Pretenţii. Decizia nr. 258/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 258/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 23-05-2014 în dosarul nr. 19025/118/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 258
Ședința publică de la 23 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Judecător E. G.
Grefier N. L.
S-a luat în examinare apelul declarat de către apelantul pârât - T. D. – domiciliat în C., ., ..5, ., împotriva sentinței civile nr.2886/25.09.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata reclamantă - . SRL – cu sediul în C., .. 1, Biroul Nr.1, nr.3, jud. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.05.2014 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, iar completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15.05.2014, 22.05.2014 și respectiv 23.05.2014.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta . SRL a chemat în judecată pârâtul T. D. solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, în temeiul art. 969 și 1073 Cod civil, să fie obligat la plata sumei de 239.863,06 lei reprezentând c/valoarea parțială a lucrărilor efectuate în temeiul contractului de execuție de lucrări nr. 015/31.08.2009, potrivit facturilor nr. GV 072/19.05.2010 și GV 074/4.06.2010, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că între părți s-a perfectat contractul de execuție de lucrări nr. 015/31.08.2009 având ca obiect realizarea lucrărilor de finisaje la imobilul S+P+6/7 E situat în C., . astfel cum au fost menționate în anexa 1 la contract.
Potrivit art. 2 din contract prețul total al lucrărilor a fost convenit la suma de 1.035.000 lei, iar potrivit art. 6 al.2 c/valoarea lucrărilor executate trebuia achitat în termen de 7 zile de la emiterea facturii.
Cu toate că reclamanta și-a executat integral obligațiile asumate, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația corelativă, din valoarea totală a contractului achitând numai suma de_,69 lei.
Suma ce face obiectul prezentei cauze reprezintă c/valoarea parțială a facturii nr. GV 072/19.05.2010 și a facturii GV 074/4.06.2010.
Factura nr. GV 072/19.05.2010 în valoare totală de 278.666,71 lei a fost întocmită în baza situației de plată din mai 2010, iar pârâtul a achitat următoarele sume: 21.000 lei la data de 28.05.2010, 40.000 lei la data de 2.06.2010, 30.000 lei la data de 11.06.2010 și 30 000 lei la data de 28.06.2010.
Diferența neachitată este de 157.666,71 lei.
Factura nr. GV 074/4.06.2010 în valoare totală de 85.121,34 lei a fost întocmită în baza situației de plată din iunie 2010 iar pârâtul a achitat 2925 lei la data de 4.06.2010.
Diferența neachitată este de 82.196,34 lei.
Datorită neexecutării de către pârât a obligației de plată, la scadență, reclamanta nu a mai facturat suma de 156.732,26 lei.
În drept, reclamanta a invocat art. 969 și 1073 Cod civil.
În apărare, pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
Pe cale reconvențională, în temeiul art. 998-999 cod civil relative la răspunderea civilă delictuală, pârâtul reconvenient a solicitat obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 210.000 lei reprezentând daune materiale (prejudiciu) creat ca urmare a nerealizării la termenul convenit a lucrărilor ce fac obiectul contractului de execuție lucrări.
Reclamanta nu și-a îndeplinit integral obligațiile asumate în sensul că nu a realizat toate lucrările contractate la termenele fixate.
Față de termenul de 180 de zile lucrătoare stabilit prin art. 6 al.1 din contract a intervenit o prelungire cu o lună, dar nici în acest interval de timp lucrările nu au fost finalizate.
Mai mult, la data de 27.07.2012 muncitorii reclamantei au părăsit șantierul.
În aceste condiții, pârâtul a fost nevoit să execute lucrările cu un alt constructor.
Totodată a înregistrat și o depășire a termenului de realizare a imobilului, acesta fiind finalizat abia în luna decembrie 2010.
Facturile exhibate de reclamantă nu au fost recunoscute și acceptate la plată.
Lucrările menționate în factura GV 072/19.05.2010 nu au fost executate de reclamantă decât parțial și cu depășirea termenului convenit.
Situația de lucrări cuprinde mențiunea „de a se finaliza” ceea ce denotă că lucrările nu erau efectuate în totalitate-la etajele 1-5 și parțial 6 și casa scării. Acest lucru rezultă și din procesul verbal de recepție parțială din 13.08.2012 și din procesul verbal de recepție din 24.08.2010. Reclamanta pretinde că mai are de plătit suma de 157.666,71 lei fără a lua în calcul chitanța nr. 020/27.05.2010 în valoare de 27.000 lei ceea ce înseamnă că, în condițiile în care lucrările ar fi fost executate în totalitate și în mod corespunzător diferența de plată ar fi de 130.666,71 lei.
Factura nr. GV 074/4.06.2010 nu a fost semnată, recunoscută sau acceptată la plată întrucât lucrările din cuprinsul acesteia nu au fost executate. Aceasta i-a fost comunicată abia la data de 27.07.2010 prin fax și prin poștă la data de 3.08.2010 ceea ce înseamnă că a fost antedatată de reclamantă pentru a evita TVA-UL de 24/% în urma modificărilor fiscale din luna iulie 2010.
Lucrările din situația de plată nu au fost executate, ele regăsindu-se menționate ca lipsă în procesul verbal de recepție din 24.08.2010.
Susținerile reclamantei cu privire la achitarea parțială a facturii prin chitanța 022/4.06.2010 în valoare de 2925 lei nu sunt reale.
Această chitanță i-a fost comunicată prin poștă la data de 3.08.2010 odată cu factura nr. GV 074/4.06.2010.
Conform înțelegerii părților, plata s-a efectuat prin OP, singura excepție fiind chitanța GV 020/28.05.2010 .
Prin adresa transmisă reclamantei la data de 2.08.2010 pârâtul a solicitat anularea facturii 074/4.06.2010 și a chitanței.
Întrucât reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de a executa lucrările contractate, la termen și la calitatea cerută, dar solicită netemeinic plata acestora, pârâtul a invocat excepția de neexecutare a contractului nr. 015/31.08.2009.
Neexecutarea lucrărilor rezultă din corespondența părților consemnată în înscrisurile încheiate la data de 12.11.2009, 5.06.2009, 30.07.2010, 3.08.2010, 4.08.2010, 5.08.2010, 13.08.2010, 17.08.2010, 23.08.2010, procesul verbal de recepție a stadiilor fizice de execuție din 24.08.2010.
Creanța pretinsă de 239.863,06 lei nu este certă lichidă și exigibilă.
Luând în calcul plata sumei de 27.000 lei conform chitanței din data de 28.05.2010 și scăzând suma de 2925 lei ce nu a fost efectuată de pârât rezultă că din valoarea totală a contractului de 1.035.000 lei a achitat suma de 707.479,69 lei.
Diferența de 327.520,31 lei reprezintă c/valoarea lucrărilor neexecutate de reclamantă și deci neplătite.
Relativ la cererea reconvențională, pârâtul arată:
În condițiile în care în contractul de execuție nu s-au perceput daune ca urmare a nerespectării termenului de finalizare a lucrărilor de 180 de zile, rezultă că părțile nu sunt în ipoteza unei răspunderi contractuale a reclamantei pentru prejudiciul creat, ci în ipoteza unei răspunderi delictuale.
Cu privire la condițiile răspunderii delictuale prevăzute de art. 998-999 Cod civil, pârâtul reconvenient arată că acestea sunt îndeplinite, întrucât: fapta ilicită constă în neexecutarea la termen a obligației de realizare a lucrărilor contractate, prejudiciul constă în sumele pe care pârâtul a fost nevoit să le achite cu titlu de daune – restituire dublu avans( echivalent lei a 50.000 euro) pentru cumpărătorii care nu au încheiat contracte de vânzare cumpărare în formă autentică; legătura de cauzalitate este evidentă în condițiile în care pârâtul nu și-a putut respecta obligația de predare a apartamentelor și de încheiere a contractelor de vânzare cumpărare în formă autentică întrucât reclamanta nu finalizase lucrările, apartamentele și spațiile comune. În lipsa procesului verbal de recepție finală nu se pot realiza formalitățile de înscrierea în cartea funciară și publicitate imobiliară în vederea vânzării.; vinovăția există sub forma culpei. Aceasta rezultă din înscrisurile care atestă modul în care arăta imobilul la data părăsirii șantierului( 27.07.2010) și din refuzul reclamantei de a se prezenta pentru realizarea recepției lucrărilor executate, constatarea celor ce mai erau de executat, punerea la dispoziție a documentelor solicitate.
În susținerea întâmpinării și cererii reconvenționale, pârâtul reconvenient a anexat la dosarul cauzei înscrisuri.
Procedând la soluționarea cauzei, la solicitarea ambelor părți instanța a încuviințat și administrat proba cu interogatorii, declarațiile părților fiind consemnate la filele 130-133/reclamantă, 134-137/pârâtul reconvenient
Pentru stabilirea împrejurării dacă lucrările ce formează obiect al situaților de plată întocmite pentru luna mai și iunie 2010 au fost real executate și pentru stabilirea valorii acestora conform contractului nr. 015/31.08.2009, pentru determinarea tuturor lucrărilor efectuate în temeiul contractului și a valorii acestora, precum și a lucrărilor neexecutate și a valorii acestora ( obiective propuse de reclamantă-fila 127 din dosar), pentru identificarea lucrărilor neexecutate de reclamantă, a lucrărilor executate în mod defectuos și cu nerespectarea proiectului, pentru stabilirea gradului de realizare a lucrărilor ce fac obiectul situaților de plată întocmite pentru luna mai și iunie 2010 (obiective propuse de pârâtul reconvenient - fila 129 din dosar) la solicitarea ambelor părți instanța a încuviințat administrarea probei cu expertiză tehnică specialitatea construcții civile.
Pentru determinarea cuantumului plăților efectuate de pârâtul reconvenient în contul facturilor nr.GV 072/19.05.2010 și GV 074/4.06.2010, pentru determinarea plăților efectuate de pârât în contul tuturor lucrărilor efectuate și facturate, la solicitarea reclamantei instanța a încuviințat administrarea probei cu expertiză tehnică specialitatea contabilitate.
Conform concluziilor raportului de expertiză întocmit de exp. B. E.:
Lucrările ce fac obiectul situațiilor de plată întocmite în luna mai și iunie 1010 fac parte din categoria de lucrări ce au făcut obiectul contractului nr. 015/ 31.08.2009 –anexa nr. 1 având la bază proiectul de execuție anexă la autorizația de construcție ce evidențiază categoriile de finisaje la interiorul și exteriorul construcției.
Cantitățile și categoriile de lucrări din cele 2 situații enumerate la fila 3 din raport – pct.1-8 sunt înregistrate ca fiind executate procentual din totalul lucrărilor contractate conform acordului părților exprimat prin contract și sunt enumerate la fila 3 și reluate la fila 7 din raport.
Valoarea lucrărilor cuprinse în situațiile din lunile mai și iunie este de 239.863,05 lei.
Valoarea tuturor lucrărilor efectuate de reclamantă în baza contractului nr. 015/31.08.2009 inclusiv cele menționate în cele 2 situații de lucrări aferente lunilor mai și iunie 2010 este de 878.267, 74 lei.
Lucrările neexecutate au fost enumerate la filele 4-5 din raport, iar valoarea acestora a fost stabilită la suma de 102.214 lei conform devizului analitic cuprins în anexa nr. 2 la raport.
Expertul a evidențiat execuția suplimentară a unor categorii de lucrări enumerate la fila 5-6 din raport ( execuție tencuieli umede la tavane parter, etajele 1-6, plus holuri și casa scării, execuție tavane false tip Amstrong pe structură metalică, executat schelet metalic pentru tavane tip Amstrong, iar valoarea acestora a fost stabilită la suma de 95.924 lei conform devizului analitic cuprins în anexa nr. 3 la raport.
Încasările totale din valoarea contractului au fost de 638.404,69 lei.
Expertul a evidențiat existența unor deficiențe constructive la lucrările analizate în teren comparativ cu planșele din proiectul de execuție- fila 7 din raportul de expertiză.
Cu privire la modul de executare a hidroizolației asupra terasei circulabile existentă la etajul 7 al construcției expertul a relevat că la data stabilită de comun acord pentru reinundarea terasei (20.09.2011) a constatat existența unor găuri date cu burghiul ce nu au fost identificate la prima constatare (14.09.2011) concluzionând că acestea au fost efectuate cu rea credință pentru a demonstra deficiențele constructive la hidroizolația de pe terasa.
Conform concluziilor raportului de expertiză întocmit de exp.contabil G. L.:
Valoarea facturată a lucrărilor efectuate în baza contractului nr. 015/ 31.08.2009 este de 878.267,74 lei.
Valoarea încasată este de 638.404,69 lei.
Diferența de facturat este de 156.732,26 lei.
Diferența de încasat este de 239.863,05 lei.
La solicitarea ambelor părți, instanța a încuviințat și administrat proba testimonială cu martorii V. S. și G. V. pentru reclamantă, cu martorii P. P. și P. E. pentru pârât.
Prin sentința civilă nr. 2896/25.09.2012 Tribunalul C. a admis cererea principală promovată de reclamanta S.C. V. L. CONSTRUCT S.R.L în contradictoriu cu pârâtul reconvenient T. D., în sensul că a obligat pârâtul către reclamantă la plata sumei de 239.863,06 lei reprezentând c/valoare parțială lucrări efectuate în temeiul contractului de execuție nr. 015/31.08.2009 diferență neachitată din valoarea facturilor nr. GV 072/19.05.2010 și GV 074/4.06.2010 și a sumei de 15.568 lei cheltuieli de judecată. A respins cererea reconvențională ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Între reclamanta . SRL în calitate de antreprenor general și pârâtul T. D. în calitate de beneficiar a intervenit contractul de execuție lucrări nr. 015/31.08.2009 având ca obiect realizarea de lucrări de finisaje la imobilul S+P+6/7 E situat în C., . conform anexa 1 la contract( filele 9-11 din dosar), pentru prețul total de 1.035.000 lei determinat conform evaluării valorice pe capitole de lucrări ( fila 12 din dosar)
Conform clauzelor inserate la art. 3-6 din contractul părților; plata se realizează conform situațiilor de plată pe faze de lucrări, în termen de 7 zile de la data emiterii facturii.
Termenul de execuție este de 180 de zile lucrătoare.
Sub un prim aspect se reține că obiectul acțiunii precizat expres de reclamantă conform art. 112 Cod procedură civilă, asupra căruia se va pronunța instanța, conform art. 129 Cod pr. civ îl reprezintă acțiunea în pretenții prin care reclamanta . SRL pretinde obligarea pârâtului T. D. la plata sumei de 239.863,06 lei reprezentând c/valoarea parțială a lucrărilor efectuate în temeiul contractului de execuție de lucrări nr. 015/31.08.2009, potrivit facturilor nr. GV 072/19.05.2010 și GV 074/4.06.2010.
În îndeplinirea obligațiilor contractuale și în aplicarea art. 3 din contract reclamanta a executat lucrări din categoria celor menționate în anexa 1 și a întocmit situațiile de plată pentru lunile mai ( fila 14) și iunie( fila 22) în care sunt relevate atât lucrările cât și procentul de realizare a acestora, valoarea totală fiind determinată prin raportare la evaluarea valorică pe capitole de lucrări avută în vedere de părți la încheierea contractului.
Pentru încasarea sumei legal datorată cu titlu de preț, în acord cu art. 3 și 6 al.2 din contract, reclamanta a emis spre decontare facturile GV 072/19.05.2010 în valoare de 278.666,71 lei și factura nr. GV 074/4.06.2010 în valoare totală de 85.121,34 lei .
Deși pârâtul și-a însușit sub semnătură situația aferentă lunii mai și factura GV 072/19.05.2010 a achitat parțial c/valoarea lucrărilor efectuate, figurând debitor cu diferența 157.666,71 lei.
Instanța a înlăturat ca nepertinente apărările pârâtului conform cărora în mod nejustificat nu s-a luat în calcul o plată efectuată prin chitanța nr. 020/ 28.05.2010 în valoare de 27.000 lei întrucât așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului reclamanta a luat în calcul această plată( fila 169 din dosar).
Mențiunea de pe situația de lucrări aferentă lunii mai „de a finaliza lucrările din cuprinsul acesteia” nu este de natură să conducă la absolvirea de la plata facturii emise întrucât așa cum rezultă din cuprinsul înscrisului acesta evidențiază lucrările efectuate și procentul de realizare a acestora din totalul lucrărilor contractate.
Relativ la situația aferentă lunii iunie și factura GV 074/4.06.2010, se observă că deși acestea nu au fost însușite sub semnătură, conform art. 46 Cod comercial au fost acceptate la plată prin achitarea parțială corespunzător chitanței GV 022/4.06.2010 în valoare de 2925 lei
Conform clauzelor contractuale plata lucrărilor evidențiate în situația de plată trebuia efectuată în termen de 7 zile de la data emiterii.
Susținerile pârâtului potrivit cărora nu a efectuat nicio plată și că nu a recepționat factura nu sunt susținute probator fiind combătute prin înscrisurile administrate de reclamantă, conform art. 1169 Cod civil din care rezultă că atât factura cât și chitanța au fost înregistrate în contabilitatea sa, regăsindu-se în bilanțul societății reclamante, în balanțele și declarațiile 394 aferente perioadei de referință.
Aceste înscrisuri au fost depuse la dosarul cauzei conform solicitării exprese a pârâtului reconvenient căruia i s-a prezentat, la cerere, și originalul chitanțierului pentru verificarea veridicității, corespondenței din punct de vedere cronologic a chitanțelor emise de reclamantă.
În plus, față de lucrările enumerate expres ca făcând obiectul situației din luna iunie-terase, șape, instalații termice, electrice, împrejmuire și a proporției de executare, se observă că prin înscrisuri datate 17.08.2010 s-au întocmit procese verbale de control al calității lucrărilor - în faze determinate - inundare terase circulabile/necirculabile (fila25), instalații electrice, termice și sanitare, (filele 26-34) însușite fără obiecțiuni de către beneficiarul pârât.
Relativ la calitatea și condițiile de realizare a hidroizolației asupra terasei circulabile situată la etajul 7 al construcției se rețin constatările personale ale expertului. Acesta a evidențiat efectuarea cu rea credință a unor modificări ale situației de fapt existente la data de vizualizării imobilului( 14.09.2011)- găuri date cu burghiul în placajul de ceramică în părțile laterale ale treptelor de intrare în apartamente.
Cu rea credință pârâtul înțelege să conteste efectuarea lucrării și calitatea acesteia, în speță devenind incidente mențiunile din procesul verbal de control încheiat la data de 17.08.2010 de inspectoratul de stat în construcții prin care s-a constatat îndeplinirea condițiilor de rezistență după inundarea terasei.
Din întregul material probator, administrat în cauză, se observă că pârâtul și-a schimbat atitudinea față de modul de derulare a contractului odată cu recepționarea notificării pentru concilierea litigiului transmisă conform art. 72o1 Cod pr. civ.
Or, relevantă în soluționarea cauzei, conform obiectului concret al acțiunii este corespondența purtată între părți anterior datei de 3.08.2010.
Totodată, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, pârâtul s-a aflat în permanență pe șantier și a supravegheat personal lucrările efectuate la imobil.
Până la declanșarea litigiului, pârâtul nu a adus nicio obiecție cu privire la cantitatea și calitatea lucrărilor, a corespondenței acestora cu proiectul inițial.
În mod netemeinic și fără legătură cu obiectul concret al acțiunii, pârâtul s-a apărat prin invocarea excepției de neexecutare a contractului în totalitatea sa, propunând probe și făcând aprecieri asupra pertinenței concluziilor raportului de expertiză tehnică cu privire la totalitatea lucrărilor, deși litigiul de față se rezumă la lucrări efectuate parțial și facturate proporțional din valoarea inițial convenită.
Prin probele administrate, pârâtul nu a demontat argumentele reclamantei din cererea principală ce se referă la proporția de lucrări efectuate și facturate corespunzător pentru luna mai și iunie 2010.
Relativ la contestarea executării tencuielilor interioare la tavane se reține că principala apărare a pârâtului se referă la neefectuarea acestora din gipscarton.
Potrivit convenției părților, anexa 1 la contract, reclamanta s-a obligat să efectueze următoarele lucrări: pct.6- execuție tencuieli interioare: tencuieli interioare pereți, glet la pereți, tencuieli tavane, gipscarton, glet tavane.
Conform situației de plată aferentă lunii mai reclamanta a efectuat 1000mp tencuieli interioare + tavane.
Situația de plată aferentă lunii iunie nu cuprinde nicio mențiune cu privire la acest tip de lucrări.
Conform depozițiilor martorilor, dintre care relevantă este cea a martorului propus chiar de către pârât - P. P. (în calitate de arhitect proiectant) cu excepția tavanelor de la parter restul tavanelor trebuiau executate cu tencuială umedă. Tavanele de la parter au fost prevăzute cu fonoizolație. Tavanul de tip Amstrong este o soluție pentru fonoizolare, iar aceasta a fost prevăzută întrucât la parter urma să fie construite garaje. A relatat martorul propus de pârât că a întocmit 2 proiecte întrucât pârâtul a modificat destinația unor spații.
Reclamanta a efectuat, la solicitarea pârâtului, placări cu polistiren și rigips la etajul 7 și la parter, în zona garajelor. La parter s-au executat placări cu polistiren și tavan casetat tip Amstrong.
Pe lângă tencuielile umede efectuate la etajele 1-7, s-au mai efectuat tavane din rigips, la solicitarea pârâtului, la etajul 6 în băi, cămară.
Între părți au existat neânțelegeri cu privire la modificarea proiectului de către pârât, martorul V. S. propus de reclamantă arătând că acesta alegea soluții mai scumpe decât cele inițiale.
Martorul P. E. propus de pârât a arătat că după încetarea relațiilor contractuale cu reclamanta a efectuat tavane de rigips la etajele 7, 6, parțial parter și casa scării, respectiv pentru un apartament de 3 camere la etajul 7, 70 mp la casa scării de la etajul 6 .
În raportul de expertiză efectuat de expert B. E. acesta a identificat lucrările neexecutate de reclamantă din totalul celor contractate, instanța urmând a reține doar informațiile corespunzătoare celor 2 situații de lucrări ce fac obiectul cererii principale și care au fost contestate de pârât.
În acest context, a relevat lucrări neexecutate la casa scării, la terasele circulabile și necirculabile( lipsă montaj glaf din tablă la aticele terasei necirculabile), la tencuirea interioară( lipsă execuție tencuieli rigips la tavanele de la parter și la apartamentele de la etajele 1-6 ale construcției).
În același raport de expertiză expert B. E. acesta a identificat lucrări efectuate suplimentar: execuție tencuieli umede la tavane, execuție tavane false tip Amstrong, execuție schelet metalic pentru tavane false tip Amstrong.
A concluzionat expertul că valoarea lucrărilor cuprinse în situațiile din lunile mai și iunie este de 239.863,05 lei.
La aceeași valoare a lucrărilor cuprinse în situațiile din lunile mai și iunie și neachitate de către pârât a ajuns și expertul contabil care a analizat documentația financiar contabilă a reclamantei.
Din coroborarea tuturor probatoriilor administrate rezultă, incontestabil, că în cauză există lucrări neexecutate integral din cele ce au făcut obiectul convenției părților sau care presupun remedieri. Totodată, există lucrări efectuate pentru care nu s-au întocmit situații de lucrări și nu s-au emis facturi pentru încasarea contravalorii acestora .
Obiectul acțiunii de față îl reprezintă numai c/valoarea lucrărilor cuprinse în situațiile emise în luna mai și iunie, corespunzător proporției executate_
- șape-80%, tencuieli interioare+ Tavane-1000mp, fațade-250mp, casa scării
50%, sanitare-50%, termice-50%, electrice50%
- terase-30mp, șape-20%, termice-40%, electrice 40%, împrejmuire-16%.
În mod nejustificat, pârâtul nu și-a îndeplinit integral obligația de plată „pe faze de lucrări” așa cum este prevăzută de art. 3 din contract.
În contract nu există un termen de realizare a lucrărilor pe faze de execuție, ci un termen general pentru derularea întregului contract, de 180 zile prelungit de părți prin act adițional.
Prin probatoriile administrate pârâtul nu a demonstrat caracterul fondat al excepției de neexecutare a contractului care trebuia raportată la proporția de lucrări pretins efectuate și neachitate.
Astfel, cu privire la lucrările contestate se observă că reclamanta a realizat tencuieli umede și a executat placări cu rigips la parter conform proiectului confirmat în instanță de către arhitectul proiectant. Lucrările s-au efectuat sub directa supraveghere a pârâtului beneficiar și a dirigintelui de șantier care nu au obiectat cu privire la nerespectarea proiectului sau a convenției părților. La solicitarea beneficiarului s-au executat și alte tencuieli uscate și a fost realizat tavanul tip Amstrong la parter.
Reclamanta pretinde c/valoarea a 1000mp tencuieli interioare+ Tavane.
Pentru instalațiile sanitare, termice, electrice există procese verbale de recepție de control al calității lucrărilor - în faze determinate.
Pentru „terase”există proces verbal de control încheiat la data de 17.08.2010 de inspectoratul de stat în construcții prin care s-a constatat îndeplinirea condițiilor de rezistență după inundare.
Pentru casa scării, se pretinde c/valoarea lucrării proporțional execuției de
50%, la fel și pentru împrejmuire-16% și finisaje fațadă construcție-250 mp .
Lucrările au fost identificate de expert ca fiind executate și evaluate proporțional prin raportare la totalul celor contractate.
Excepția de neexecutare opusă de pârât s-a raportat la toate lucrările ce au făcut obiect al contractului.
Totodată, pârâtul s-a prevalat de existența unui înscris întocmit în mod unilateral ce atestă efectuarea unor plăți cash la data de 15.03.2010 și 11.05.2010 ( fila 343 din dosar) în favoarea unor persoane despre care pretinde că au fost angajate în cadrul societății reclamante.
Acest înscris nu va fi luat în considerare de către instanță întrucât poartă asupra unor „operațiuni” ce au avut loc la date anterioare emiterii facturilor nr. GV 072/19.05.2010 și f GV 074/4.06.2010 și, astfel, nu fac obiectul cauzei deduse judecății.
Potrivit art.969 Cod civil „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate, conform art.970 Cod civil, cu bună credință”.
În aplicarea acestor dispoziții legale, coroborate cu art.46 Cod comercial și având în vedere că situația de fapt arătată de reclamantă este dovedită cu probele administrate, iar pârâtul nu a combătut cu argumente pertinente pretențiile acesteia, instanța a admis acțiunea principală.
Relativ la cererea reconvențională, instanța a constatat că este nefondată și a respins-o.
S-a reținut că pârâtul reconvenient și-a întemeiat cererea de obligare a reclamantei la plata sumei de 210.000 lei cu titlu de prejudiciu pe dispozițiile art. 998-999 Cod civil privind răspunderea civilă delictuală, arătând că fapta ilicită constă în neexecutarea la termen a obligației de realizare a lucrărilor contractate.
Pârâtul reconvenient a arătat expres că „ în condițiile în care în contractul de execuție lucrări nu s-au perceput daune ca urmare a nerespectării termenului de finalizare a lucrărilor, rezultă că nu suntem în ipoteza unei răspunderi contractuale pentru prejudiciul creat, ci pe tărâmul răspunderii civile delictuale”
În legătură cu problema cumulului/opțiunii între răspunderea delictuală și a cea contractuală, practica judiciară în materie a generalizat principiul că în cazul în care între părți a existat un contract, din a cărui neexecutare au rezultat prejudicii, nu este posibil să se apeleze la răspunderea delictuală, calea de ales fiind cea a răspunderii contractuale.
Regulile cu privire la răspunderea delictuală intervin ori de câte ori nu avem de-a face cu o răspundere contractuală.
În acest context, cererea pârâtului reconvenient având ca obiect obligarea reclamantei la plata prejudiciului cauzat prin neexecutarea la termen a obligației de realizare a lucrărilor contractate în condițiile în care în contractul de execuție lucrări nu s-au perceput daune ca urmare a nerespectării termenului de finalizare a lucrărilor si nici ca urmare a nerespectării termenului de plată a lucrărilor nu poate fi primită.
În plus, sub aspect probator, pârâtul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor deduse din art. 998-999 Cod civil relative la existența prejudiciului, existența vinovăției și a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu în condițiile în care nu a dovedit că antecontractele de vânzare cumpărare ar fi fost rezolvite din vina sa și că ar fi restituit promitenților cumpărători dublul sumelor încasate ca avans.
În același context, pârâtul nu a făcut dovada că și-a îndeplinit propriile obligații de plată în termen a c/valorii lucrărilor pe faze de execuție, conform art. 720 ind. 5 Cod pr. civ, și a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită pretinsă și prejudiciu.
În aplicarea art. 274 Cod pr. civ. instanța a obligat pârâtul reconvenient către reclamanta pârâtă la plata cheltuielilor de judecată justificate prin taxă timbru, timbru judiciar, onorariu expertize, onorariu avocat.
Împotriva acestei soluții a declarat apel pârâtul T. D. pentru următoarele motive:
În motivarea apelului, se arată că în mod netemeinic și nelegal, instanța de fond a admis acțiunea introductivă de instanță și a respins ca nefondată cererea reconvențională, schimbând înțelesul și natura actelor și raporturilor juridice incidente, ceea ce a avut drept consecință stabilirea greșită a stării de fapt, interpretarea eronată a materialului probator administrat și aplicarea greșită a legii.
Precizează apelantul pârât T. D. că se impune precizarea că, potrivit uzanțelor dintre părți, plata facturilor generate de raporturile juridice existente în perioada de referință se realiza pe baza unor situații de lucrări însușite și semnate de beneficiar.
Contrar celor reținute de prima instanță, situația de lucrări pentru luna mai 2010 a fost întocmită procentual, fără a fi menționate în cuprinsul său cantitățile de lucrări executate, după cum se obișnuia în precedent (cu precizarea că situațiile anterioare de lucrări erau întocmite pe unități cantitative de măsură/preț unitar și valoare totală) și nu a fost însușită în totalitate de beneficiar, acesta formulând obiecțiuni în sensul că urma să plătească factura nr. GV 072/ 19.05.2010 proporțional cu cantitatea de lucrări efectiv executate (deoarece, în concret, nu fuseseră executate toate lucrările cuprinse în factură).
Situația de lucrări din luna iunie 2010 nu a fost însușită și semnată de beneficiar, nici de către dirigintele de șantier, fiind de asemenea întocmită procentual.
În acest sens, modalitatea de întocmire a situațiilor de lucrări în procente este părtinitoare și nelegală, fiind evident în favoarea constructorului, întrucât maniera procentuală nu poate determina cu exactitate cantitatea, deci nici prețul, și este bazată pe o apreciere subiectivă, nefundamentată a acestuia, contrar înțelegerii și uzanțelor anterioare dintre părți.
Arată apelantul pârât că factura GV 074/04.06.2010 a fost emisă antedatată și a fost expediată prin poștă beneficiarului în luna august 2010, fără confirmarea situației de lucrări, nefiind recunoscută niciodată de acesta ( cu precizarea că termenul de comunicare a unei facturi este de cel mult 15 zile de la data întocmirii).
Astfel, se arată că la data de 28.08.2010, reclamanta a comunicat pârâtului chitanța GV 022/4.06.2010 în valoare de 2925 lei, cu vădita intenția ca aceasta să reprezinte o plată parțială a facturii GV 074/4.06.2010 (neachitată), fiind emisă de către constructor în mod nereal pentru a justifica emiterea facturii anterior menționate și pentru ca aceasta să fie acceptată la plată de către beneficiar.
Chitanța GV 022/4.06.2010 a fost emisă de constructor cu scopul ilicit de a demonstra că beneficiarul are cunoștință și acceptă la plată factura GV 074/ 4.06.2010. Că este așa, arată apelantul pârât, o dovedește faptul că imediat ce chitanța și factura anterior menționate au fost comunicate beneficiarului prin poștă și fax, deîndată, acestea le-a contestat (în acest sens stă dovadă adresa aflată la dosar și care a fost expediată cu confirmare de primire către reclamant).
Sub aspectele anterior evocate, este evident că beneficiarul nu putea achita factura GV 074/4.06.2010, atât timp cât avea drept restanță la plată factura GV 072/19.05.2010 și nu ar fi fost în măsură s-o achite (GV 074/ 4.06.2010) pe 4 iunie 2010, atâta vreme cât aceasta i-a fost comunicată prin poștă în luna august 2010, cu atât mai mult cu cât, de regulă, stingerea debitelor se face în ordine cronologică.
Astfel, arată apelantul pârât, în mod nelegal suma de 2925 lei, rezultată din chitanța G.V 022/4.06.2010 a fost trecută în contul facturii G.V 074/ 4.06.2010, în loc de factura G.V 072/19.05.2010, care era restantă.
În ceea ce privește factura nr.GV 072/19.05.2010, valoarea totală a acesteia este de 278.666,71 lei, fiind plătită parțial suma de 121.000 lei, astfel: 28.05.2010 – 21.000 lei; la 2.06.2010 – 40.000 lei; la 11.06.2010 – 30.000 lei și la 28.06.2010 – 30.000 lei. A rămas un rest neachitat de 82.196,34 lei.
Așadar, arată apelantul pârât, beneficiarul și-a însușit, a acceptat parțial factura nr.GV 072/19.05.2010, deoarece la momentul primirii acesteia, nu erau finalizate toate lucrările menționate în cuprinsul ei, motiv pentru care a plătit-o proporțional cu numărul lucrărilor executate – aspect confirmat prin semnarea facturii cu obiecțiuni.
Prin urmare, suma de 157.666,71 lei nu reprezintă o plată parțială a facturii menționate, ci plata valorii sale reale, proporțional cu lucrările executate de constructor.
Învederează apelantul pârât că așa cum reiese din cuprinsul contractului de execuție lucrări, beneficiarul nu este obligat să achite lucrările pe faze de execuție, ci numai după recepția acestora, atât cantitativă, cât și calitativă, respectiv după însușirea și semnarea fără obiecțiuni a situațiilor de lucrări prezentate înainte de facturare, astfel că în cauză nu poate fi vorba de nerespectarea unui anumit termen de plată a obligației.
În consecință, deși în contractul încheiat între părți este stipulat că plata lucrărilor trebuia efectuată în 7 zile de la data emiterii facturii, aceste dispoziții nu produc nici un fel de vătămare constructorului, neputând genera nici un fel de penalități în sarcina beneficiarului, cu atât mai mult cu cât nu există nicio clauză în acest sens.
De asemenea, contractul nu prevede nicio clauză referitoare la perceperea de penalități pentru nerespectarea termenului de execuție a lucrărilor.
Așa fiind, în mod discriminatoriu instanța de fond a reținut numai în sarcina beneficiarului neîndeplinirea prevederilor contractuale, în sensul nerespectării termenului de plată a obligațiilor, neobservând că de fapt reclamanta nu a respectat termenul de finalizare a lucrărilor prevăzute în contract.
Se arată că a apreciat în mod greșit natura, felul și stadiul lucrărilor, bazat pe constatările și concluziile eronate ale expertului judiciar în construcții B. E., materializate în raportul de expertiză judiciară în construcții, Administrat cu ocazia judecării cauzei în fond.
Or, corelativ pretențiilor reclamantei, prin cererea reconvențională, apelantul pârât precizează că a solicitat, între altele, și obligarea constructorului la repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea la termen a lucrărilor, prejudiciu care a fost însă escamotat de către expertul judiciar în construcții în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză, prin „compensarea” prețului lucrărilor ce rămăseseră neexecutate cu prețul unor așa zise lucrări suplimentare, nesolicitate vreodată de beneficiar.
Ca atare, precizează apelantul pârât că pe considerentele prezentate, soluția dată cererii reconvenționale este netemeinică și nelegală, impunându-se a fi admisă și obligat pârâtul-reclamant la plata prejudiciului cauzat constând în contravaloarea lucrărilor neexecutate, a lucrărilor parțial executate, a celor necorespunzător executate și a celor substituite/compensate cu alte lucrări necerute de beneficiar, astfel cum tipul acestor lucrări și valoarea acestora vor rezulta din argumentele ce succed și după cum vor fi determinate și lămurite în mod exhaustiv în cadrul fazei procesuale a apelului, prin refacerea raportului de expertiză judiciară în construcții sau prin administrarea unei contraexpertize de specialitate ori prin efectuarea unei noi expertize.
Faptul că se reclamă că beneficiarul ar fi recunoscut factura nr.G.V 074/ 4.06.2010 și chitanța G.V 022/4.06.2010, prin aceea că reclamantul le-ar fi înregistrat în contabilitate, nu prezintă relevanță și nu se pot imputa beneficiarului aceste aspecte, deoarece acesta nu și-a însușit aceste înscrisuri și nu le recunoaște.
Apreciază apelantul pârât că se impune și refacerea raportului de expertiză judiciară contabilă sau administrarea unei contraexpertize în specialitatea contabilitate ori efectuarea unei noi astfel de expertize.
Contrar celor reținute de instanța de fond la fila 7, paragraful 6, arată apelantul că, de fapt, beneficiarul a contestat și reclamat modul de realizare a înclinației de scurgere a apei de pe terasă, respectiv modul defectuos de montare a gresiei (apa băltește pe terasă și generează infiltrații) – aspecte ce reies din procesul-verbal din 24 august 2010 (aflat la dosar).
Constatările expertului judiciar referitoare la găurile existente în placajul de ceramică al terasei, respectiv la calitatea și condițiile de realizare a hidroizolației, sunt aspecte insignifiante, totodată nereale raportat la modul în care au fost prezentate, de natură a abate atenția de la adevăratele probleme reclamate de beneficiar în legătură cu modul de realizare a terasei.
Arată apelantul pârât că atitudinea beneficiarului a rămas aceeași pe întreaga durată și în toate etapele desfășurării raporturilor contractuale dintre părți, acesta dorind în mod consecvent soluționarea amiabilă a situației litigioase.
În contra statuărilor instanței de fond de la fila 7 din sentință, paragraf penultim, arată apelantul pârât că beneficiarul nu s-a aflat în permanență pe șantier, neimplicându-se personal în supravegherea lucrărilor, întrucât această obligație revenea dirigintelui de șantier (în acest sens, toate adresele specifice către constructor sunt semnate de dirigintele de șantier).
De asemenea, arată apelantul pârât, afirmația instanței conform căreia beneficiarul, până la declanșarea litigiului, nu a adus nicio obiecție cu privire la cantitatea și calitatea lucrărilor, a corespondenței acestora cu proiectul inițial, este eronată, deoarece, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, între părți s-a purtat o corespondență referitoare la depășirea termenului de executare a lucrărilor și ca calitatea acestora (de exemplu, infiltrațiile de apă nu au fost rezolvate nici până la acest moment).
Instanța de fond nu a luat în considerare constatările expertului judiciar în construcții, potrivit cărora au fost identificate lucrări neexecutate la casa scării, la fațada blocului, la terasele circulabile și necirculabile, la sistematizarea pe verticală, la împrejmuirea incintei și la tencuiala interioară, așa cum reiese din concluzia „C” a raportului de expertiză menționat, a căror valoarea considerabilă face parte în mod nejustificat din factura GV 072/19.05.2010, achitată parțial și G.V 074/4.06.2010 - nerecunoscută.
Contrar susținerilor instanței de fond sub acest aspect și concluziilor raportului de expertiză judiciară în construcții, beneficiarul nu a solicitat tencuieli umede la tavane, ci tavane de gipscarton pe structură metalică, așa cum reiese din anexa la contractul încheiat între părți, tavanele din gipscarton urmând a fi geletuite, conform procedeului clasic folosit în construcția tavanelor (aspect prevăzut în contract).
În ceea ce privește realizarea tavanelor din gipscarton, din anexa la contract raportat la modul de formulare a clauzei respective reiese în mod neechivoc că tavanele clădirii se impunea a fi executate din gipscarton și că acest tip de lucrări trebuie executat în toate încăperile clădirii, pe cele 7 etaje.
Ca atare, în mod greșit instanța de fond a reținut că acest tip de lucrări trebuia executat doar în anumite încăperi, însuți expertul judiciar B. E., în concluziile raportului de expertiză judiciară în construcții, arătând că tencuielile uscate din gipscatron la tavane nu au fost executate - concluzia nr.1.
Pentru a escamota neexecutarea tavanelor din gipscarton, expertul judiciar în construcții arată că s-au efectuat lucări suplimentare constând în tencuieli umede la tavane, acestea nefiind însă solicitate de beneficiar (nu este vorba de nici o lucrare suplimentară, această manieră de a proceda a expertului reprezintă în realitate un mod de compensare a variantei ieftine de lucrări cu varianta solicitată de beneficiar).
Nu se arată nici pe ce suprafață, tavan sau gipscarton, s-a aplicat tencuiala umedă.
Practic, expertul și-a depășit atribuțiile prin compensarea nelegală a lucrărilor rămase neexecutate în valoare de 102.000 lei, așa cum reiese din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză, cu lucrările considerate de acesta în mod eronat ca fiind suplimentare, nesolicitate însă de beneficiar.
Astfel, această sumă de 102.000 lei trebuia scăzută din cuantumul sumei de 239.000 lei, la care pârâtul a fost obligat în mod nelegal la plată conform facturilor GV 072/19.05.2010, și nu compensată cu lucrările suplimentare, necerute vreodată de beneficiar și care, în consecință, nu fac obiectul contractului de execuție lucrări încheiat între părți.
Totodată, se impune a fi reiterară precizarea conform căreia tencuielile umede la tavane, așa cum aceste lucrări au fost expuse de expertul judiciar în construcții în cuprinsul concluziei nr.4 din raportul de expertiză, nu au fost recunoscute de beneficiar, nefăcând obiectul contractului.
Sub un alt aspect, ca urmare a neexecutării tavanelor (false) din gipscarton, traseul instalațiilor electrice a fost în mod nelegal, contrar proiectului, deviat prin placa etajului superior (în interiorul apartamentului de deasupra) fiind date găuri în acesta pentru a coborî cablurile instalației electrice în apartamentele de dedesubt.
Este real că instalația electrică a fost avizată de inspectoratul teritorial în construcții, însă acest fapt nu înseamnă că astfel se respectă și dreptul de proprietate privată a cumpărătorilor apartamentelor respective, în sensul că în ipoteza apariției unei defecțiuni aceasta nu se poate remedia din cadrul propriului apartament, întrucât, așa cum a precizat, cablurile ce alcătuiesc instalația electrică a unui apartament de la un etaj inferior se găsesc montate în apartamentul de deasupra, proprietate a altor persoane.
Rezumând, raportul de expertiză judiciară în construcții întocmit de expertul judiciar B. E. recunoaște parțial lipsa anumitelor lucrări, arată că trebuie realizate remedieri la lucrările prost executate, arată lucrările făcute suplimentar, în locul celor a căror realizare este prevăzută inițial în contract și care au fost făcute fără dispoziție scrisă din partea dirigintelui de șantier sau a beneficiarului, ceea ce a generat un calcul eronat din partea expertului judiciar în construcții, însușit în mod greșit de instanță, în sensul că valoarea tavanelor de rigips e mult mai mare decât cea a lucrărilor suplimentare menționate în raportul de expertiză judiciară în construcții, anume tencuieli umede la tavane (care nu au fost solicitate, iar tavanele trebuia a fi realizate numai din rigips).
Pe această cale, reiterează întocmit toate operațiunile formulate la fond cu privire la raportul de expertiză judiciară în construcții întocmit de expertul B. E. și la raportul de expertiză contabilă, cu precizarea că instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al beneficiarului și principiul egalității armelor în procesul civil prin respingerea probei constând în contraexpertiza cu 3 experți (încheierea din 23 martie 2012) prin refuzul de a încuviința un expert parte, cât și prin neluarea în considerare a constatărilor raportului de expertiză extrajudiciară în construcții întocmit de expertul B. I. (raport aflat la dosarul cauzei).
În acest sens, constatările expertizei extrajudiciare în construcții întocmite de expertul B. I. sunt în totală contradicție cu constatările făcute de expertul judiciar în construcții B. E..
Rezultă astfel că de fapt reclamantul datorează pârâtului - reconvenient suma de 316.789,29 lei cu T.V.A, reprezentând lucrări interioare, sistematizare verticală, împrejmuire, rigips, tavane rigips și terase, respectiv remedierea altor lucrări de construire.
În ceea ce privește proba testimonială, arată dă depoziția martorului ing. G. V. (propus de reclamantă și care este persoana ce a semnat contractul de execuție lucrări din partea acesteia, ulterior plecat din firmă) nu a fost avută deloc în vedere de instanță la soluționarea cauzei, fiind omisă din cadrul analizei judiciare.
Astfel, din actele și lucrările dosarului reiese că acesta a susținut că prin înțelegerea contractuală dintre părți (în acest sens, anexa la contract) trebuia să fie executate tavane de rigips. Această probă a fost omisă de instanță la pronunțarea hotărârii, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 261 alin.1 pct. 5 cod procedură civilă,.
Declarația martorului P. P. face referire doar la obligativitatea realizării tavanelor de la parterului blocului de tipul Armstrong, pentru fonoizolare, nu după cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
În rest, nu face nici un fel de referire la modul de finisare a tavanelor din celelalte încăperi situate la celelalte niveluri, această opțiune rămânând la latitudinea beneficiarului conform contractului încheiat între părți, contrar aprecierilor instanței de fond în acest sens.
Declarația martorului V. S. a fost interpretată în mod trunchiat de instanță, acesta necorelându-se în raport de starea de fapt existentă la momentul de referință, ceea ce a condus la fundamentarea unei soluții greșite.
Pentru a sublinia mai clar caracterul nelegal și netemeinic al soluției instanței de fond, argumentele anterior expuse cu privire la proba testimonială trebuie coroborate cu constatarea potrivit căreia, așa cum a expus în precedent, din raportul de expertiză judiciară în construcții întocmit de B. E. rezultă că nu au fost executate tavane de gipscarton, conform anexei la contract, și acestea au fost înlocuite cu tencuieli umede efectuate de constructor fără acordul beneficiarului, fără dispoziției de șantier, încălcându-se astfel prevederile contractuale incidente.
Această modalitate de a substitui o lucrare contractată cu o alta, necontractată, denumită impropriu sub forma de „ lucrări suplimentare” nu poate justifica compensarea diferenței de preț.
Potrivit prevederilor contractuale, la data ivirii litigiului dintre părți lucrările de construcție trebuia să fi fost finalizate. Contrar aserțiunilor instanței de fond, pârâtul nu a fost prezent pe șantier, ci dirigintele de șantier a supravegheat lucrările, așa încât pârâtul nu avea cum să aducă vreo obiecție la acel moment cu privire la calitatea și cantitatea lucrărilor.
În momentul în care nu a mai fost posibilă continuarea raporturilor contractuale dintre părți, din cauza neînțelegerilor dintre acestea, în luna august 2010 (zilele de 3.4 și 5) beneficiarul, dirigintele de șantier și proiectantul au solicitat în scris constructorului să participe la recepția lucrărilor de pe șantier și, prin urmare, la întocmirea unui proces-verbal care să aibă ca obiect situația reală a lucrărilor.
Din partea constructorului s-a prezentat administratorul V. M., care în prima zi a participat la inventarierea lucrărilor, însă începând cu a doua zi a refuzat să mai participe, deși a fost solicitată telefonic și scris în acest sens (prin adresă aflată la dosar).
Văzând refuzul constructorului de a mai participa, s-a întocmit o comisie formată din beneficiar, arhitect și diriginte de șantier, care au consemnat într-un proces-verbal, datat 24 august 2010, lucrările neexecutate, lucrările parțial executate și cele necorespunzător executate, proces-verbal care a fost comunicat și reclamantului necontestat de acesta - aspecte neavute în vedere de instanța de fond.
De altfel, nici la momentul actual nu există procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, conform Legii nr. 50/1991, reclamantul sustrăgându-se acestei obligații, deși aceasta i-a fost adusă în mod constant la cunoștință.
În acest sens, nu a fost acordată nici garanția pentru lucrările executate și nici certificatele de garanție pentru materialele folosite (electrice, termice, sanitare, izolații, etc.).
La cererea apelantului, în apel s-a încuviințat și dispus efectuarea unei expertize tehnice în construcții.
Apelul este nefondat.
În cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată al acțiunii principale, respectiv obligarea pârâtului apelant T. D. – beneficiar la plata sumei de 239.863,06 lei reprezentând contravaloarea parțială a lucrărilor executate de reclamanta . SRL în baza contractului de execuție lucrări nr. 15/31.08.2009 și facturate prin facturile nr. GV072/19.05.2010 și nr. GV074/4.06.2010, cu cheltuieli de judecată se constată că întemeiat prima instanță, luând în considerare situația de fapt și raportul de expertiză în construcții care a făcut referire doar la cele 2 situații de lucrări contestate de apelant și expertiza contabilă care a analizat documentele financiar contabile ale societății, declarațiile martorilor, ca și dispozițiile legale aplicabile a admis cererea principală a reclamantei . SRL și a obligat pârâtul T. D., beneficiar al lucrărilor către reclamantă la plata sumei de 239.863,06 lei reprezentând contravaloarea parțială lucrări efectuate în beneficiul pârâtului și 15.568 lei cheltuieli de judecată, criticile aduse hotărârii astfel pronunțate fiind nefondate.
În fapt, intimata reclamantă . SRL în calitate de antreprenor general și apelantul pârât T. D. în calitate de beneficiar au încheiat contractul de execuție lucrări nr. 015/31.08.2009 ce a avut ca obiect realizarea lucrărilor de finisaje la imobilul S+P+6/7E situat în C., ..
Potrivit art.2 din contract prețul total al lucrărilor ce a format obiectul contractului – lucrări de finisaje ce urmau a fi executate de intimata . SRL a fost de 1.035.000 lei și acestea au fost detaliate în Anexa 1 a contractului.
Părțile au mai întocmit în referire la lucrările respective și un înscris denumit „Evaluări valorice la capitolele de lucrări în care s-a prevăzut și prețul convenit pentru executarea lucrărilor prevăzute în Anexa 1.
În privința modalității de plată a prețului lucrărilor, prin art. 3 din contract părțile au prevăzut ca aceasta să fie efectuată succesiv „conform situației de plată pe lucrări”, deci contrar susținerilor din apel, conform cărora plata se realiza pe baza unor situații de lucrări însușite de beneficiar, fiind lipsită de relevanță data emiterii situațiilor de plată (lunar, mai la începutul sau sfârșitul lunii).
Situațiile de plată se emiteau numai pentru lucrări executate și pe baza acestora se întocmeau facturile, care conform art. 6 al.2 din contract, trebuiau a fi achitate de apelant, în termen de 7 zile de la data emiterii acestora.
Astfel, afirmația din motivele de apel conform căreia, nerespectarea acestui termen nu ar fi produs vreo „vătămare constructorului” e fără temei, întrucât acesta efectua lucrările din propriile surse, urmând apoi să încaseze contravaloarea acestora de la beneficiar (cheltuielile cuprinzând materiale de construcție și manoperă).
Din expertiza contabilă efectuată la fond ca și înscrisurile existente în dosar, rezultă că intimata în calitate de constructor a întocmit situații de lucrări în luna octombrie 2009, noiembrie 2009, decembrie 2009 și pentru care s-au emis facturile nr. GV/057/30.10.2009 (pentru suma de 167.200,95 lei) nr. GV/059/2.12.2009 (pentru suma de 228.287,74 lei și nr. GV/068/23.12.2009 (pentru suma de 119.000 lei), sume plătite cu o foarte mare întârziere, dar care reprezintă totuși recunoașterea executării lucrărilor facturate în întârziere în întregime și corespunzător.
În luna mai 2010 intimata a întocmit o situație de plată cuprinzând prețul pentru lucrările executate de la ultima situație de plată, până la momentul întocmirii sale, constând în: șape – executate în proporție de 80% din cantitatea convenită, tencuieli interioare și tavane – 1000 m.p., față de 250 m.p., casa scării – executată în proporție de 50%, instalații sanitare – executate în proporție de 50%, instalații termice – executate în proporție de 50%, în baza acesteia, intimata, în calitate de executant emițând factura nr. GV/072/19.05.2010 pentru suma de 278.666,71 lei din care apelantul a achitat suma de 21.000 lei la data de 28.05.2010, 40.000 lei la data de 2.06.2010, 30.000 lei la data de 11.06.2010 și 30.000 lei la data de 28.06.2010, având în vedere și înscrisul întocmit la încheierea contractului, denumit „Evaluări valorice pe capitale de lucrări”, solicitându-se prețul convenit corespunzător proporției de lucrări executate.
Astfel, contrar susținerilor apelantului, din valoarea totală a facturii nr. GV072/19.05.2010 apelantul pârât a achitat numai 121.000 lei, rămânând un rest de 157.666,71 lei, parte din suma solicitată de intimata reclamantă . SRL pentru luna mai 2010.
În luna iunie 2010, intimata reclamantă a întocmit o altă situație de plată cuprinzând prețul pentru lucrări executate de la ultima situație de lucrări (cea din mai 2010), până la momentul întocmirii sale, constând în: terase – 30 m.p., șape – executate în proporție de 20%, instalații termice – executate în proporție de 40%, instalații electrice – executate în proporție de 40% și împrejmuire – executată în proporție de 16%.
Intimata a pretins la întocmirea facturii, de asemenea, plata prețului convenit corespunzător proporției de lucrări executate (ceea ce rezultă și prin confruntarea situației de plată cu „Evaluări valorice pe capitale de lucrări”.
Astfel, pentru luna iunie 2010, intimata a emis factura nr. GV074/4.06.2010 pentru suma de 85.121,34 lei, din care apelantul a achitat suma de 2.925 lei, potrivit chitanței nr. GV022/4.06.2010, rămânând un rest de plată de 82.196,34 lei.
Susținerile din apel conform cărora chitanța ar fi un înscris constituit pe parcursul procesului sunt nefondate, deoarece din expertiza contabilă efectuată rezultă întocmirea acestuia corect, cronologic, ca operațiune contabilă și că aceasta (chitanța) a fost întocmită la data menționată în cuprinsul său mai rezultă și din originalul carnetului certificat la cererea apelantului.
Susținerile foarte ample din apel conform cărora suma de 2.925 lei pentru care a fost eliberată chitanța nr. GV022/4.06.2010 nu ar fi fost în mod real plătită în vederea stingerii parțiale a sumei datorate din factura nr. GV074/4.06.2010, motivat de faptul că factura menționată i-ar fi fost comunicată prin fax la o dată ulterioară, vor fi înlăturate prin raportare la cele mai sus arătate, precum și la împrejurarea din care rezultă că factura i-a fost remisă apelantului personal la data eliberării sale când s-a și efectuat plata parțială) și apoi recomunicată prin fax, întrucât acesta a susținut că a rătăcit-o și de aceea nu poate achita în întregime contravaloarea sa.
În ce privește excepția de neexecutare a contractului, aceasta va fi analizată exclusiv având în vedere executarea obligației corelative, aceea de efectuare a lucrărilor al cărei preț s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată și nu prin raportare la toate lucrările ce au format obiectul contractului încheiat de părți având în vedere obiectul contractului și împrejurarea din care rezultă că apelantul a plătit o parte din contravaloarea lucrărilor.
Astfel, din perspectiva culpei în îndeplinirea obligațiilor contractuale apelantul pârât a achitat cu o mare întârziere suma solicitată de constructor (și nu în termen de 7 zile de la emiterea facturii – cum s-a convenit în art. 6 al.2).
În ce privește lucrările din mai și iunie 2010, a căror contravaloarea s-a solicitat de reclamanta intimată, la fondul cauzei, s-a reținut că șapele turnate în apartamente și balcoane au fost executate 100% și s-a solicitat doar 80% conform situației din mai 2010 și 20% conform situației de plată din luna iunie 2010.
Terasele necirculabile și circulabile cu toate straturile arătate în Anexa 1 la contract au fost executate în suprafață totală de 30 m.p. (cât s-a și solicitat, conform situației de plată din iunie 2010), reprezentând rest din cantitatea totală contractată de 300 m.p.
Tencuielile interioare umede executate la pereți și tavane au fost executate în suprafață totală de 1000 m.p. (cât s-a pretins conform situației de plată din luna mai 2010), reprezentând rest de plată din cantitatea totală contractată de 6800 m.p., fără execuția tencuielilor uscate din ghips carton la tavan.
Executarea finisajelor la fațada construcției s-au executat în suprafață totală de 250 m.p. (cât s-a pretins, conform situației de plată din luna mai 2010), reprezentând rest din cantitatea totală contractată de 1750 m.p., cu excepția lucrărilor de finisaj asupra soclului construcției.
Finisajul la casa scării a fost realizat în proporție de 50% (cât s-a și pretins, conform situației de plată din luna mai 2010), reprezentând rest din totalul de 100% ce a fost contractat, cu excepțiile menționate în expertiză.
Instalațiile termice și electrice au fost realizate în proporție de 90% (cât s-a pretins, cumulat prin situațiile de lucrări din lunile mai și iunie 2010), reprezentând 100% ce a format obiectul contractului dintre părți.
Instalațiile sanitare au fost realizate în proporție de 50% (cât s-a pretins conform situației de plată din luna mai 2010).
Împrejmuirea a fost realizată în proporție de 16% (cât s-a pretins conform situației de plată din luna iunie 2010), reprezentând rest din totalul de 100%, cu excepția menționată în raportul de expertiză.
Prin urmare, expertiza tehnică de specialitate efectuată la fond a arătat că toate lucrările menționate în cuprinsul situațiilor de plată din lunile mai și iunie 2010 și a căror contravaloare a fost solicitată în cauză de constructorul reclamant intimat, au fost integral executate.
În referire la expertiza efectuată în apel, se arată că șapele ar fi fost executate în proporție de 90,91%, în valoare de 67.381,15 lei întrucât în băi nu s-ar fi executat stratul de hidroizolație necesar a se executa în spațiile umede (9,09%), dar punctul de vedere va fi înlăturat, deoarece expertul a recunoscut că la momentul la care s-a prezentat la fața locului, lucrările la șape erau integral executate, și la data efectuării raportului, nu avea cum să constate prin propriile simțuri că la pardoselile din băi, sub gresie și sub șapă, nu fuseseră executate lucrările de hidroizolație.
În privința lucrărilor de la fațade (cei 250 m.p.) expertiza a menționat că lucrările au fost executate integral, conform proiectului, dar a scăzut c/val. soclului – 918 lei, motivat de faptul că nu s-ar fi executat termosistemul (au fost executate de o altă societate), fără a se prezenta de către expert înscrisuri opozabile cu privire la împrejurarea potrivit căreia, lucrările au fost executate ulterior de o altă societate, cu atât mai mult cu cât nu se poate face o remediere la ceea ce nu există.
Cu privire la lucrările de la terase, în expertiză nu s-a arătat că acestea nu au fost efectuate integral, ci s-ar impune diminuarea c/val. lor cu suma de 2.940 lei, întrucât azi (la aproape 4 ani de la efectuarea lor), ar fi necesară înlocuirea unor plăci de gresie care s-au deteriorat întrucât apele pluviale nu au avut pantă de scurgere corespunzătoare.
Punctul de vedere nu va fi luat în considerare întrucât prin procesul verbal de recepție calitativă din 17.08.2010 (fila 25 dosar fond) și procesul verbal de control al calității lucrărilor pe faze determinante (fila 24 dosar fond) se constată că, procedându-se la inundarea teraselor circulabile, s-a constatat că acestea au fost executate conform detaliilor din proiect, inclusiv gradul de înclinație al pantei.
Acestea, cu atât mai mult cu cât la 14.09.2011 s-a convenit de părți inundarea teraselor la 20.09.2011, expertul (B. E. – de la fond) constatând „existența în părțile laterale ale treptelor de . unor găuri date cu burghiul în placajul de ceramică pentru a sparge hidroizolația terasei”, care nu existau la data de 14.09.2011, drept pentru care se apreciază că au fost realizate ulterior.
În ce privește lucrările de tencuieli, a căror c/val. s-a solicitat prin cele două situații de plată și despre care în expertiza din apel se afirmă că se impune a fi diminuată cu 9580 lei, valoarea nu va fi scăzută deoarece, în cuprinsul Anexei 1 la contract, părțile au convenit prețuri diferite pentru tencuiala cu rigips și glet și pentru tencuiala clasică, iar prin situațiile de lucrări s-a cerut doar prețul convenit pentru lucrările de tencuială în funcție de modalitatea efectiv executată și nu mai mult, sau altfel.
De altfel, în cuprinsul contractului nr. 15/31.08.2009, părțile nu au convenit ca tencuielile la tavane să fie executate în integralitate din ghips carton (în anexa 1 pct.6 se specifică „tencuieli interioare pereți; glet pereți; tencuieli tavane, ghips carton; glet la tavane”).
Martorii audiați la fondul cauzei au arătat că tencuielile interioare la imobil au fost realizate în integralitate: fie umede, fie din ghips carton, fie de tip Amstrong (G. L.).
De asemenea, în cuprinsul „notei de constatare din 13.07.2010 pârâtul apelant a indicat expres „deficiențele” constatate la imobil, fără a înscrie și modalitatea de executare a tencuielilor ulterioare și ale tavanelor.
În ce privește lucrările executate la casa scării, în raportul de expertiză se arată că ponderea este de 50% din valoarea lucrărilor contractate, în sumă de 11.647,06 % fără TVA, adică sunt cât s-a cerut prin acțiune.
Cu privire la instalațiile sanitare, în expertiza din apel se arată că s-a executat un procent de 50% din lucrări în valoare de 29.117,65 lei fătă TVA, deci, atât cât s-a solicitat prin situația de plată din mai 2010.
Aceeași remarcă și pentru instalațiile termice, în valoare de 90% - solicită suma de 57.944,12 lei fără TVA.
Referitor la instalațiile electrice, experta din apel apreciază că ar trebui diminuată suma reprezentând c/val. acestora cu 24,5% - 14.253,96 lei motivat de faptul că întrucât finisajul planșeelor din tavane nu s-a realizat cu ghips carton a fost necesară schimbarea proiectului, dar executarea integrală a lucrărilor nu se contestă, schimbarea proiectului inițial nefiind efectuată de reclamanta intimată.
De altfel, contestarea instalației electrice a fost menționată pentru prima dată în apel, instalația electrică fiind avizată și de Inspectoratul Teritorial în Construcții (potrivit proceselor verbale existente la fondul cauzei).
În ce privește c/val. împrejmuirii solicitate de intimata reclamantă, în expertiză se recunoaște efectuarea ei pe trei dintre laturile sale și c/ val. a atât s-a și cerut.
De asemenea sunt nefondate și susținerile privind întocmirea situațiilor de lucrări, deoarece chiar părțile au convenit a determina global și nu cantitativ lucrările ce urmau a fi executate și tot astfel au convenit și valoarea lor (Anexa 1 la contract și „Evaluări valorice pe capitole lucrări” – pag.12 dosar fond.
În ce privește cererea reconvențională respinsă, se constată că apelantul nu a mai insistat în judecarea sa.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 296 Cod procedură civilă apelul va fi respins și păstrată în tot sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către apelantul pârât - T. D. – domiciliat în C., ., ..5, ., împotriva sentinței civile nr.2886/25.09.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata reclamantă - . SRL – cu sediul în C., .. 1, Biroul Nr.1, nr.3, jud. C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 23 Mai 2014.
Președinte, A. P. | Judecător, E. G. | |
Grefier, N. L. |
Jud.fond:I.P.
Red.dec.-jud.A.P.
4 ex./12.09.2014
| ← Dizolvare societate. Decizia nr. 308/2014. Curtea de Apel... | Alte cereri. Decizia nr. 355/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
