Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 269/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 269/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 2052/122/2009/a2
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 269
Ședința publică de la 24 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. L. Z.
JUDECĂTOR D. V.
JUDECĂTOR D. M.
GREFIER A.-G. S.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta S.C. F. ROMANIA S.R.L. împotriva încheierii de suspendare din 15 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul G. – Sindic, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S.C. E. E. MUNTENIA S.A., S.C. LA F. S.R.L., R. L. R. IFN S.A. prin S.C. A. P. SERVICING R. S.R.L., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE G., I. T. DE MUNCĂ, ..L., C. A. T. B., S.C. SINGULAR LOGIC R., D. L., D. D. L., Ș. E., P. G., I. M. V., F. C., S. S.,S.C. C. C. IMPEX, L. M. M., M. Ș., P. L. I.P.U.R.L., S. I. M., B.E.J. C. I. I., .. prin administrator special KASIANOS IOANNIS, S.C. C. C. IMPEX S.R.L. și S.C. A. P. SERVICING R. S.R.L.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta prin avocat L. L. C., lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Recurenta prin avocat arată că în cuprinsul redactării motivelor de recurs s-a strecurat o eroare materială în ce privește temeiul de drept și anume art.244 1 C. proc. civilă.
Curtea ia act de precizarea recurentei prin avocat în ceea ce privește temeiul de drept al motivelor de recurs.
Recurenta prin avocat depune la dosar un extras de pe portalul Curții de Apel București referitor la stadiul dosarului nr._ .
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea acordă cuvântul pe cererea de probe.
Recurenta prin avocat solicită proba cu înscrisuri și anume înscrisurile deja atașate cererii de recurs.
Față de proba cu înscrisuri propusă de către recurentă, considerând-o utilă, urmează să o încuviințeze.
Constatând că nu mai sunt alte probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta prin avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea în tot a încheierii atacate și trimiterea cauzei spre continuarea judecății. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Susține că dosarul ce a avut ca obiect insolvența a început în anul 2008, iar în luna septembrie 2010 s-a propus un plan de reorganizare. Contestația împotriva planului de reorganizare a fost luată ca o măsură de către administratorul judiciar care s-a judecat în decembrie 2010 și a formulat recurs în dosarul nr._ .
P. decizia Curții de Apel București s-a decis rejudecarea de către Tribunalul G. pe motiv că are calitate procesuală activă de a formula contestații.
Din punctul său de vedere nu este posibilă o suspendare, având în vedere că Curtea de Apel București a decis că are calitate procesuală și acest aspect nu mai poate fi rediscutat. Această măsură a suspendării este o măsură abuzivă și inoportună.
CURTEA
P. incheierea din 15.04.2013, pronuntata in dosarul nr_ de catre Tribunalul G.-sectia civila, s-a dispus suspendarea cauzei, in temeiul art 244 pct 1 Cod Pr Civ, pana la solutionarea irevocabila a dosarului nr._ al Tribunalului G.-sectia civila (aflat in faza apelului).
P. cererea depusa la data de 28.05.2013, creditoarea . a formulat recurs împotriva încheierii de suspendare pronunțate in data de 15.04.2013 in prezentul dosar, solicitand casarea hotărâri atacate, respingerea cererii de suspendare si continuarea judecații.
In motivare, se arata ca, la termenul de judecată din 20.10.2010 în dosarul nr._ 09 având ca obiect insolvența ., o . creditori, printre care și recurenta, au formulat contestații față de planul de reorganizare propus de către debitoarea A. SRL. În urma dezbaterilor, instanța a rămas în pronunțare asupra contestațiilor, pronunțare ce a fost amânată pentru data de 25.10.2010. P. încheierea din respectiva dată, judecătorul-sindic a dispus prorogarea discutării planului de reorganizare propus de debitoare, precum si a soluționării contestațiilor formulate de creditori până după depunerea de către administratorul judiciar a unui raport privind opțiunea acestuia pentru menținerea sau denunțarea unor contracte în derulare.
La termenul de judecată din data de 03.11.2010, instanța a prorogat din nou discutarea planului de reorganizare si a contestațiilor la acesta, în condițiile în care administratorul judiciar a depus un raport prin care a arătat, printre altele, că înțelege să mențină contractul de vânzare-cumpărare încheiat de A. SRL cu recurenta. A contestat în mod corespunzător acest raport, arătând printre altele că respectivul contract nu mai este în derulare, astfel încât dreptul de opțiune al administratorului judiciar nu se întinde și asupra acestui contract.
La data de 09.11.2010, în ciuda prorogării stabilite de instanță și în disprețul prevederilor legale, administratorul judiciar a convocat o adunare a creditorilor pe care a prevăzut-o pentru 22.11.2010, ora 12:00, la sediul administratorului judiciar. Această convocare i-a parvenit prin poștă, la data de 10.11.2010 și a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvența abia la data de 12.11.2010.
Ulterior, la termenul din data de 15.12.2010, cu privire la contestațiile astfel depuse, instanța a constatat următoarele.
Cu privire la contestația formulată de către recurenta față de planul de reorganizare propus de debitoarea A. SRL prin care a solicitat instanței să respingă Planul de reorganizare propus de debitoarea A. SRL în principal ca tardiv și în subsidiar ca nelegal, și, pe cale de consecință, să pronunțe deschiderea procedurii falimentului debitoarei A. SRL, instanța a respins contestația constatând faptul că planul de reorganizare a fost depus în termenul prevăzut de art. 94 alin. 1, lit. a) din Legea nr. 85/2006 (în continuare „Legea");
Cu privire la contestația formulată de către recurenta față de măsura administratorului judiciar constând în convocarea adunării creditorilor A. SRL pentru data de 22.11.2010, instanța a respins contestația constatând faptul că formalitățile prevăzute de art. 99 din Lege au fost îndeplinite;
Referitor la contestația formulată de către recurenta față de măsura administratorului judiciar constând în convocarea adunării creditorilor A. SRL pentru data de 02.11.2010, instanța a respins contestația constatând faptul că s-a intenționat convocarea pentru prezentarea variantei planului de plată a creanțelor litigioase, nefiind aplicabile prevederile art. 99 din Lege;
In ceea ce priveste contestația formulată de cătrerecurenta față de raportul administratorului judiciar din data de 03.11.2010, instanța a respins contestația întrucât creditorul-cumpărător nu a notificat denunțarea contractului în sensul procedurii, c,i anterior, părțile declanșând un litigiu de a cărui soluționare irevocabilă depinde certitudinea creanței și rezoluțiunea contractului.
A formulat recurs împotriva acestei sentințe, recurs care a format obiectul dosarului nr._ pe rolul Curții de Apel București. Instanța de control judiciar a admis recursul cu trimitere spre rejudecare (decizia de casare nr.863/R/2012).
În faza de rejudecare, după multiple tergiversări din partea debitoarei A. SRL, Tribunalul G. a suspendat cauza la cererea debitoarei A. SRL, cerere motivată de împrejurarea că drepturile invocate de recurenta în cuprinsul contestațiilor sus-amintite ar depinde de judecata cauzei ce formează obiectul dosarului nr._, în care s-a pronunțat o soluție în primă instanță, pe care subscrisa am atacat-o cu apel.
A invederat în fața Tribunalului G. că structura cadrului procesual în speță nu conferă niciun temei suspendării solicitate de debitoare. Cu toate acestea, la 15.04.2013, instanța a pronunțat, cu încălcarea textelor legale aplicabile, suspendarea pe care o critică prin prezentul recurs, pentru considerentele ce le va dezvolta în continuare si pe care isi rezervă dreptul să le completeze în mod corespunzător după comunicarea motivării încheierii atacate.
În cadrul contestațiilor ce fac obiectul prezentului dosar nu este în discuție niciun drept care să facă obiectul judecății în dosarul nr._
Conform art. 244 alin. 1. pct. 1 C.pr.Civ., judecarea unei cereri poate fi suspendată (facultativ, la libera apreciere a instanței), atunci „când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte de existența sau neexistenta unui drept ce face obiectul unei alte judecat?".
În ceea ce privește cazul de față, ipoteza în speța cu care a fost învestit Tribunalul G. nu corespunde ipotezei textului legal sus-citat, deoarece în cadrul contestației din dosarul cu nr._ nu este în discuție niciun drept care să facă obiectul judecății dosarului nr._ .
Este adevărat că, în trecut, debitoarea A. SRL a invocat excepția lipsei calității procesual-active a sa în ce privește formularea contestațiilor, și anume în faza de recurs a prezentului dosar (ce s-a aflat pe rolul Curții de Apel București sub numărul_ ). Această excepție a fost însă respinsă, în mod irevocabil, de instanța de control judiciar, cu o extrem de limpede motivare, in sensul ca recurenta nu este titulara unei creanțe sub condiție suspensivă, ci dimpotrivă, deține o creanță pură și simplă, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 64 alin. 5 din Legea 85/2006, iar recurenta era îndreptățită să voteze și să conteste planul de reorganizare. (decizia de casare nr. 863/R/2012, pag. 6)
După respingerea excepției de către Curtea de Apel București, debitoarea nu a mai reiterat invocarea acestei excepții (de altfel, unui asemenea demers s-ar fi opus puterea de lucru judecat), astfel că în prezent nu mai este în discuție dreptul sau de a sesiza instanța cu cererile ce fac obiectul contestațiilor aflate acum pe rolul Tribunalului.
Mai mult, referitor la asa-zisa excepție a inadmisibilității invocării decăderii debitoarei din dreptul de a depune planul de reorganizare, se învederează instanței de control judiciar că și argumentele acolo arătate sunt irelevante față de situația dosarului nr._ . În ipoteza deschiderii procedurii falimentului debitoarei A. SRL în urma admiterii prezentelor contestații, recurenta nu va pierde posibilitatea obținerii unui folos în urma demersului judiciar (cum tendențios afirmă debitoarea atunci când trimite la o potențială lipsă de interes în formularea contestațiilor), ci, dimpotrivă, se va impune provizionarea sumelor proporționale creanței subscrisei, așa cum cere art.127 pct. 3 din Legea Insolvenței: „Cu ocazia distribuirilor parțiale, următoarele sume vor fi provizionate: (...) 3. sume proporționale datorate creanțelor admise provizoriu". Nici interesul procesual la promovarea contestațiilor nu este deci o chestiune dezbătută în acest cadru procesual, care să creeze o legătură între prezenta cauză și dosarul nr._ de natură a justifica o sancțiune atât de drastică precum suspendarea. Mai mult, suspendarea pronunțată de prima instanță are efecte extrem de vătămătoare, procedura insolvenței avansând fără bază legală, în răstimpul în care prezenta contestație rămâne în nelucrare.
Așa fiind, se solicită instanței de control judiciar să observe că dezlegarea prezentei pricini nu atârnă cu nimic de vreun drept care să facă obiectul judecății dosarului nr._, cererea de suspendare fiind așadar în mod greșit admisă de prima instanță.
Instanța s-a pronunțat deja asupra raportului dintre procedura de insolventă în cauză si dosarul nr._
În subsidiar, se arată că problema corelației dintre dosarul nr._ și procedura insolvenței pârâtei A. SRL (dosar nr._ 09, căruia îi este asociat prezentul dosar de contestație) a fost deja dezbătută în cadrul dosarului nr._, aceeași doamnă judecător M. B. decizând de această dată nu în calitate de judecător-sindic, ci de instanță civilă de drept comun, prin încheierea din data de 16.06.2010 (anexa 1) să ridice măsura suspendării (pe care o pronunțase anterior, prin încheierea nr. 24.03.2010 - anexa 2) și să repună cauza pe rol.
Cele două dosare au avut așadar încă de multă vreme și au și în prezent o existență paralelă, interconexiunile dintre acestea făcând necesară judecarea lor simultană și cât mai grabnică, și nicidecum suspendarea vreunuia dintre ele.
În drept, se invoca art. 244 alin. 2 din C.pr.civ. din 1865, în vigoare la data deschiderii procedurii, precum și pe principiile generale în care își are sediul materia.
În probatiune, se solicita proba cu inscrisuri, precum și orice alte probe a căror utilitate ar reieși din dezbateri, anexandu-se încheierea din data de 16.06.2010 în dosarul nr._, încheierea din data de 24.03.2010 în dosarul nr._, dovada achitării taxei de timbru conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 și timbru judiciar corespunzător.
Intimatii nu au depus întâmpinare.
Curtea a incuviintat pentru recurenta proba cu inscrisuri.
Analizand recursul formulat de recurenta ., instanta il va analiza prin prisma argumentelor invocate si care se incadreaza in art 304 pct 9 Cod Pr Civ 1865, cat si a dispozitiilor art 304 ind 1 Cod Pr Civ.
Astfel, se constata ca dosarul nr_ al Tribunalului G.-sectia civila are ca obiect contestatia formulata de creditoarea . impotriva planului de reorganizare depus de debitoarea . cu privire la convocarea adunarii creditorilor din 22.11.2010, cu privire la ,asurile de convocare a adunarii creditorilor din 02.11.2010 si cu privire la raportul administratorului judiciar din 03.11.2010.
In ceea ce priveste dosarul nr_ al Tribunalului G.-sectia civila, acesta vizeaza actiunea in constatarea rezoluțiunii de drept a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr 4766/2.11.2007 de catre BNP Asociati Etica si pretentii, ce are ca parti pe . in calitate de reclamanta-parata si . prin administrator judiciar in calitate de parata-reclamanta.
P. incheierea din 15.04.2013, Tribunalul G. a dispus suspendarea judecatii dosarului nr_ pana la solutionarea irevocabila a dosarului nr_ .
Se constata ca judecatorul sindic a procedat la oprirea judecatii fara a motiva de ce apreciaza ca ar fi aplicabile dispozitiile art 244 alin 1 pct 1 cod Pr Civ.
Or, de esenta unei hotarari judecatoresti tine rationamentul care a condus la adoptarea unei anumite solutii.
In ceea ce priveste critica recurentei in sensul ca judecarea prezentei cauze ar putea continua chiar in lipsa unei solutii irevocabile in dosarul nr_, Curte o considera intemeiata.
Astfel, se constata ca, prin decizia irevocabila nr 863/02.04.2012 a Curtii de Apel Bucuresti-sectia a VI a pronuntata in dosarul nr 5298/2011, s-a statuat ca societatea creditoare F. Romania SRL are calitate procesuala activa in formularea contestatiilor, detinand o creanta pur si simpla, iar nu sub conditie suspensiva si, ca urmare a faptului ca sentinta prin care s-au solutionat respectivele contestatii nu a fost motivata, s-a dispus casarea acesteia cu trimiterea spre rejudecare.
Or, refuzul de a continua judecata prin suspendarea cauzei in raport cu dosarul nr_ al Tribunalului G. (de a carui existenta si obiect a avut cunostinta instanta de recurs, apreciind, insa, ca acesta nu impiedica inscrierea cu titlu provizoriu a creantei ., in temeiul art 73 alin 3 din legea nr 85/2006, si exercitarea de catre creditoare a drepturilor conferite de aceasta calitate) inseamna incalcarea autoritatii de lucru judecat al deciziei de mai sus.
In plus, potrivit art 149 din Legea nr 85/2006, dispozitiile legii nr 85/2006 se completeaza, în masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila.
In ipoteza in care normele procedurale de drept comun nu sunt compatibile cu prevederile legii insolventei, acestea nu se vor aplica.
In speta, avand in vedere natura si obiectul dosarului nr_, precum si faptul ca prima instanta de recurs a constatat ca . are calitatea de creditor inregistrat provizoriu, dar care are aceleasi drepturi in cadrul procedurii ca si creditorii inscrisi in tabelul definitiv (deci inclusiv de a formula contestatii si de a-i fi solutionate), Curtea considera ca dispozitiila art 255 pct 1 Cod Pr Civ nu sunt compatibile cu prezenta cauza.
Din aceasta perspectiva, avand in vedere gresita aplicare a legii procesuale, in temeiul art 304 pct 9 si art 312 Cod Pr civ, va casa incheierea din 15.04.2013 si va trimite cauza spre continuarea judecatii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta S.C. F. ROMANIA S.R.L. împotriva încheierii de suspendare din 15 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul G. – Sindic, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S.C. E. E. MUNTENIA S.A., S.C. LA F. S.R.L., R. L. R. IFN S.A. prin S.C. A. P. SERVICING R. S.R.L., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE G., I. T. DE MUNCĂ, ..L., C. A. T. B., S.C. SINGULAR LOGIC R., D. L., D. D. L., Ș. E., P. G., I. M. V., F. C., S. S.,S.C. C. C. IMPEX, L. M. M., M. Ș., P. L. I.P.U.R.L., S. I. M., B.E.J. C. I. I., .. prin administrator special KASIANOS IOANNIS, S.C. C. C. IMPEX S.R.L. și S.C. A. P. SERVICING R. S.R.L.
Casează încheierea și trimite cauza spre continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.01.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. L. Z. D. V. D. M.
Grefier,
A. G. S.
Red.Jud.ALZ/17.03.2014
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul G.
Președinte: G. U.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 41/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
