Contestaţie. Decizia nr. 531/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 531/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 7816/3/2013/a2
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2795/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 531/2015
Ședința publică de la 01 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. A.
Judecător M. H.
Grefier L. V. V.
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulate de apelanta creditoare . împotriva sentinței civile nr. 8636/21.10.2014, pronunțate de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare . CONSTRUCT SA, prin administrator judiciar A.H.&CO EXPERT INSOLV SPRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când Curtea, din lipsă de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 25.03.2015 și la data de 01.04.2015, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 23.12.2013, creditoarea . a formulat contestație împotriva tabelului preliminar de creanțe asupra averii debitoarei . CONSTRUCT SA cu privire la creanța cu care a fost înscrisă în tabel,
Prin sentința civilă nr. 8636/21.10.2014, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că în mod legal administratorul judiciar nu a înscris contestatoarea în tabelul preliminar de creanțe cu suma solicitată.
Astfel, din creanța de 177.755,44 lei trebuia scăzută suma de 1.240 lei întrucât prin OP nr. 8 din 02.11.2012 a fost achitată suma de 2.480 lei, reprezentând contravaloarea facturilor (4500)1027/31.08.2012 și (4500)1035/30.09.2012.
Cu privire la compensarea sumei de 627.101,69 lei, instanța a constatat că prin contractul de novație nr. 4 din 12.01.2009 și a actelor adiționale ulterioare, debitoarea a preluat de la contestatoare creanțe și obligații de plată valide. Debitoarea a preluat o parte din lucrările publice adjudecate de contestatoare, pe care le-a executat, însă o parte din garanțiile de bună-execuție nu au fost validate de către debitori, ca urmare a neîndeplinirii unor obligații de către contestatoare.
Cu privire la suma de 152.654,86 lei, care trebuia recuperată de la asigurător, prin protocolul nr. 4471 din 05.07.2010, contestatoarea s-a angajat să plătească necondiționat garanția avansată de debitoarea din prezenta cauză. Cu privire la suma de 114.590,94 lei, debitoarea a preluat de la contestatoare o creanță invalidă, pe care nu a putut să o recupereze, astfel încât în mod corect a fost compensată și această sumă. De asemenea, în mod corect a fost inclusă și suma de 280.848,18 lei, care a fost inclusă de contestatoare în totalul de 6.711.553,25 lei.
În ceea ce privește creanța de 6.070.085,61 acceptată sub condiție, s-a constatat că sumele sunt izvorâte după data încheierii contractului de cesiune de acțiuni din data de 13.04.2011, rezultate din contracte de cesiune de drepturi litigioase sau din contracte de cesiune de contract de execuție, și că aceasta nu este garantată, potrivit actelor depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditoarea ., cauza fiind înregistrată sub nr._ (2795/2014) pe rolul Curții de Apel București Secția a V-a Civilă.
În motivarea apelului, se arată, sub un prim aspect, în ceea ce privește creanțele de 4.321.583,86 lei și 1.711.223,00 lei, că la data de 08.11.2011 între debitoare și contestatoare au fost încheiate contractele de cesiune de drepturi litigioase cu nr. 192 și 193, care vizau stingerea datoriilor debitoarei cedente în cuantum de 6.678.986,36 lei în raport cu cesionara contestatoare.
Potrivit paragrafului 5 din preambulul celor două contracte, debitoarea cedentă recunoștea și nu contesta faptul că înregistrează față de . datorii ce însumează 6.678.986,36 lei.
În temeiul art. 4 din aceleași contracte de cesiune de drepturi litigioase, creanțele de 1.711.223 lei, respectiv 4.321.583,86 lei urmau să fie stinse la momentul și pe măsura satisfacerii dreptului litigios cedat, respectiv la momentul și pe măsura încasării creanței cedate. per a contrario, potrivit convenției părților, nevalorificarea dreptului litigios de către cesionară este echivalentă cu păstrarea unui drept de creanță neafectat de condiții sau termene în patrimoniul ..
Apelanta arată că, în virtutea celor două contracte, a formulat cereri de intervenție în cauzele nr._, având ca obiect un drept litigios în cuantum de 1.711.223 lei, și nr._, având ca obiect suma de 4.321.583.86 lei, ambele dosare aflate pe rolul Tribunalului A.. Conform sentinței nr. 16/. cauza nr._, fost respinsă acțiunea, sentința rămânând irevocabilă la data de 05.10.2012.
De asemenea, dreptul litigios ce face obiectul cauzei nr._ aflate pe rolul Curții de Apel A. nu a fost valorificat printr-o soluție definitivă, motiv pentru care suma de 4.321.583.86 lei a fost în mod corect înscrisă în tabelul creditorilor ca și creanță sub condiție.
Cel de-al doilea motiv de apel privește debitul de 1.240 lei care, contrar soluției pronunțate, nu a fost stins întrucât, în absența unei stipulații exprese a . CONSTRUCT SA, imputația plății a fost făcută asupra facturilor nr._/05.11.2012 și_/05.11.2012, ambele mai vechi decât factura nr._/30.09.2012, pe care debitoarea susține că a achitat-o. Din această perspectivă, soluția instanței de fond face abstracție de dispozițiile art. 1507 N.C.civ..
Prin cel de-al treilea motiv de apel, se învederează că, potrivit contractului de novație nr. 4/12.01.2009 încheiat între apelantă și debitoare, . CONSTRUCT SA a preluat atât datoriile cât și creanțele izvorâte din contractele ce au făcut obiectul novației, obligându-se potrivit clauzelor cuprinse la capitolul „declarații și garanții ale creditorului" să preia drepturile de creanță și să stingă obligațiile creditorului inițial.
În condițiile anterior precizate, apreciază că debitorul nu poate invoca propria culpa în nevalorificarea drepturilor de creanță ale ..
Neîndeplinirea obligațiilor contractuale care incumbau anterior încheierii contractului de novație . și executarea garanțiilor de execuție de către terți, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către debitoare și care îi reveneau, în virtutea contractului de novație, este de natură să excludă orice culpă a . în nerecuperarea acestor sume, motiv care impune recunoașterea calității de creditor a societății apelante, chiar în condițiile unei creanțe chirografare.
Din perspectiva obligațiilor asumate de către debitoare prin contractul de novație anterior menționat, acesteia îi reveneau toate obligațiile constând în întocmirea situațiilor finale certificate de dirigintele de șantier, din care să rezulte detaliat pe articole, obiecte și obiective, valoarea întregii lucrări executate, în conformitate cu aceste contracte de achiziție publică, precum și obținerea certificatului de plată privind valoarea sumelor reținute cu titlu de garanții de bună-execuție, semnat de către dirigintele de șantier.
De altfel, în condițiile art. 2 și 3 din actul adițional nr. 5 la contractul de novație nr. 5/06.04.2011, debitoarea a acceptat necondiționat calitatea de debitor al sarcinilor cuprinse în contractele ce au făcut obiectul novației, obligându-se să achite necondiționat diferența dintre creanțele și datoriile izvorâte din aceste contracte, respectiv suma de 2.506.270,03 lei.
Prin cel de-al patrulea motiv de apel, în ceea ce privește suma de 280.848,18 lei, se precizează că această creanță a fost înlăturată în mod eronat din tabelul creditorilor întrucât suma, în integralitatea sa, nici nu a fost solicitată prin declarația de creanță formulată de ., fiind evidentă eroarea Tribunalului București, astfel că se impune înscrierea apelantei în tabelul creditorilor cu suma de 280.848,18 lei.
Prin cel de-al cincilea motiv de apel, se arată, în privința creanței de 114.590,94 Iei reprezentând creanța asupra ., preluată de către debitoare prin contractul de novație nr. 4/2009, că, raportat la dispozițiile contractului de novație nr. 4 și la data de încheiere a acestuia, 12.01.2009, obligația inițierii demersurilor de recuperare revenea debitoarei, aceasta nepromovând niciun demers în acest sens în perioada 12.01._10. Consideră că este motivul pentru care se impune înscrierea sa în tabelul preliminar inclusiv cu suma de 114.590,94 lei.
În drept, se invocă art. 8 din Legea insolvenței, art. 466 și urm. C.p.civ..
În susținere au fost depuse înscrisuri.
La 9.12.2014, respectiv 13.02.2015, intimata debitoare, prin administrator judiciar, a depus întâmpinare și completare la întâmpinare, prin care s-a apărat în fapt și în drept, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Analizând sentința atacată în raport de motivele de apel invocate, conform art. 477 și 479 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată că apelul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Sub aspectul primului motiv de apel, în ceea ce privește creanța în valoare de 4.321.583,86 lei, ce a făcut obiectul contractului de cesiune de drepturi litigioase nr. 193/8.11.2011, respectiv nr. 501/16.11.2011, chiar apelanta menționează în motivele de apel că a fost corect înscrisă în tabelul creanțelor sub condiție.
Referitor la creanța în cuantum de 1.711.223 lei, cesionată prin contractul de cesiune de drepturi litigioase nr. 192/8.11.2011, respectiv nr. 500/16.11.2011, Curtea constată că și aceasta a fost în mod corect înscrisă sub condiție, având în vedere că există în continuare posibilitatea încasării creanței direct de către contestatoarea apelantă. Aceasta întrucât acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._ al Tribunalului A. a fost respinsă în urma admiterii excepției lipsei calității procesuale active a . CONSTRUCT SA, reținându-se că acțiunea poate fi formulată doar de părțile semnatare ale contractelor, or contractele de lucrări nr. 542/21.01.2008 și nr. 1912/25.02.2008, din care părțile susțin că rezultă această creanță, au fost încheiate chiar de apelanta contestatoare cu Consiliul Local al Orașului Zlatna.
Neîntemeiat este și cel de-al doilea motiv de apel întrucât factura nr. 1035/30.09.2012, în valoare de 1.240 lei, a fost achitată prin OP nr. 8/2.11.2012, în cuprinsul căruia debitoarea a făcut imputația plății conform art. 1507 alin. 3 C.civ., menționând expres că înțelege să stingă contravaloarea facturii fiscale nr. 1035/30.09.2012 (fila 118 din dosarul de fond).
Prin cel de-al treilea motiv de apel, apelanta contestatoare susține că debitoarea nu poate invoca propria culpă în nevalorificarea drepturilor de creanță sau în neexecutarea obligațiilor din contractele preluate prin contractul de novație nr. 4/12.01.2009, fapt pentru care consideră că nu are nicio culpă în nerecuperarea creanțelor sau garanțiilor de bună-execuție, ceea ce ar impune recunoașterea calității sale de creditor.
Este o critică cu caracter general, care se poate considera că privește doar diferența de 628.341,69 lei, cu care apelanta creditoare nu a fost înscrisă la masa credală, în condițiile în care a solicitat prin declarația de creanță suma totală de 6.698.427,30 lei și a fost înscrisă în tabelul creanțelor cu suma de 6.070.085,61 lei.
Administratorul judiciar a înlăturat sumele reprezentând contravaloarea garanțiilor de bună-execuție, arătând că, deși lucrările au fost finalizate și recepționate, beneficiarii au refuzat deblocarea garanțiilor, impunându-se demersuri din partea ., aceasta având calitatea de parte contractantă în contractele de lucrări în cauză. Într-adevăr, de exemplu prin adresa nr. 1225/22.11.2011 (fila 63 din dosarul de apel), Ministerul Economiei refuză restituirea garanțiilor reținute, arătând că nu se află în relații contractuale cu . CONSTRUCT SA.
Contrar susținerilor sale, având în vedere și caracterul special al contractelor de achiziții publice, chiar în condițiile existenței contractului de novație, apelanta contestatoare era ținută să facă demersurile necesare pentru recuperarea garanțiilor de bună-execuție, inclusiv în situația garanției în valoare de 152.654,86 lei rezultată din contractul nr. 12/10.03.2008, care se impunea a fi recuperată de la asigurătorul . celor arătate de administratorul judiciar, necontestate de către apelantă.
În ceea ce privește al patrulea motiv de apel, Curtea constată, analizând declarația de creanță formulată de creditoarea ., că aceasta a solicitat înscrierea la masa credală și cu suma de 6.520.671,86 lei, creanță evidențiată în contractul de cesiune de acțiuni intervenit la 13.04.2011 între . și Macarovschi M. A. și asumată la plată de către cumpărător. La art. 5.1 din contract, unde se detaliază componența obligației de plată ce revenea cumpărătorului, constând în datorii ale . CONSTRUCT SA către ., este menționată suma de 280.848,18 lei, așadar creditoarea contestatoare s-a referit și la acest debit prin declarația de creanță.
Cum creanța a fost înlăturată de la înscrierea la masa credală iar apelanta contestatoare nu critică motivele pentru care administratorul judiciar a luat această măsură, în mod corect contestația a fost respinsă sub acest aspect.
Al cincilea motiv de apel privește suma de 114.590,94 lei, reprezentând creanța asupra ., preluată de către debitoare prin actul adițional nr. 5/6.04.2011 la contractul de novație nr. 4/2009.
Apelanta susține că s-ar impune înscrierea sa în tabelul creditorilor cu această sumă întrucât, deși a preluat această creanță, debitoarea nu a întreprins niciun demers de recuperare a debitului în perioada 12.01.2009 – 18.01.2010.
Partea omite însă că această creanță nu a fost preluată de către debitoare la 12.01.2009, când a fost încheiat contractul de novație nr. 4, ci abia la 6.04.2011, odată cu încheierea actului adițional nr. 5 la contractul de novație nr. 4/12.01.2009, creanța asupra ., în valoare de 114.590,94 lei, figurând la poziția 1 în anexa nr. 1 la actul adițional (fila 142 din dosarul de fond).
În consecință, în perioada indicată de apelanta contestatoare, chiar ea era titulara dreptului, calitate în care îi revenea răspunderea urmăririi încasării creanței.
Pentru considerentele arătate, potrivit art. 480 alin. 1 C.p.civ. și art. 8 din Legea nr. 85/2006, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta contestatoare ., în reorganizare judiciară, cu sediul în București, .-tin B., nr. 11 Bis, sector 1, J_, CUI_, prin administrator judiciar consorțiul KPMG Restructuring SPRL, cu sediul în București, DN1, .. 69 – 71, sector 1, și ELVA C. SPRL, cu sediul în București, .. 34, ., împotriva sentinței civile nr. 8636/21.10.2014, pronunțate de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare . CONSTRUCT SA, cu sediul în București, ., ., cam. 2, sector 1, J40/_/2008, CUI_, prin administrator judiciar A.H.&CO EXPERT INSOLV SPRL, cu sediul în București, ., ., ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 aprilie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. A. M. H.
GREFIER
L. V. V.
Red. Jud.D.A.
Tehnoredactat:I.N.
5 ex.
08.07.2015
………………….
Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă
Judecător sindic: C. C.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
