Procedura insolvenţei. Decizia nr. 321/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 321/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 09-09-2014 în dosarul nr. 1374/1285/2013/a2
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 321/2014
Ședința publică de la 09 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător A.-I. A.
Grefier M. N. H.
Pe rol, judecarea apelului declarat de VB L. R. IFN SA, VB B. DE A. SRL împotriva sentinței civile nr.712 din data de 11.03.2014 pronunțată în dosarul nr._ 13 al Tribunalului Specializat C. în contradictoriu cu intimații ., intimat . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CII D. M. A., având ca obiect procedura insolvenței apel.imp.S.712/2014 depus de VB L. ROM.
La apelul nominal, făcut în cauză părțile litigante sunt lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Se mai menționează că la data de 04.09.2014 se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare.
C., procedând din oficiu și în raport de dispozițiile art.131 din NCPC, la verificarea competenței constată că, în conformitate cu dispozițiile art.95 din NCPC și dispozițiile art.8 din legea insolvenței așa cum au fost modificate de Legea nr.76/2013, este competentă general material și teritorial să soluționeze cauza.
În cauză s-a derulat procedura prevăzută de art.200, art.201 din NCPC și art. XV din Legea nr.4/2013 referitoare la regularizarea cererii de apel și fixarea unui termen de judecată, raportat la obiectul cauzei și actele existente la dosar declară închise dezbaterile și reținând că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 712 pronunțată la data de 08.04.2014 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., s-au respins cererile de repunere în termenul de formulare a cererilor de admitere a creanței formulate de creditoarele VB L. IFN SA și VBL B. DE A. SRL.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut că prin încheierea civilă nr. 2837/CC/24.10.2013 a fost admisă cererea formulată de către debitoarea . și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței în forma simplificată împotriva debitoarei, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar C.I.I. D. M. A.. Prin sentința pronunțată judecătorul sindic a stabilit că termenul limită pentru formularea cererilor de admitere a creanțelor este 03.12.2013. Creditoarele VB L. R. IFN SA și VOLKSBANK R. SA au formulat cerere de repunere în termenul de formulare a declarației de creanță la data de 16 decembrie 2013 (f. 104). În conformitate cu prevederile art. 103 alin. 2 C.pr.civ., neîndeplinirea unui act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată de o împrejurare mai presus de voința ei.
După cum în mod expres prevăd disp. art.61 din Legea nr.85/2006, notificarea tuturor creditorilor se face în baza listei depusă de debitor în conformitate cu prev. art.28, alineatul 3 statuând asupra faptului că notificarea se realizează conform prevederilor Codului de procedură civilă, publicându-se totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulație și în Buletinul procedurilor de insolvență.
În cazul de față lichidatorul judiciar a arătat că creditoarele nu se aflau înscrise în contabilitatea debitoarei, astfel încât le este opozabilă notificarea deschiderii procedurii insolvenței realizată prin BPI nr._/29.10.2013 și în ziarul „Monitorul de C.” din 30.10.2013, conform art. 7 alin. 3 teza finală din Legea nr. 85/2006.
Creditoarele VB L. R. IFN SA și VOLKSBANK R. SA au formulat cererea de repunere în termenul de formulare a declarației de creanță la data de 16 decembrie 2013. Motivul invocat de creditoare pentru admiterea cererii de repunere în termen îl constituie faptul că nu au fost notificate de lichidatorul judiciar cu privire la deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei conform Codului de procedură civilă, împrejurare considerată de creditoare ca fiind o împrejurare mai presus de voința acestora care le-ar fi împiedicat să formuleze declarație de creanță.
Legiuitorul a înțeles să permită repunerea în termen în situația în care partea interesată a fost decăzută din dreptul de a mai îndeplini un act de procedură doar în acele situații în care dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa să îndeplinească acel act. Potrivit dispozitiilor art.76 din Legea nr.85/2006, cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispozitiilor art.7, titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii care nu depune cererea de admitere a creanțelor la expirarea termenului prev. de art.62 alin.1 lit.b este decăzut cât privește creanțele respective din drepturile menționate la pct.1-3.
Creditoarele VB L. R. IFN SA și VOLKSBANK R. SA nu au depus declarație de creanță în termenul limită stabilit de judecătorul sindic, acestea nefiind de altfel notificate de lichidatorul judiciar în sensul de a li se fi comunicat un înscris în cuprinsul căruia practicianul în insolvență să le fi adus la cunoștință termenul limită pentru depunerea declarațiilor de creanță. Cu toate acestea, judecătorul sindic a apreciat că notificarea tuturor creditorilor s-a făcut cu respectarea prevederilor art.61 din Legea nr. 85/2006, deoarece s-a realizat într-un ziar de largă circulație și prin Buletinul procedurilor de insolvență mai sus menționat, fiind prevăzute în mod expres termenele pentru depunerea declarațiilor de creanță, pentru verificarea, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar, precum și termenul pentru definitivare a tabelului.
De altfel, dispozitiile art. 7 alin.1 din Legea nr.85/2006 prevăd faptul că citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și a notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență, alineatul 3 teza finală a aceluiași articol statuând asupra faptului că pentru creditorii ce nu au putut fi identificați în lista prevăzută de art.28 alin.1 lit.c procedura notificării prevăzută de art.61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență. Pe cale de consecință, publicitatea privind deschiderea procedurii fiind realizată, notificările prevăzute de art.61 fiind publicate prin Buletinul procedurilor de insolvență și printr-un ziar de largă circulație, există prezumția că toți creditorii debitoarei au luat cunoștință cu privire la termenele stabilite de judecătorul sindic în vederea depunerii declarațiilor de creanță și întocmirea tabelului definitiv și că orice declarație de creanță depusă după acest termen este tardivă.
Judecătorul sindic a reținut că Decizia nr. 1137/2007 a Curții Constituționale a declarat neconstituționale dispozițiile art. 7 din Legea 85/2006 în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii 85/2006, ulterior deschiderii procedurii, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. Astfel, această decizie are în vedere numai actele de procedura care trebuie comunicate persoanelor împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii 85/2006, ulterior deschiderii procedurii, notificarea deschiderii procedurii insolvenței în condițiile art. 7 al 3 din Legea 85/2006 putând să se facă numai prin Buletinul procedurilor de insolventă. De altfel legiuitorul a procedat la modificarea Legii 85/2006 pentru ca aceasta sa fie pusă în acord cu prevederile art. 24 si art. 53 din Constituție, fiind introdus al 31 al art. 7 prin OUG 173/2008.
D. urmare, judecătorul sindic a apreciat că față de creditoarele VB L. R. IFN SA și VOLKSBANK R. SA sunt aplicabile prevederile art.7 alin.3 din Legea nr.85/2006, publicarea termenelor de depunere a declarațiilor de creanță fiindu-le opozabilă.
Pe cale de consecință, publicitatea privind deschiderea procedurii fiind realizată, notificările prevăzute de art.61 fiind publicate prin Buletinul procedurilor de insolvență și printr-un ziar de largă circulație, există prezumția că toți creditorii debitoarei au luat cunoștință cu privire la termenele stabilite de judecătorul sindic în vederea depunerii declarațiilor de creanță și întocmirea tabelului definitiv și că orice declarație de creanță depusă după acest termen este tardivă. D. urmare, față de creditoare sunt aplicabile prev. art.7 alin.3 din Legea nr. 85/2006, publicarea termenelor de depunere a declarațiilor de creanță fiindu-le opozabilă, neputând invoca împrejurarea că nu au fost notificate, întrucât debitoarea nu a predat administratorului judiciar lista prevăzută la art. 28 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic a apreciat că susținerile creditoarelor VB L. R. IFN SA și VOLKSBANK R. SA în sensul că nu au avut cunoștință despre existența procedurii insolvenței împotriva debitoarei nu pot fi considerate un motiv de repunere în termenul legal de 15 zile prev. de art.103 coroborat cu art.101 alin.1 C.pr.civ., întrucât lipsa notificării, conform Codului de procedură civilă, în condițiile în care creditoarele nu erau înscrise în lista creditorilor predată de către debitoare, nu se circumscrie acelor împrejurări mai presus de voința acestora menite să ducă la întreruperea termenului în cadrul căruia creditorii erau obligați să formuleze declarație de creanță.
Împotriva acestei sentințe, creditoarele apelantele VB L. R. IFN S.A. BUCUREȘTI și VB B. DE A. S.R.L. BUCUREȘTI au declarat apel prin care au solicitat instanței admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii cererii de repunere în termenul de declarare a creanței și înscrierea acestora în tabelul creanțelor declarate împotriva averii debitoarei . cu creanța în sumă de 47.489,45 lei, reprezentând prețul folosinței bunului utilizat în baza contractului de leasing nr._, până la momentul predării acestuia.
În motivare apelului, apelantele au arătat că creanța solicitată izvorăște din contractul de leasing, fiind aplicabile prevederile art. 1270 alin. 1 C.civ. coroborate cu art. 10 lit. f din O.G. nr. 51/1997, care consacră principiul forței obligatorii a contractului de leasing și faptul că debitoarea a acceptat și plata daunelor interese. Cum bunul a fost achitat integral de VB L. R. IFN S.A. și a fost pus la dispoziția debitoarei ., societatea de leasing susține că a fost prejudiciată de debitoare prin neachitarea ratelor și a cheltuielilor conform contractului. Apelantele consideră că instanța de fond în mod incorect a respins cererea lor de repunere în termen si înregistrare la masa credală ca neîntemeiată. Sub aspectul tardivității formulării cererii de admitere a creanței, au învederat faptul că nu au fost notificate conform prevederilor Codului de procedură civila cu privire la deschiderea procedurii insolventei împotriva societății debitoare, astfel ca s-au aflat în imposibilitatea de a formula declarația de creanța în termenul stabilit.
Invocând practica judiciară care a statuat că: „Din cuprinsul prevederilor art. 61 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei rezulta ca în toate cazurile, notificarea deschiderii se va realiza dupa regulile Codului de procedura civila, fiind necesara publicarea si . larga circulație si în Buletinul procedurilor de insolventa. În opinia apelantelor cele trei cerințe ale efectuării notificării sunt cumulative, iar neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasa atrage sancțiunea nulității, putând fi invocata de orice persoana interesată, iar ca efect al nulității, administratorul judiciar va trebui să repete notificarea în concordanta cu prescripțiile normei legale în discuție.
Au mai susținut apelantele că termenul pentru depunerea declarației de creanța este un termen de decădere, doar în cazul în care creditorul nu poate dovedi ca o împrejurare mai presus de voința sa l-a împiedicat să acționeze. Insă în speța de fata, apelantele susțin că, în calitate de creditor, au făcut dovada faptului că a existat o împrejurare care le-a împiedicat să acționeze, aceea că nu au fost notificate asupra deschiderii procedurii insolventei debitoarei.
Potrivit dispozițiilor art. 76 din Legea 85/2006 sancțiunea decăderii din drepturile prevăzute de alin. (1) al aceluiași articol nu operează în situația în care notificarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 7 din lege, lichidatorul/ administratorului judiciar fiind cel care trebuia să acorde același tratament tuturor creditorilor sub aspectul drepturilor lor procesuale si nu poate sancționa creditorul care nu a fost notificat pentru a i se asigura posibilitatea depunerii declarației de creanța, întrucât o altfel de interpretare ar lăsa la discreția lichidatorului/administratorului judiciar stabilirea creditorilor care vor fi îndreptățiți sa participe la procedura prin simpla omisiune de notificare a acestora. Excepția prevăzută de art. 76 alin. (1) din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, se impune a fi interpretată în sensul că nu este decăzut din drepturi acel creditor căruia nu i-a fost notificată deschiderea procedurii insolventei conform Codului de procedură civilă, respectiv potrivit normelor ce reglementează citațiile și comunicarea actelor de procedură, cuprinse în art. 86 Cod proc.civ.. Dispozițiile art. 7 alin. (3) ale aceluiași act normativ arata că, prin excepție de la prevederile alin. (1) se vor realiza conform Codului de procedură civilă comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Această modalitate de comunicare a actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și de notificare a deschiderii procedurii este prevăzută ca o excepție de la regula generală consacrată de art. 7 alin. (1) din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, conform căreia: citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolventa.
In conformitate cu prevederile art. 27 si 28 din legea nr. 85/2006 debitorul aflat în stare de insolventa trebuie sa atașeze la cererea de deschidere a procedurii, printre altele si o lista a numelor si adreselor creditorilor, oricum ar fi creanțele acestora: certe sau sub condiție, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, contestate sau necontestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferința. Aceasta lista a creditorilor este cea care sta la baza emiterii notificărilor prevăzute de art. 61 din lege, astfel ca administratorul judiciar are obligația sa trimită notificări tuturor creditorilor menționați în aceasta lista în vederea depunerii cererilor de creanța si înscrierii la masa credala.
Totodată, administratorul judiciar are printre îndatoririle legale si pe aceea de a întocmi actele prevăzute la art. 28 alin. (1), în cazul în care debitorul nu si-a îndeplinit obligația respectiva înăuntrul termenelor legale, precum si pe aceea de a verifica, corecta si completa informațiilor cuprinse în actele respective atunci când acestea nu au fost prezentate de către debitor. Astfel că, atunci când administratorul judiciar procedează la notificarea creditorilor în baza listei depuse de către debitor acesta trebuie să fie încredințat că lista este completă si întocmita cu buna-credință, că evidentele contabile sunt ținute la zi si nu exista omisiuni mai mult sau mai puțin voite din partea debitorului.
Apelantele consideră că nu este suficientă publicarea notificării în Buletinul procedurilor de insolventa, întrucât notificarea trebuie făcută în conformitate cu dispozițiile Codului de procedura civila pentru a nu aduce atingere drepturilor creditorilor la recuperarea creanțelor și pentru a fi asigurat în mod legal acest drept, așa cum se prevede în art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Din coroborarea dispozițiilor alin. (4) art. 107 din Legea 85/2006 cu dispozițiile art. 62 din cadrul aceluiași act normativ, reiese obligația administratorul judiciar de a trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitor ori, oficiului registrului comerțului sau dupa caz, registrului societăților agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, în care să fie menționat și termenul limită de depunere a creanțelor născute înainte si în timpul procedurii. Dimpotrivă, alcătuirea listei creditorilor fiind doar ia latitudinea unilateral si exclusiva a debitorului cu consecința nenotificării si a celorlalți creditori, de către administrator judiciar, care pot fi identificați si din alte evidente, corespondente si acte care emana de la debitor, nu poate conduce la excluderea de plano a acestora.
Totodată, apelantele consideră că nu pot fi decăzute din dreptul de a formula cerere de admitere a creanței înregistrate în temeiul contractului încheiat cu societatea debitoare pentru simplul motiv că nu au consultat Buletinul Procedurilor de Insolventa, întrucât măsurile citării, respectiv a notificării creditorilor, prin acest sistem de publicitate a fost implementat pentru acoperirea acelor situații obiective când, din cauze excepționale, neimputabile nici debitorului si nici administratorului judiciar, anumiți creditori nu pot fi identificați în lista depusa conform art. 28 din legea nr. 85/2006. Astfel, consideră că lichidatorul judiciar desemnat nu a depus toate diligentele cu privire la notificarea tuturor creditorilor, iar solicitarea acestuia de a respinge cererea noastră de repunere în termenul de depunere a cererii de înregistrare a creanțelor asupra averii debitoarei S.C. L. C. S.R.L. este nelegală si neîntemeiata.
Apelanta mai apreciază că lista depusă de debitoare nu poate fi acceptata ca un înscris obiectiv, iar preluarea si notificarea doar a creditorilor înscriși în lista, fără a mai verifica si existenta altor creditori în evidentele debitoarei, constituie un abuz de drept întrucât o astfel de ipoteza nu poate sta la baza negării dreptului acestora de a-si realiza creanțele si mai mult, împiedicarea accesului real al acestora de a-si satisface respectivele creanțe.
Totodată, apelantele consideră că nu se poate retine faptul că, în condițiile în care intenția legiuitorului a fost aceea de a simplifica modalitatea de realizare a procedurilor de citare si comunicare, prin înființarea Buletinului procedurilor de insolventa, ar opera prezumția de cunoaștere a deschiderii procedurii în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin 7 din Legea nr. 85/2006 prin notificarea deschiderii procedurii prin buletin, întrucât caracterul public al acestui buletin nu este de natura a aduce atingere dreptului creditorilor la recuperarea creanței, a cărei realizare trebuie asigurata în mod egal tuturor creditorilor si prin prisma dispozițiilor art. 6 din CEDO.
Având în vedere cele menționate, apelantele consideră că sunt îndreptățite să solicite înscrierea la masa credală a societății debitoare cu întreaga creanță existentă.
Intimatul C.I.I. D. MIOHAELA A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a debitoarei S.C. L. C. S.R.L. întrucât aceasta a fost radiată din evidențele Registrului Comerțului, precum și inadmisibilitatea probatoriului depus la apelul formulat întrucât înscrisurile depuse în probațiune de apelante nu au nicio legătură cu prezenta cauză. Pe fondul cauzei, intimatul a arătat că își menține toate motivele pentru a solicitat respingerea contestației formulată de apelante.
Analizând apelul formulat din perspectiva motivelor invocate, C. reține următoarele:
Argumentele invocate de către recurentele VB L. R. IFN S.A. și VB B. DE A. S.R.L. în sustinerea caii de atac deduse judecatii sunt neintemeiate, fiind contrare normelor de drept incidente si principiilor generale care guverneaza legea insolventei.
Astfel, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006, citarea partilor precum si comunicarea oricarui alt act de procedura se efectueaza prin Buletinul Procedurilor de Insolventa, iar potrivit alin. 3 al aceluiasi articol ,,Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati in lista prevazuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificarii prevazute la art. 61 va fi considerata indeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolvență,,.
În conditiile în care creditoarele recurente nu se aflau înscrise pe această listă și nici în contabilitatea debitoarei, așa cum confirmă analizele lichidatorului judiciar, în conformitate cu textul enuntat creditorii care nu pot fi regăsiți într-o astfel de listă sunt legal notificati prin Buletinul Procedurilor de Insolventa in vederea depunerii declaratiilor de creanta. Prin aceeasi modalitate procedurala a fost comunicat si termenul de declarare a creantelor, respectiv de intocmire si definitivare a tabelului de creante al debitoarei.
În consecință, în lipsa unei posibilitati concrete de a afla identitatea creditorilor care nu se regasesc în lista depusă de către debitoare, notificarea facută prin B.P.I. este pe deplin temeinică, suficientă si procedurală. În cazul concret dedus judecății, notificarea a fost publicata in B.P.I. numărul_/29.10.2013, iar termenul limita de declarare a creantelor a fost stabilit pentru data de 3.12.2013. In consecinta, creditorii care nu s-au regasit in lista creditorilor debitoarei, (inclusiv intimata) au avut la indemana un interval de timp suficient de 34 de zile pentru declararea creantelor. Creditoarele recurente au depus declaratia de creanta doar la data de 16.12.2013, cu depasirea culpabilă a acestui termen, mai ales în condițiile în care intimata contestatoare nu a invocat si cu atat mai mult nu a facut dovada faptului ca a aflat despre deschiderea procedurii de insolventa a debitoarei pe alta cale decat din B.P.I.
În mod legal și temeinic judecătorul sindic și practicianul în insolvență susțin că termenul de declarare a creantelor stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii de insolvență nu a fost respectat de catre creditoarele recurente. Astfel, potrivit art. 103 alin. 1 C.pr.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Din textele legale mai sus citate, rezulta fără echivoc că atât citarea, cât și comunicarea actelor de procedură în procedura insolvenței, se realizează prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar în ceea ce privește procedura notificării deschiderii procedurii, aceasta se realizează și potrivit Codului de procedură civilă, astfel cum prevede art. 61 din Legea nr. 85/2006, cu o singură excepție, aceea în care creditorii nu au putut fi identificați in actele contabile predate de catre administratorii statutari ai debitoarei, ipoteză în care, potrivit alin. 3 al art. 7 din legea 85/2006 procedura notificării va fi considerată îndeplinită dacă a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență. În acest sens, a arătat judecătorul sindic, lichidatorul judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei, a publicat notificarea în Buletinul procedurilor de insolvență dovada privind îndeplinirea procedurii de publicare, astfel încât, s-a constatat că dispozițiile legale mai sus citate au fost respectate.
Mai mult, instanța de recurs nu apreciază faptul că reaua credință a administratorului statutar al debitoarei ar înlătura aplicabilitatea textului enunțat deoarece chiar ipoteza textului are în vedere mai ales reaua credință a acestuia. Astfel, în quasitotalitatea situațiilor în care nu se predă lista creditorilor sau lista predată este incompletă, acest fapt este pe deplin imputabil administratorului statutar al debitoarei (sau administratorilor statutari). Protejarea creditorilor în această situație se realizează prin notificarea acestora prin BPI, publicație pe care au obligația conferită de calitatea de profesionist de a o studia.
Faptul că termenul de depunere a cererii de admitere a creanței este un termen de decădere, rezultă cu evidență din dispozițiile art. 76 din Legea 85/2006, potrivit cărora creditorul care depune cererea de admitere a creanței peste termenul legal este decăzut din dreptul de a-și mai realiza creanța în cadrul procedurii insolvenței. Rezultă astfel că sancțiunea aplicabilă în ipoteza expusă este decăderea, împrejurare față de care dispozițiile art. 103 C.pr.civ. sunt pe deplin aplicabile. Într-o altfel de interpretare, respectiv cu excluderea incidenței celor două texte de lege (art. 76 din Legea nr. 85/2006 și art. 103 C.pr.civ.), orice creditor ar fi îndreptățit la depunerea unei cereri de admitere a creanței, pe tot parcursul procedurii și acesta, împotriva tuturor regulilor și termenelor reglementate de legea privind procedura insolvenței tocmai pentru asigurarea unui cadru riguros în vederea accelerării desfășurării procedurii.
Deciziile Curtii Constitutionale asupra textelor incidente confirmă această interpretare. Astfel, prin decizia 1137/2007 s-a decis ca ,,dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt contrare art. 24 și art. 53 din Constituție, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă,,. In consecinta, decizia enuntata nu dispune cu privire la modalitatea de notificare a creditorilor, dispozitivul ei este extreme de clar, lipsit de echivoc si nesusceptibil de interpretare sau de aplicare prin analogie.
Deasemenea, decizia 232/2008 nu aduce nimic relevant cu privire la acest aspect. Prin acesta decizie s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 1 si 8 din Legea 85/2006, iar in considerentele deciziei se retine ,,.efectuarea citării părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență au în vedere soluționarea procesului cu celeritate, în absența unei atari dispoziții de lege, procedura insolvenței, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe, ar fi cu mult întârziată. Or, această situație ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite între părțile implicate, persoane fizice sau comercianți, afectând grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze.,,
Calitatea de profesionist a recurentelor le obligă să urmareasca încasarea creanțelor pe care le dețin, iar în ipoteza in care un creditor intârzie plata mai mult de 30 de zile de la data scadentei obligatiei de plata cu mai mult de 30 de zile de la data scadentei obligatiei de plata, are sarcina de a incepe demersurile pentru recuperarea creantei, demers care implica in primul rand verificarea solvabilitatii debitoarei si a masurii in care aceasta intelege sa-si onoreze obligatiile de plata fata de toti partenerii comerciali. Acest rezultat se atinge cu usurinta prin accesarea Buletinului Procedurilor de Insolventa care are ca rol principal ținerea unei evidente complete a tuturor comerciantilor care au ajuns in incapacitate de plata si impotriva carora s-a deschis procedura insolventei.
Ca ultim argument pentru netemeinicia căii de atac, instanța reține că anterior soluționării recursului procedura de insolvență a debitoarei S.C. L. C. S.R.L. a fost închisă prin sentința civilă 1411/13.05.2014, soluția fiind definitivă, circumstanță în care chiar o eventuală însă nejustificată repunere a recurentelor în termenul de declarare a creanțelor ar fi lipsită de orice consecință practică, în lipsa unei proceduri în care să își declare și să își realizeze creanțele.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de creditoarele apelantele VB L. R. IFN S.A. BUCUREȘTI, CUI_ și VB B. DE A. S.R.L. BUCUREȘTI, CUI_, ambele cu sediul în București, .. 19-21, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 712 pronunțată la data de 08.04.2014 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., pe care o păstrează în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din 9 septembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
D. P. A. A. I. M. N. H.
Red.A.A.I./7.10.2014.
Dact.H.C./14 ex.
Jud.fond: S. I..
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
