Contestaţie. Decizia nr. 434/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 434/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 06-10-2014 în dosarul nr. 1345/1285/2013/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 434
Ședința publică din data de 06 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. D. S.
JUDECĂTOR: S. AL H.
GREFIER: M. N.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE în COMUNICAȚII PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ CLUJ, împotriva sentinței civile nr. 265 din 03.02.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, având ca obiect procedura insolvenței – contestație, cauza privind și pe intimata . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR PHOENIX OMEGA IPURL.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29.09.2014, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru data de azi, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 265 pronunțată la data de 03.02.2014 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj s-a respins contestația formulată de către contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII (ANCOM) prin DIRECȚIA REGIONALĂ CLUJ, împotriva tabelului preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei . CLUJ-N., ca nefiind întemeiată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, chiar dacă este contestatoarea o autoritate publică autonomă, ea nu este finanțată de la bugetul de stat. Toate veniturile sale provin din fonduri proprii, așa cum se prevede în art. 14, al. 1 din OUG nr. 22/2009. Pe lângă calitatea specială a subiectului de drept, pentru a putea fi considerate veniturile sale venituri bugetare și ca atare și creanțele sale să poată fi considerate ca fiind creanțe bugetare, această instituție (contestatoarea), trebuie să fie finanțată de la bugetul de stat sau veniturile pe care le aduce să fie incluse în bugetul de stat. Nu în mod automat, orice venituri ale unei autorități sau instituții publice sunt considerate ca venituri bugetare, ci doar cele care sunt cuprinse în bugetul acelei instituții, buget ulterior preluat în bugetul general al statului.
În ceea ce privește prescripția executării silite pornită în baza titlului executoriu, decizia nr. 1293/28 octombrie 2003 a Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații (fila 9), aceasta este evident că s-a împlinit. Contestatoarea nu a făcut dovada comunicării vreunui act de executare către debitoare, pentru a putea fi considerat termenul de prescripție ca fiind întrerupt. Somația emisă în data de 30 septembrie 2005 și adresa de înființare a popririi emisă în data de 23 februarie 2009 nu au fost comunicate contestatoarei, astfel că aceasta nu mai poate pretinde plata acelor bani. Oricum și la data emiterii adresei de înființare a popririi, cursul prescripției extinctive s-a împlinit, acest curs începând să curgă din data de 28 octombrie 2003, data emiterii titlului executoriu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE în COMUNICAȚII PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ CLUJ solicitând
În motivarea apelului, apelanta a arătat că instanța a interpretat greșit legea considerând că veniturile lor nu constituie venituri bugetare.
Potrivit art. 3 pct. 11 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței "creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora".
La art. 2 pct. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, veniturile bugetare sunt definite ca fiind "resursele bănești care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuții și alte vărsăminte"; la art. 1 alin. (2) lit. e) este stipulat "bugetul instituțiilor publice autonome"iar la lit. g) "bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii".
Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 22/2009, ANCOM este "autoritate publică autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii" iar la art. 14 alin. (1) sunt detaliate sursele de finanțare. La art. 14.alin. (2) al actului normativ menționat se prevede "Creanțele (...) se administrează de ANCOM, fiind aplicabile în mod corespunzător dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicată (...).
După cum se poate constata din prevederile legale citate mai sus, prin sintagma „ venituri bugetare” nu se înțelege veniturile bugetelor menționate la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice sau cu alte cuvinte "veniturile bugetului general consolidat".
Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 (introdus prin Legea nr. 270/2013) definește "bugetul general consolidat" prin trimitere la definiția din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare. Potrivit art. 3 pot. 2 din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal -bugetare, "bugetul generai consolidat" reprezintă "ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg:" (...) bugetele instituțiilor publice autonome, (...) bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii (...) " categorii în care se încadrează bugetul instituției apelante.
În concluzie, potrivit prevederilor legale invocate mai sus veniturile apelantei sunt "venituri bugetare" iar creanțele lor au calitatea de creanțe bugetare și ca urmare trebuiau înscrise în Tabelul preliminar al creanțelor la această categorie și nu la categoria creanțelor chirografare.
Instanța a apreciat netemeinic și nelegal că ar fi intervenit prescripția executării silite. Potrivit art. 131 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, "dreptul de a cere executarea silita a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept".
Decizia nr. 1293/EI a fost emisă la data de 28.10.2003 și comunicată la data de 04.11.2003, potrivit confirmării de pe decizie și a devenit titlu executoriu de la scadență, în conformitate cu prevederile art. 141, alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.
Dreptul de a cere executarea silită a sumelor înscrise în această decizie curgeau de la scadență. Scadența era de 45 de zile de la comunicare pentru suma menționată la art. 2 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 1293/EI și ca urmare dreptul de a cere executarea silită a acestei sume era de la data de 20.12.2003. Pentru suma menționată la art.2 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 1293/EI scadența era la data de 31.12.2003 și ca urmare dreptul de a cere executarea silită a acestei sume era de la data de 01.01.2004.
Executarea silită a fost începută, potrivit art. 145 din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, prin Somația nr. 132/30.09.2005 (anexată), comunicată la data de 27.10.2005 potrivit confirmării de primire (anexată), respectiv în termenul de 5 ani prevăzut de art. 131 alin. (1) din același act normativ, având în vedere că prescrierea dreptului intervenea la data de 31.12.2008 pentru suma menționată la art.2 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 1293/EI, respectiv 31.12.2009 pentru suma menționată la art.2 alin. (1) lit. b) din aceeași decizie. Prin această somație cursul prescripției a fost întrerupt potrivit art. 133 din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.
Prin adresele de înființare a popririi ..02.2009(anexată) și ..02.2009 cursul prescripției a fost din nou întrerupt cu data înregistrării acestor adrese la terții, respectiv la 24.02.2009 atât la BRD-GROUP SOCIETE GENERALE cât și la Banca Comercială Română. Cum se poate observa, de la data de 27.10.2005 (data comunicării somației) la data de 24.02.2009 s-au scurs mai puțin de 4 ani, deci popririle s-au făcut în interiorul termenului de prescripție prevăzut de art. 131 alin. (1) din O.G. nr.92/2003, republicată.
De la data de 24.02.2009 și până la data intrării debitoarei în procedura insolvenței, respectiv 18.11.2013 s-au scurs mai puțin de 5 ani, deci dreptul de a înscrie creanțele în tabelul preliminar al creanțelor este prescris.
Totodată, potrivit art. 142 alin. 4 din OG nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală „ executarea silită a creanțelor fiscale nu se perimează”.
Potrivit principiului „accesorium sequitur principalae” și cursul prescripției dreptului de a cerere executarea silită a accesoriilor fiscale a fost întrerupt.
Întrucât creanța principală înscrisă în Decizia nr. 123/EI nu a fost încasată, accesoriile fiscale au curs zi de zi, determinarea lor definitivă putând fi făcută doar la data la care a cunoscut . de insolvență.
În concluzie, potrivit celor invocate mai sus, dreptul de a înscrie creanțele principale și accesorii nu este prescris.
Pentru a lămuri denumirile diferite ale instituției apelante înscrisă pe documentele anexate menționează temeiurile legale în continuare. Decizia nr. 1293/EI a fost emisă de A. Națională de Reglementare în Comunicații (ANRC) care s-a desființat potrivit art.1 alin.1 din OUG nr. 134/2006, iar patrimoniul acesteia a fost preluat de A. Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației(ANRCTI), potrivit art. 8 alin.1 din OUG nr. 134/2006, care la rândul ei s-a desființat, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 106/2008, iar patrimoniul acesteia a fost preluat de A. Națională pentru Comunicații (ANC), potrivit art. 9 alin.1 din OUG nr. 106/200/, instituție care s-a desființat la rândul ei, potrivit art. 1 din OUG nr. 22/2009, iar potrivit art. 15 alin.1 din actul normativ menționat A. Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a preluat patrimoniul ANC.
În drept, a invocat prev. Legii nr. 85/2006, OUG nr. 22/2009, OG nr. 92/2003 republicată, Legea nr. 69/2010 și legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Intimata . prin lichidator judiciar PHOENIX OMEGA IPURL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea în întregime a dispozițiilor sentinței apelate.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că la data de 18.11.2013 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă simplificată împotriva debitoarei ., prin Sentința Civilă nr. 3154 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr._ 13. La termenul din data de 18.11.2013, Phoenix Omega IPURL a fost numit în calitate de lichidator judiciar provizoriu al ..
Prin Sentința Civilă din 18.11.2013, s-a dispus în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a efectua notificările prevăzute de art.61 din Legea nr.85/2006, fixându-se totodată termenul limită pentru depunerea declarațiilor de creanță, pentru întocmirea și afișarea tabelului preliminar al creanțelor precum și pentru întocmirea și afișarea tabelului definitiv.
Ulterior, în temeiul art. 61 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 lichidatorul judiciar a notificat instituțiile bugetare despre deschiderea procedurii de insolvență, cu precizarea tuturor termenelor stabilite de către judecătorul sindic. Prin aceste notificări s-a comunicat termenul limita de depunere a cererilor de înscriere a creanțelor data de 06 ianuarie 2014. Până la această dată au fost înregistrate un număr de trei cerere de admitere a creanțelor:
1. Creanțe Bugetare
- A.J.F.P. Cluj care deține o creanță în sumă de 553 lei reprezentând impozit pe venituri din salarii. Declarația de creanța a fost înregistrata la dosarul cauzei la data de 30.12.2013. Lichidatorul judiciar analizând aceasta declarație de creanța înregistrata la dosarul cauzei a constatat faptul că acest creditor deține o creanța certa lichida si exigibila fiind îndreptățit sa fie înregistrat la masa credala a societății debitoare.
- Consiliul Local Cluj deține o creanță de 2986 lei reprezentând impozite pe mijloace de transport. Lichidatorul judiciar analizând această declarație de creanța înregistrata la dosarul cauzei a constatat faptul ca acest creditor deține o creanța certa lichida si exigibila fiind îndreptățit sa fie înregistrat la masa credala a societății debitoare.
În ceea ce privește cerere depusă de A. Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin aceasta s-a solicitat înscrierea în categoria creanțelor bugetare cu suma de 1.094 lei reprezentând accesorii prevăzute în titlu executoriu nr. EI/1293 din 28.10.2003 în dosar execuțional 132/2005. Declarația de creanța a fost înregistrata la dosarul cauzei la data de 06.01.2014.
Lichidatorul judiciar analizând aceasta declarație de creanța a considerat faptul că, acest creditor nu se încadrează în categoria creditori bugetari ci în categoria creditori chirografari având în vedere prevederile art. 1 alin. l din OUG 22/2009 motiv pentru care creditorul trebuie pe de o parte să achite contravaloarea unei taxe de timbru, iar pe de altă parte acesta nu este îndreptățit să fie înscris în tabelul de creanțe în categoria creanțelor bugetare.
Mai departe, analizând pe fond declarația de creanța, la acel moment creanța a fost acceptată spre înscriere în tabelul preliminar însă sub condiția comunicării documentelor din care să rezulte faptul că perioada de prescripție a fost întrerupta, având în vedere faptul că dosarul execuțional este din anul 2005, astfel încât creanța solicitată a apărut ca fiind prescrisă.
Ulterior, potrivit dispozițiilor art. 72 al Legii, lichidatorul judiciar a procedat la întocmirea tabelului preliminar al creanțelor, precizând suma solicitată de creditori și suma acceptată, precum și rangul creanței.
Împotriva tabelului preliminar al creanțelor ANCOM a formulat o contestație respinsă ca neîntemeiată de către judecătorul sindic prin sentința civilă apelată.
Judecătorul sindic, în motivarea sentinței a reținut în mod corect faptul că această creanță este prescrisă având în vedere faptul că ANCOM un a făcut în niciun fel dovada comunicării vreunui act către debitoare pentru a putea fi considerat termenul de prescripție ca fiind întrerupt.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de apel și a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Problema de drept care se pune este aceea dacă creanța deținută de către contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII (ANCOM intră în categoria creanțelor bugetare.
Astfel, potrivit art. 2 pct. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, veniturile bugetare sunt definite ca fiind "resursele bănești care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuții și alte vărsăminte"; la art. 1 alin. (2) lit. e) este stipulat "bugetul instituțiilor publice autonome"iar la lit. g) "bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii".
Pe de altă parte, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 22/2009, ANCOM este "autoritatea publică autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii" iar la art. 14 alin. (1) sunt detaliate sursele de finanțare. La art. 14.alin. (2) al actului normativ menționat se prevede "Creanțele (...) se administrează de ANCOM, fiind aplicabile în mod corespunzător dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicat.
Pe cale de consecință, spre deosebire de cele reținute de către judecătorul sindic, Curtea constată, că sumele solicitate de către apelantă sunt "venituri bugetare" iar creanțele lor au calitatea de creanțe bugetare și ca urmare trebuie înscrise în Tabelul preliminar al creanțelor la categoria creanțelor bugetare și nu la categoria creanțelor chirografare.
În cauză fiind astfel stabilită natura creanței ca fiind creanță bugetară se aplică dispozițiile art. 131 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, respectiv "dreptul de a cere executarea silita a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept".
Decizia nr. 1293/EI a fost emisă la data de 28.10.2003 și comunicată la data de 04.11.2003, potrivit confirmării de pe decizie și a devenit titlu executoriu de la scadență, în conformitate cu prevederile art. 141, alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.
Dreptul de a cere executarea silită a sumelor înscrise în această decizie curgeau de la scadență. Scadența era de 45 de zile de la comunicare pentru suma menționată la art. 2 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 1293/EI și ca urmare dreptul de a cere executarea silită a acestei sume era de la data de 20.12.2003. Pentru suma menționată la art.2 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 1293/EI scadența era la data de 31.12.2003 și ca urmare dreptul de a cere executarea silită a acestei sume era de la data de 01.01.2004( f 10 dosar de fond).
Executarea silită a început, potrivit art. 145 din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, prin Somația nr. 132/30.09.2005 (anexată), comunicată la data de 27.10.2005 potrivit confirmării de primire depuse în recurs (f 6), respectiv în termenul de 5 ani prevăzut de art. 131 alin. (1) din același act normativ, având în vedere că prescrierea dreptului intervenea la data de 31.12.2008 pentru suma menționată la art.2 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 1293/EI, respectiv 31.12.2009 pentru suma menționată la art.2 alin. (1) lit. b) din aceeași decizie. Prin această somație cursul prescripției a fost întrerupt potrivit art. 133 din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.
Prin adresele de înființare a popririi ..02.2009(anexată) și ..02.2009 cursul prescripției a fost din nou întrerupt cu data înregistrării acestor adrese la terții, respectiv la 24.02.2009 atât la BRD-GROUP SOCIETE GENERALE cât și la Banca Comercială Română. Cum se poate observa, de la data de 27.10.2005 (data comunicării somației) la data de 24.02.2009 s-au scurs mai puțin de 4 ani, deci popririle s-au făcut în interiorul termenului de prescripție prevăzut de art. 131 alin. (1) din O.G. nr.92/2003, republicată.
De la data de 24.02.2009 și până la data intrării debitoarei în procedura insolvenței, respectiv 18.11.2013 s-au scurs mai puțin de 5 ani, deci nu s-a implinit termenul de prescripție a creanțelor.
Cu privire la accesorii, Curtea constată că principiului „accesorium sequitur principalae” și cursul prescripției dreptului de a cerere executarea silită a accesoriilor fiscale a fost întrerupt.
Întrucât creanța principală înscrisă în Decizia nr. 123/EI nu a fost încasată, accesoriile fiscale au curs zi de zi, determinarea lor certă putând fi făcută doar la data la care a cunoscut . de insolvență.
Față de cele arătate mai sus, îm baza art 480 alin 2 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat de apelanta A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE în COMUNICAȚII PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ CLUJ, împotriva sentinței civile nr. 265, pronunțată la data de 03.02.2014 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, pe care o va schimba în tot în sensul că va admite contestația împotriva tabelului preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei . Cluj-N. și va dispune înscrierea creditoarei în tabelul preliminar al creanțelor cu creanța bugetară în cuantum de 1094 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE în COMUNICAȚII PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, împotriva sentinței civile nr. 265, pronunțată la data de 03.02.2014 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, pe care o schimbă în tot în sensul că admite contestația împotriva tabelului preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei . Cluj-N. și în consecință dispune înscrierea creditoarei în tabelul preliminar al creanțelor cu creanța bugetară în cuantum de 1094 lei.
Decizia este definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din 06.10.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
L. D. S. S. AL H.
GREFIER
M. N.
Red.L.D.S./dact. V.R.
4 ex./14.10.2014
Jud. fond: I. P.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 7493/2014. Curtea de... → |
|---|
