Contestaţie. Decizia nr. 822/2014. Curtea de Apel BRAŞOV

Ședința publică din 18 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. V.

Judecător C. B.

Grefier I. I.

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra apelului declarat de creditoarea DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., împotriva sentinței civile nr. 2271/ sind din 09.07.2014 pronunțată de Tribunalul B..

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 11 noiembrie 2014, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare. Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 18 noiembrie 2014.

CURTEA

Asupra apelului de fata:

Prin sentinta civila nr 2271/Sind/2014 pronunta de judecatorul sindic s-a respins contestația formulată de creditoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B., împotriva tabelului preliminar al creditorilor debitoarei . SRL în privința creanței creditorului C. L.. A fost obligată creditoarea contestatoare la plata către creditorul C. L. a sumei de 400 lei cheltuieli de judecată.

A reținut Tribunalul că în privința excepției dreptului material la acțiunea în restituirea împrumutului, se constată faptul că, în baza Contractului de împrumut nr. 001/03.01.2001, numitul C. L. s-a obligat să „pună la dispoziția societății M. I. Art SRL sume de bani, în funcție de nevoile acesteia, fără dobândă”. Părțile au convenit că „acești bani vor fi restituiți pe măsură ce societatea are posibilitatea”.

S-a constatat, din cuprinsul acestui contract, că părțile nu au stabilit un termen de restituire a sumelor împrumutate, context în care împrumutătorul nu poate cere restituirea înainte de termen (art. 1581 Cod Civil).

Potrivit art. 1582 și art. 1583 Cod Civil, dacă părțile nu au stipulat un termen de restituire sau au stipulat că împrumutul se restituie atunci când împrumutatul va putea sau va avea mijloace, instanța de judecată – la cererea împrumutătorului – va fixa un termen de restituire, după împrejurările concrete ale cauzei.

În consecință, în condițiile în care termenul de restituire nu a fost stabilit în nici un mod, dreptul material la acțiunea în restituirea împrumutului nu este prescris, excepția invocată de creditoarea contestatoare nefiind, astfel, întemeiată.

În privința fondului contestației, din înscrisurile contabile depuse la dosar de către creditoare rezultă că împrumuturile asociat au fost înregistrate în contul 455 în contabilitatea debitoarei în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, respectiv 2010, 2011, 2012 (f. 13, 16 – 18, 21 – 27).

Din înscrisurile contabile depuse la dosar de către administratorul judiciar (f. 77-96) rezultă că împrumuturi ale asociatului au fost înscrise în contul 455 și în anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, astfel că susținerile creditoarei, potrivit cărora aceste împrumuturi au fost operate în contabilitatea debitoarei doar în luna octombrie 2013 nu au susținere în probele administrate în cauză.

Pentru aceste considerente, contestația formulată de creditoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. împotriva tabelului preliminar al creditorilor debitoarei . SRL, în privința creanței creditorului C. L. a fost respinsă ca neîntemeiată.

În baza art. 453 C.pr.civ. creditoarea contestatoare a fost obligată la plata către creditorul C. L. a sumei de 400 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței depuse la dosar (f.100).

Împotriva acestei soluții a declarat apel creditoarea DGFP B. aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și modificarea în tot a sentinței civile, în sensul admiterii contestației la tabelul preliminar de creanțe, cu privire la înscrierea în acesta a creditorului C. L., administrator și asociat al societății debitoare . SRL, cu suma de 397 080 lei.

In expunerea motivelor de apel se arata ca termenul de prescripție de 3 ani a fost împlinit, atât fata de dispozițiile DL 167/1958, cat și fata de dispozițiile Noului Cod Civil, obligațiile fiind născute în anul 2001, pana în anul 2013, nefiind întreprins nici un demers, în vederea executării obligațiilor. Se continua, în sensul ca în balanța de verificare este înscrisa suma de 397 050, 22 lei, iar prin cererea de admitere a creanțelor a creditorului se solicita suma de 397 080 lei. Totodată, contractul de împrumut a fost operat în contabilitate, nu la data întocmirii, ci în luna octombrie 2013, în condițiile în care termenul limita pentru depunerea creanțelor era 18.11.2013.

In cauza a formulat întâmpinare intimatul L. C., solicitând respingerea apelului, menținerea hotărârii apelate, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata. Se arata ca raționamentul apelantei este profund viciat, întrucât nefiind stabilit un termen ferm de restituire pentru fiecare din împrumuturile succesive acordate societății debitoare, nu curge nici în termenul de prescripție, referitor la acțiunea în restituirea acestora. Totodată se învederează instanței ca fiecare împrumut în parte, și eventual restituirile parțiale au fost operate prompt, în fiecare an, în termenele defipte de legile contabile în vigoare, iar în raportul efectuat, administratorul judiciar nu a arătat ca fiind identificate nereguli, în balanțele contabile și extrasele din contul 4551.

Apelul este nefondat .

Exceptia prescriptiei dreptului material la actiune nu se sustine, intrucat nefiind stabilit un termen ferm de restituire pentru fiecare din imprumuturile succesive acordate societatii debitoare, nu curge nici termenul de prescriptie, fata de art 1582, 1583 Cod civil, contractul nr 001/03 01 2001 fiind un contract cadru de imprumut, cu executare succesiva pe o perioada indelungata de timp

Astfel dreptul la restituirea imprumuturilor nu s-a nascut anul 2001, intrucat “imprumutatul trebuie sa se adreseze instantei pentrua a stabili un termen de restituire”, în lipsa unor termene ferme de restituire a imprumuturilor, eventual stabilite prin acte aditionale la contractul cadru din 2001, nu curge nici termenul de prescriptie a dreptului material la actiune în recuperarea acestor imprumuturi.

Inscrierea în evidenta contabila a fost operata anual în contul 455, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii 2010, 2011, 2012, respectiv, în anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, criticile apelantei privitoare la neinscrierea în contabilitate a contractului de imprumut, ca și cauza de respinge a cererii de inscrierea a creanței creditorului C. L. la masa credala, nu se susțin. Acesta întrucât la masa credala se pot înscrie persoane fizice sau juridice care pot dovedi cu documente justificative ca au de încasat sume de bani de la societatea aflata în insolventa. Condițiile privesc doar ca aceasta creanța sa fie născuta înainte de deschiderea procedurii, nu trebuie sa fie constatata printr-un titlu executoriu, poate fi și sub condiție, și sa fie înscrisa înainte de finalizarea tabelului definitiv consolidat.

Pentru aceste rațiuni de fapt și de drept, Curtea, conform art. 480 NCC, va respinge prezentul apel, păstrând ca temeinica și legala sentința apelata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de creditoarea DGFP B. împotriva sentinței civile nr.2271/S/09.07.2014 pronunțată de Tribunalul B. - secția a II-a civilă, de contencios administrativ si fiscal in dosar nr._ .

Definitiva

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.11.2014.

Red. C.V./14.11.2014

Dact. I.I./03.12.2014

Jud. fond: M.V.Deteșanu