Procedura insolvenţei – societăţi pe acţiuni. Decizia nr. 409/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 409/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-05-2014 în dosarul nr. 1708/122/2013
Dosar nr._ (Număr în format vechi 394/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 409/2014
Ședința publică de la 26 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-SPERANȚA C.
JUDECĂTOR G. G.
GREFIER C. L.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta creditoare . împotriva sentinței civile nr. 662/06.11.2013 pronunțată de Tribunalul G., Secția Civilă, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata debitoare ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta creditoare, prin consilier juridic R. F., care depune delegație la dosar și intimata debitoare, prin avocat B. A., care depune împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Reprezentanta intimatei debitoare, învederează instanței că a fost angajată în data de 26.05.2014, motiv pentru care solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării. Mai mult, arată că există și posibilitatea ca părțile să soluționeze litigiul pe cale amiabilă.
Apelanta creditoare, prin consilier juridic solicită instanței respingerea cererii de amânare formulată de reprezentanta intimatei, arătând că intimata debitoare în mai multe rânduri a arătat că va achita creanța, lucru care nu s-a concretizat.
Reprezentanta intimatei debitoare arată că insistă în acordarea unui termen pentru a-și pregăti apărarea.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de reprezentanta intimatei debitoare, motivat de faptul că aceasta nu prezintă instanței nici o dovadă că au fost întreprinse demersuri în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă. Mai mult, constată că cererea de apel, potrivit dovezii aflate la fila 15 din dosar, a fost comunicată intimatei debitoare, aceasta nedepunând întâmpinare la dosar, în termenul legal. Acordă cuvântul părților în dezbaterea apelului.
Apelanta creditoare, prin consilier juridic, solicită instanței admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat prin cererea de apel. Arată că până la acest moment intimata debitoare nu a făcut nicio plată. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru aferentă prezentei căi de atac.
Intimata debitoare, prin avocat, solicită instanței respingerea apelului ca nefondat .
Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față:
Prin sentința comercială nr. 662 din 6.11.2013 Tribunalul G. a respins ca nefondată cererea formulată de . în contradictoriu cu ..
Pentru a hotărî astfel, judecătorul - sindic a reținut că prin cererea înregistrată la 1.08.2013 creditorul . G. a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului ., aflat în incapacitate de plată a datoriei comerciale de 229.619,42 lei, rezultată din contractele încheiate nr. 233/2003 și nr. 333/2007 în temeiul cărora reclamanta a prestat pentru debitor servicii de contabilitate și audit financiar, debitorul neachitând prețul convenit la scadență.
Prin actul adițional nr. 1/2008 părțile au convenit eșalonarea datoriei până la 31.01.2008 și 29.02.2008.
Debitorul recunoaște debitul restant însă nu a efectuat plata nici până la noul termen convenit, la finele anului 2012, prin convențiile de reeșalonare, fiind evidentă incapacitatea de plată.
În susținerea cererii creditorul a depus la dosar, în copie, convenții de eșalonare a datoriei, extrase de cont, contracte de prestări servicii.
Prin cererea depusă la 21.10.2003 creditorul a precizat cuantumul creanței ca fiind de 458.885 lei, așa cum rezultă din ultimele extrase de cont și din convenția nr.188/15.03.2012.
Debitorul nu a formulat contestație.
Tribunalul a apreciat că extrasele de cont sunt emise în 2009 și 2010, sub semnătura creditorului, convenția de eșalonare a datoriei încheiată la 15.03.2012 nu poartă ștampila debitorului, iar contractele nu sunt însoțite de facturi înregistrate în contabilitate, așa încât nu se poate stabili cu certitudine existența unei creanțe, nefiind îndeplinite cerințele art.3 pct.3 c.pr.civilă, cererea reclamantului creditor fiind nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditorul ., apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă, sub nr._, din 17.02.2014.
În motivarea apelului creditorul a susținut că în mod eronat judecătorul - sindic a constatat că extrasele de cont nu sunt semnate decât de creditor iar convenția nr. 188 din 15.03.2012 nu poartă ștampila părții debitoare.
A arătat apelantul creditor că nu a depus facturile aferente contractelor întrucât acestea nu mai sunt scadente, în considerarea faptului că datoria a fost eșalonată la plată conform convenției părților, stabilindu-se noi scadențe de plată. Cât privește neînregistrarea facturilor în contabilitate, este un aspect care nu corespunde realității, nefiind pus în discuția părților și nu rezultă din nicio împrejurare, iar instanța de fond a constatat în mod neîntemeiat că nu se poate stabili cu certitudine existența unei creanțe care este recunoscută de debitor prin extrasele de cont, întocmite conform facturilor emise la 31.10.2009 și 31.08.2010, soldul debitor fiind același.
În drept, art. 12 din Legea nr.85/2006.
Intimata debitoare nu a formulat întâmpinare.
Nu au fost solicitate probe noi în apel.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor art. 479 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, constată apelul fondat pentru următoarele considerente:
Contrar celor reținute de către instanța de fond, Curtea constată că debitoarea . semnat și ștampilat convenția de eșalonare a creanțelor nr. 188 din 15.03.2012 (f.6) prin care părțile au agreat eșalonarea la plată a creanței în sumă de 485.885,13 lei, înregistrată la data de 31.12.2011, în tranșe, începând cu data de 31.10.2012, până la data de 30.11.2013, debitoarea obligându-se ca pentru fiecare tranșă din convenția de eșalonare să emită un bilet la ordin în favoarea creditorului, a cărui scadență nu va depăși ultima zi în care s-a hotărât a fi achitată.
Cât privește extrasele de cont nr. 745 din 30.11.2009 și nr. 716 din 29.09.2010 (f.7,8), acestea poartă semnătura și ștampila intimatei debitoare și confirmă faptul că facturile din care rezultă debitul în sumă totală de 485.885, 13 lei sunt înregistrate în contabilitate, debitoarea confirmând existența debitului rezultat din contractele de prestări servicii încheiate între părți.
Debitoarea intimată nu a contestat, de altfel, existența debitului, neformulând contestație la cererea de deschidere a procedurii, după cum nu a formulat întâmpinare nici în cadrul apelului pendinte.
Curtea apreciază că reținerile eronate de judecătorul sindic sunt datorate faptului că reclamantul creditor a depus în susținerea cererii înscrisuri, în copie, pe care ștampila societății debitoare nu este lizibilă.
Potrivit însă dispozițiile art. 254 alin. 5 Noul Cod de Procedură Civilă , instanța avea posibilitatea de a solicita reclamantei completarea probelor sau depunerea unor copii certificate lizibile, mai ales că semnătura de pe Convenția nr. 188 din 15.03.2012, aparținând reprezentantului debitoarei, este aceeași cu semnătura aparținând reprezentantului debitoarei de pe contractul de prestări servicii nr. 333 din 10.05.2007 și actul adițional la acesta, nr.1 din 10.01.2008 (f.5-11, dos. Trib. G.).
Din probele depuse de către apelantul creditor în susținerea cererii rezultă astfel că acesta deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva intimatei debitoare, în sumă de 485.885,13 lei, de mai mult de 90 de zile, fiind prezumată starea de insolvență vădită a intim,atei debitoare, în conformitate cu dispozițiile art. 3 pct. 1 lit. a, din Legea nr.85/2006.
Pentru aceste considerente, Curtea, văzând și dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr.85/2006, art. 480 Noul Cod de Procedură Civilă, admite apelul.
Schimbă în tot sentința civilă atacată în sensul că admite cererea formulată de creditoarea ., de deschidere a procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006, față de debitoarea ..
Trimite dosarul aceleiași instanțe pentru deschiderea procedurii.
Văzând și dispozițiile art. 453 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 100 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, către apelantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta creditoare ., cu sediul în G., ..208/3S1, . G., J_, C. RO1284881, împotriva sentinței civile nr. 662/06.11.2013 pronunțată de Tribunalul G., Secția Civilă, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata debitoare ., cu sediul în V., J. G., J_, CUI RO1284199.
Schimbă în tot Sentința civilă atacată în sensul că admite cererea formulată de creditoarea ., de deschidere a procedurii prevăzută de Legea 85/2006, față de debitoarea ..
Trimite dosarul aceleiași instanțe pentru deschiderea procedurii.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Mai 2014.
Președinte, M.-SPERANȚA C. | Judecător, G. G. | |
Grefier, C. L. |
Red.Jud. M.S.C.
12.06.2014
Tehnored.A.A.
4 ex./13.06.2014
.>
Tribunalul G.
Judecător – sindic: M. M. B.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Acţiune în anulare. Decizia nr. 946/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
