Poprire asiguratorie. Decizia nr. 5283/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5283/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 10643/190/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 5283/2014
Ședința publică din data de 18 iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H.
JUDECĂTOR D. M.
GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de terțul poprit ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BISTRIȚA NĂSĂUD, împotriva sentinței civile nr. 95 din data de 19.12.2013, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații M. BISTRIȚA PRIN PRIMAR, B. M. M. PENTRU . și ., având ca obiect - poprire asiguratorie validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591 al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, dispozițiile Legii nr. 554/2004 și ale art. 452 și urm. C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3694/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost admisă cererea petentului BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC M., în contradictoriu cu creditorul .., debitorul M. BISTRIȚA PRIN PRIMAR și terțul poprit TREZORERIA MUNICIPIULUI BISTRIȚA, prin Administrația Finanțelor Publice Bistrița și, pe cale de consecință s-a dispus validarea popririi înființate de B.E.J. M. M., la data de 25.01.2012, asupra sumelor datorate debitorului de către terțul poprit, până la concurența sumei de 97.247,80 lei. A fost obligat terțul poprit, TREZORERIA MUNICIPIULUI BISTRIȚA, să plătească petentului suma de 630 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 95 din 19.12.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud s-au admis apelurile declarate de apelantele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bistrița Năsăud și M. Bistrița prin primar, împotriva sentinței civile nr. 3694/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar_ .
A fost modificată sentința apelată, în parte, în sensul că:
S-a respins, ca rămasă fără obiect, cererea formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc M. în contradictoriu cu creditorul ., debitorul M. Bistrița, prin primar și terțul poprit Trezoreria Municipiului Bistrița.
S-a menținut dispoziția privind obligarea terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată la fond.
S-a respins cererea intimaților B. M. M. și ., de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că, după pronunțarea sentinței atacate, debitorul a achitat suma datorata creditoarei, astfel că cererea de validare a popririi formulată în fața primei instanțe a rămas fără obiect.
Având în vedere acest aspect, tribunalul, în temeiul art. 296 Cod proc. civilă, a admis apelurile declarate, a modificat sentința apelată, în parte, și în consecință, a respins ca rămasă fără obiect, cererea formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc M. în contradictoriu cu creditorul ., debitorul M. Bistrița, prin primar și terțul poprit Trezoreria Municipiului Bistrița.
A menținut dispoziția privind obligarea terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată la fond, acestea fiind datorate, deoarece cererea de validare a popririi nu este analizată pe fond de instanța de control judiciar, aceasta rămânând fără obiect.
Tribunalul a respins cererea intimaților B. M. M. și . de acordare a cheltuielilor de judecată în apel, având în vedere că debitul datorat s-a achitat la data de 5.08.2013, deci anterior declarării apelurilor ( acestea fiind introduse la datele de 6.08.2013 și de 14.08.2013), onorariul avocațial fiind plătit de intimați ulterior achitării debitului, respectiv la 25.09.2013, astfel că intimații nu justifică cheltuielile de judecată ce reprezintă onorariul avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs terțul poprit ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BISTRIȚA NĂSĂUD solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei civile nr. 95/19.12.2013 si a sentințe civile nr. 3694/26.04.2013, in sensul respingerii ca neîntemeiate, a cererii de validare a popririi formulata de reclamantul B. M. M. in dosarul executional nr. 711/ex/2011 si a cererii de acordare a cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantului.
În motivarea recursului terțul poprit a arătat următoarele:
Prin adresa emisa de Biroul executorului judecătoresc M. M. la 27.01.2012 s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitoarei M. Bistrița prin Primar deschise la terțul poprit Trezoreria Bistrița, pana la concurenta sumei de_,8 lei.
Trezoreria municipiului Bistrița a confirmat primirea adresei de înființare a popririi Biroului executorului judecătoresc si a procedat in conformitate cu Ordinul MFP nr. 2336/19.07.2011 pentru aprobarea Procedurii de punere in aplicare a titlurilor executorii in baza cărora se solicita infiintarea popririi conturilor autorităților si instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului. Astfel in prima zi lucratoare de la data primirii de la executorul judecătoresc a adresei de înființare a popririi asupra conturilor debitoarei, Trezoreriei mun. Bistrița a înștiințat in scris debitoarea cu privire la data primirii adresei de înființare a popririi si suma pentru care se dispune poprirea. La adresa s-a anexat situația disponibilităților de fonduri/creditelor bugetare deschise și neutilizate, respectiv anexa nr. 1, existente la data primirii adresei de înființare a popririi.
In termenul prevăzut de art. 3, alin. 1 din procedura, debitoarea Mun. Bistrița a procedat la comunicarea in scris Trezoreriei mun. Bistrița informații in legătura cu sumele existente in conturi la data primirii adresei de înființare a popririi care se indisponibilizeaza, completând in acest scop formularul prevăzut in anexa nr. 2.
Unitățile de trezorerie au obligația de a proceda la indisponibilizarea sumelor din conturile instituției sau autorității debitoare pana la nivelul sumei totale inscrise in titlul executoriu doar in situația in care instituția publica sau autoritatea publica debitoare nu transmite situația prevazua in anexa 2 in termenul stabilit la art. 3, alin. 1, respectiv cel mai târziu in prima zi lucratoare de la primirea adresei de înștiințare, ori in speța debitoarea M. Bistrița a transmis in termen anexa 2, insa suma ce urma a fi indisponibilizata era 0.
De precizat ca, potrivit dispozițiilor art. 3, alin. 2 din procedura aprobata prin ordinul menționat, răspunderea pentru stabilirea sumelor ce urmează a fi indisponibilizate revine instituțiilor publice debitoare. Conform prevederilor amintite "sumele care fac obiectul indisponibilizarii vor fi stabilite de instituțiile si autoritățile publice tinand cont de prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, aprobata cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si de categoriile de sume care nu sunt supuse executării silite prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, aprobata cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, si la art. 452 alin. 2 din Codul de procedura civila".
Prin O.G. nr. 22/2002 au fost instituite mai multe masuri normative derogatorii de la procedura ., prevăzuta de Codul de procedura civila, masuri care stabilesc atat asupra căror resurse bănești ale instituțiilor publice se poate face executarea silita (art. 1), cat si momentul la care se poate efectua urmărirea silita (art. 2) fara ca intre cele doua norme sa existe o legătura de interdependenta.
Astfel, potrivit art. 1 din O.G. nr. 22/2002, cu modificările si completările ulterioare, creanțele stabilite prin titluri executorii in sarcina instituțiilor si autorităților publice, se achita din sumele din sumele aprobate cu aceasta destinație prin bugetele acestora sau, dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligația de plata respective, textul legal statuând, fara echivoc, faptul ca aceste creanțe nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si de funcționare, inclusiv a celor de personal, in scopul indeplinirii atribuțiilor si obiectivelor legale, pentru care au fost înființate.
Interzicerea executării silite asupra altor fonduri bănești decât cele alocate de la bugetul de stat in acest scop nu constituie o discriminare a creditorului in favoarea statului, asa cum se susține in motivarea excepției, ci o norma de protecție de interes general, fiind de neconceput, ca pe calea executării silite a unui titlu executoriu, sa se ajungă la lipsirea unei instituții publice de resursele sale financiare destinate acoperirii altor cheltuieli decât cele stabilite prin titlul executoriu.
In scopul aplicării in mod unitar, de către toate unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, in calitate de tert poprit, a prevederilor art. 1 din O.G. nr. 22/2002, prin Ordinul MFP nr. 2336/2011 a fost implementata Procedura de punere in aplicare a titlurilor executorii in baza cărora se solicita înființarea popririi conturilor autorităților si instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului, a cărei incidența, s-a considerat ca nu este limitata in timp si nici ingradita/conditionata de trecerea termenului de 6 luni, stipulat la art. 2 din O.G. nr. 22/2002.
De altfel nici in situațiile in care instanța de judecata a validat măsura popririi nu se poate concluziona ca, dupa trecerea termenului de 6 luni, executarea poate avea ca obiect orice suma deținuta sau datorata debitorului de către terțul poprit, ci trebuie reținut ca, sub imperiul art. 1 din O.G. nr. 22/2002, pot fi achitate creanțele stabilite in sarcina instituțiilor si autorităților publice. Potrivit art. 101 din procedura "in situațiile în care instanțele au validat măsura popririi, executarea va avea ca obiect numai sumele deținute sau datorate debitorului de terțul poprit din care pot fi achitate creanțele stabilite în sarcina instituțiilor și autorităților publice, cu limitările instituite prevăzute de dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002. aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările și completările ulterioare. (2) Pentru situațiile menționate ta alin. (1) se aplică în mod corespunzător procedura de punere în aplicare a titlurilor executorii prevăzută la art. 1-10".
Prevederile art. 1 din O.G. nr. 22/2002 sunt incidente atat înainte, cat si dupa scurgerea termenului de 6 luni, fiind aplicabile si dupa devenirea incidența a dispozițiilor art. 3 din O.G. nr. 22/2002 referitoare la posibilitatea efectuării executării silite potrivit Codului de procedura civila si/sau altor dispoziții legale aplicabile in materie.
Intre incidența art. 1 din O.G. nr. 22/2002 si cea a art. 2 din același act normativ nu exista o legătura de conditionalitate, fiecare articol instituind masuri diferite in privința executării obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii si aplicandu-se separat, aplicarea art. 2 si art. 3 neexcluzand automat aplicarea art. 1.
Scurgerea termenului de 6 luni si posibilitatea executării silite potrivit Codului de procedura civila nu înlătura faptul ca, executarea se poate efectua numai asupra acelor sume/titluri de cheltuieli in care pot fi achitate obligațiile instituțiilor publice si ca atare nu înlătura implicit nici incidența procedurii aprobate prin Ordinul MFP nr. 2336/2011. Se considera așadar ca art. 1 se aplica cu atat mai mult cu cat, dupa trecerea celor 6 luni, ar putea părea ca, in lumina art. 3, executarea s-ar efectua asupra oricăror resurse ale instituțiilor publice, aceasta fiind o ipoteza respinsa in mod constant de către Curtea Constituționala in jurisprudenta sa general obligatorie.
Termenul de 6 luni instituit la art. 2 este doar una dintre masurile normative promovate prin intermediul O.G. nr. 22/2002, cealaltă măsura fiind stabilirea expresa si limitative a unor sume sau titluri de cheltuieli precise, asupra cărora se poate efectua executarea silita, intre cele doua masuri, care vizează in esența ocrotirea unui interes public general, neexistand vreo legătura de interdependenta sau un obiect comun, din moment ce art. 1 stabilește ceea ce se poate executa silit, iar art. 2 cand se poate efectua acest lucru.
Prin urmare, in baza celor mai sus expuse, apreciază ca demersurile întreprinse de Trezoreria mun. Bistrița sunt temeinice si legale, nefiind întrunite cerințele prevăzute de art. 460 alin. 1 din Codul de procedura civila.
In privința cheltuielilor de judecata, apreciază ca nu se impune acordarea de cheltuieli de judecata, in opinia terțului poprit neputand fi reținuta vreo culpa in sarcina paratei Trezoria municipiului Bistrița.
Potrivit art. 277 din Codul de procedura civila "daca sunt mai mulți parați, ei vor fi obligați sa plătească cheltuielile de judecata in mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei"
In drept, s-au invocat disp. art. 304, pct. 9 din Codul de procedura civila.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 306/2010 pronunțată de Tribunalul Bistrița – Năsăud în Dosarul nr._, așa cum a fost modificată prin Decizia civilă nr. 2081/2011 a Curții de Apel Cluj, debitorul Mun. Bistrița a fost obligat să plătească creditoarei .. suma de 80.966,56 lei cu titlu de despăgubiri (aferente perioadei 11.05.2007 – 09.06.2008) și dobânda legală aferentă acelei sume, calculată de la 24.03.2009 și până la plata efectivă; și suma de 6.811,20 lei reprezentând contravaloare bilete de călătorie subvenționate și 1.753,66 lei dobândă legală la această sumă, calculată până la data de 27.04.2010 și în continuare până la data plății efective.
Pentru executarea silită a acestor titluri executorii, creditoarea s-a adresat B.E.J. M. M., care la data de 23.12.2010 a somat debitorul să procedeze la plata sumelor înscrise în aceste hotărâri. Având în vedere că debitorul nu și-a executat aceste obligații, executorul judecătoresc, în dosarul execuțional 711/2012, a dispus înființarea popririi asupra sumelor ce le are de achitat terțul poprit Trezoreria Bistrița, către debitorul Mun. Bistrița, până la concurența sumei de 80.966,56 lei reprezentând despăgubiri conform titlului executoriu, 6.811,20 lei reprezentând contravaloare bilete de călătorie subvenționate, 1.753,66 lei dobândă legală, precum și suma de 7.716,38 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.
Împotriva executării silite a formulat contestație la executare debitorul Mun. Bistrița prin primar, contestație ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Bistrița și care a fost respinsă ca neîntemeiată în mod irevocabil, prin sentința civilă nr. 6636/2012 (fila 126 – 130) menținută în totalitate de Tribunalul Bistrița-Năsăud. Executarea silită efectuată în Dosarul nr. 711/2012 nu a fost suspendată pe durata judecării contestației la executare (fila 113).
În urma primirii adresei de înființare a popririi terțul poprit, conform O.M.F. 2336/2011, a înștiințat debitorul despre înființarea popririi, în vederea comunicării conturilor din care se pot face indisponibilizări iar prin adresa nr. 1162/30.01.2012 a confirma înregistrarea popririi. La data de 20.02.2012 terțul poprit a comunicat executorului judecătoresc adresa nr. 7936/31.01.2012 emisă de debitor prin care se susține că bugetul nu a fost aprobat și că se va plăti după aprobarea bugetului. Deoarece în urma acestei adrese terțul poprit nu s-a conformat, prin altă adresă formulată de către creditoare, înregistrată la 31.07.2012 la sediul terțului poprit, i-a solicitat acesteia virarea sumelor blocate în contul organului de executare. In urma acestor adrese, terțul poprit prin adresa nr._/23.08.2012, îi aduce din nou la cunoștință organului de executare că a primit cererea de poprire, care a fost comunicată debitoarei, însă nu a procedat la blocarea contului, la reținerea sumei de 97.247,80 lei și la virarea acesteia în contului B.E.J. M., așa cum prevede art. 456 Cod Procedură Civilă. În motivarea acestei neconformări terțul poprit a arătat că Direcția de Servicii Publice din cadrul Mun. Bistrița le-a comunicat prin adresa nr._/24.07.2012 că nu poate fi indicat un cont de cheltuieli deoarece suma executată face obiectul unei contestații la executare, în Dosarul nr._, soluția nefiind irevocabilă.
Terțul poprit își motivează refuzul de înființare a popririi, invocând prevederile dispozițiilor O.G. 22/2002, precum și a Ordinului nr. 2336/2011 a MF.
Conform art. 2 din Ordinul 2336/2011 a Ministrului Finanțelor: „(1) Cel târziu în prima zi lucrătoare de la data primirii de la executorul judecătoresc sau de la organul fiscal competent în executarea silită a adresei de înființare a popririi asupra conturilor unei instituții ori autorități publice, însoțită de copia certificată de pe titlul executoriu, unitatea teritorială a Trezoreriei Statului va înștiința în scris instituția sau autoritatea publică cu privire la data primirii adresei de înființare a popririi și suma pentru care se dispune poprirea. La adresa care se transmite instituției sau autorității publice se anexează situația disponibilităților de fonduri/creditelor bugetare deschise și neutilizate, după caz, prevăzută în anexa nr. 1, existente la data primirii adresei de înființare a popririi.”
Art. 3 din același act normativ prevede: „(1) Cel târziu în prima zi lucrătoare de la primirea adresei de înștiințare însoțită de situația prevăzută în anexa nr. 1, instituția sau autoritatea publică are obligația de a comunica în scris unității teritoriale a Trezoreriei Statului informații în legătură cu sumele existente în conturi la data primirii adresei de înființare a popririi care se indisponibilizează, completând în acest scop formularul prevăzut în anexa nr. 2, astfel: a) instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate și bugetele locale vor completa sumele care se indisponibilizează pe capitole de cheltuieli bugetare și pe titluri de cheltuieli bugetare la care există disponibilități de credite bugetare deschise și neutilizate;”.
Iar art. 4 prevede în continuare: „(1) În situația în care instituția publică sau autoritatea publică nu transmite situația prevăzută în anexa nr. 2 în termenul stabilit la art. 3 alin. (1), unitatea teritorială a Trezoreriei Statului va proceda la indisponibilizarea sumelor din conturile instituției sau autorității publice până la nivelul sumei totale înscrise în titlul executoriu.”.
În cauză debitorul Mun. Bistrița a transmis terțului poprit inițial Anexa 2, prevăzută mai sus, indicând în scopul indisponibilizării suma de „0 lei” iar ulterior au arătat prin adresa nr._/24.07.2012 că nu poate fi indicat un cont de cheltuieli deoarece suma executată face obiectul unei contestații la executare, în Dosarul nr._, soluția nefiind irevocabilă.
În mod judicios a reținut instanța de fond că modalitatea în care a acționat debitorul Mun. Bistrița în cauză, echivalează practic cu o nerespectarea a prevederilor art. 3 alin. 1 din Ordinul 2336/2011, mai sus citat, ce impune indicarea contului în care sunt sumele ce pot fi indisponibilizate. În atare situație, terțul poprit, Trezoreria Bistrița, se impunea să dea eficiență art. 4 din același ordin și să indisponibilizeze sumele din conturile instituției publice până la nivelul sumei înscrise în titlul executoriu – ceea ce nu s-a făcut.
Acestea au fost considerentele pentru care poprirea a fost validată iar terțul poprit obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 630 lei.
După pronunțarea sentinței atacate, debitorul a achitat suma datorata creditoarei, astfel că cererea de validare a popririi formulată în fața primei instanțe a rămas fără obiect.
Având în vedere acest aspect, tribunalul, în temeiul art. 296 Cod proc. civilă, a admis apelurile declarate, a modificat sentința apelată, în parte, și în consecință, a respins ca rămasă fără obiect, cererea formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc M. în contradictoriu cu creditorul ., debitorul M. Bistrița, prin primar și terțul poprit Trezoreria Municipiului Bistrița.
A menținut dispoziția privind obligarea terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată la fond, apreciind că acestea sunt datorate, deoarece cererea de validare a popririi nu este analizată pe fond de instanța de control judiciar, aceasta rămânând fără obiect.
În privința fondului cererii, fiind stins debitul care a generat litigiul dedus judecății, în mod corect s-a procedat la respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, neexistând de altfel vreun interes al recurentului de a modifica decizia dată în apel sub acest aspect.
Pretinsa vătămare vizează, în opinia Curții, cheltuielile de judecată stabilite însă în mod corect în sarcina terțului poprit în primă instanță, cheltuieli în sumă de 630 lei și care au avut ca temei culpa procesuală a acestuia în condițiile în care creditoarea a avut o creanță înscrisă într-un titlu executoriu, terțul poprit a datorat debitorului o sumă de bani, acesta din urmă nu și-a îndeplinit cu rea credință obligațiile instituite de lege în sarcina sa astfel încât, în temeiul art. 274 Cod proced. civilă, s-a procedat la impunerea sumei de 630 lei - taxă timbru și timbru judiciar în sarcina terțului poprit.
Nu se poate reține incidența art. 277 Cod prced. Civilă, doar terțul poprit căzând în pretenții ca urmare a nerespectării obligațiilor anterior arătate.
Față de aceste împrejurări, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va respinge recursul declarat de ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BISTRIȚA NĂSĂUD împotriva sentinței civile nr. 95 din 19.12.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BISTRIȚA NĂSĂUD împotriva sentinței civile nr. 95 din 19.12.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.06.2014.
PREȘEDINTE, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. |
GREFIER, D. C. |
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./19.06.2014
Jud.apel: B. L. T., M. A. P.
Jud.fond: M. I. F.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 298/2014. Curtea de Apel... | Cereri în baza OUG 116/2009. Decizia nr. 777/2014. Curtea de... → |
|---|
