. 100 alin3 lit. d) si creanțe chirografare (art.100 alin 3 lit. e), este întrunita condiția ca o categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate sa nu primească mai mult decât ar primi in cazul falimentului, astfel cum rezulta din ierarhia prevăzuta la art. 100 alin 3.Aceasta, întrucât in situația reorganizării creditorii chirografari primesc 85%, respectiv 15% din valoarea creanței, iar in lichidare ar primi 7% fiecare dintre categoriile de creditori chirografari, stabilite conform art100alin 3 lit. d si e. Din aceasta perspectiva sunt îndeplinite prevederile art. 95, fiecare categorie de creanțe defavorizate fiind supusa unui tratament corect si echitabil.
Se reclama încălcarea dispozițiilor art. 3 pct. 20 din Legea nr. 85/2006, întrucât reorganizarea judiciara vizează doar patrimoniul debitoarei iar cheltuielile de procedura sunt suportate exclusiv din patrimoniul societății, supusă procedurii insolventei. Ori, recuperarea creanței deținute de C. B., înscrisă la masa credala a . urmare a valorificării imobilului proprietatea ., încalcă aceste dispoziții.
Criticile nu se susțin, întrucât așa cum a reținut si judecătorul sindic, împrejurarea ca resursele financiare provin din exterior, în speța, . asociat majoritar al ., neconstituind o diferența de tratament juridic valorificarea bunurilor altor societăți asupra cărora debitorul are o putere de decizie, art. 3 pct. 20 din Legea nr. 85/2006 neprevăzând dispoziții sancționatorii, în acest sens, de natura nulității absolute ori relative.
Nu s-au încălcat dispozițiile art. 102 alin 4 din Legea nr. 85/2006, onorariul administratorului judiciar, fiind stabilit prin Hotărârea Adunării Creditorilor . 24 05 2013, (fila 62, dosar Tribunal, vol. 11), împotriva căreia se poate exercita controlul de legalitate, în condițiile art. 14 alin 7 din Legea nr. 85/2006.
Raportat la aceste considerente rezultă că soluția de confirmare a planului de reorganizare în condițiile art.101 este si temeinica legala, fiind aplicabile art.312 alin 1 Cod procedură civilă, Curtea, urmează să respingă recursul declarat de creditoarea C. B. SA, menținând in tot sentința recurata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea C. B. SA împotriva sentinței civile nr.2567/SIND/21.11.2013, pronunțată de Tribunalul B. – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 18.02.2014.
Președinte, M. L. | Judecător, C. V. | Judecător, C. B. |
Grefier șef sectie, I. I. | ||
Red. C.V./18.03.2014
Dact. I.I./21.03.2014
Jud. fond: A.R.A.
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 932/2014. Curtea de... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
