Procedura insolvenţei. Decizia nr. 177/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 177/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 5241/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 177
Ședința publică din data de 03 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Judecător A. P.
Grefier C. M.
S-a luat în examinare apelul - litigii cu profesioniști formulat de apelanta creditoare .> cu sediul în sector 6, București, . Popovaț, nr. 81 împotriva Sentinței civile nr. 2676/09.10.2013 pronunțată de Tribunalul C. secția a II a civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata debitoare FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA - SUCURSALA ROMÂNIA, cu sediul în C., .. 11-13, J. C., având ca obiect - procedura insolvenței deschidere procedură – contestație.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 27.03.2014, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din cuprinsul prezentei decizii, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.04.2014, dată la care a dispus:
CURTEA
Asupra apelului litigii cu profesioniști de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul_ creditorul S.C. S. SA a solicitat declanșarea procedurii insolvenței împotriva debitorului FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA – SUCURSALA ROMÂNIA, pretinzând a fi titularul unui drept de creanță totalizând 922.779,83 de lei asupra acestuia .
Creditorul relevă în susținere că a dobândit, pe calea cesiunii de creanță, drepturile patrimoniale izvorâte din contractul de prestări servicii din 20.09.2011, (modificat prin actul adițional 1/31.12.2012), încheiat între FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA – SUCURSALA ROMÂNIA, în calitate de beneficiar și . – prestator ; obiectul înțelegerii l-a constituit efectuarea unor lucrări de proiectare și execuție pentru obiectivul situat în C., . Nord, cu destinație rezidențială ; lucrările au fost împărțite în două faze de execuție, ce urmau a fi finalizate până la 31.12.2012 ; din cauza incapacității materiale și tehnice de execuție a lucrărilor contractate, debitorul beneficiar nu a putut asigura front de lucru pentru serviciile comandate, motiv pentru care creditorul cesionar a reziliat contractul de prestări servicii, începând cu luna septembrie 2012 ; la solicitarea debitorului . reluat lucrările în vederea finalizării fazei I de lucrări, fiind încheiat actul adițional deja menționat, valabil până la 30.03.2013 ; în urma lucrărilor executate și recunoscute potrivit situațiilor de lucrări semnate și ștampilate de debitor, au fost emise facturile fiscale_/20.12.2012 ,_/31.01.2013 și_/28.02.2013, în sumă de 633.746,06 lei ; la aceste sume se adaugă 90.000 de euro, reprezentând lucrări și rezervoare de apă, lucrări și materiale pe car debitorul refuză să le recunoască și să le plătească ; în plus, debitorul a reținut, cu titlu de garanție de bună execuție, suma de 289.033,77 de lei, fără a o returna, deși perioada de garanție a expirat ; în măsura în care dreptul de creanță amintit are caracter cert, lichid și exigibil de mai mult de 90 de zile, depășind pragul minim legal, iar debitorul se află în imposibilitatea de a-l plăti, cu fondurile disponibile, se impune declanșarea procedurii de insolvență ; în drept au fost invocate dispozițiile Legii 85/2006 .
Au fost depuse în copie:
- contractul de prestări servicii din 20.09.2011 și actul adițional 1/20.09.2011 ;
- contractul de cesiune din 2.12.2011 ;
- facturile fiscale_/20.12.2012 ,_/31.01.2013 și_/28.02.2013 ;
- notificarea privind plata creanțelor, adresată debitorului .
Pe calea contestației debitorul a solicitat respingerea cererii ca nefondată, subliniind că dreptul de creanță pretins nu are caracter cert, lichid și exigibil ; astfel, titularul cererii de deschidere a procedurii nu are calitatea de creditor îndreptățit, întrucât a intervenit cesiunea drepturilor de creanță, prin efectul încheierii contractului de factoring, semnat de reclamantă cu UNICREDIT Ț. BANK SA ; facturile fiscale de care se prevalează . termen de scadență inferior perioadei de 90 de zile prevăzute de lege, astfel încât creanța nu este exigibilă ; nici obligația de restituire a garanției de bună execuție nu este exigibilă, întrucât instalațiile agreate prin contract nu au fost proiectate, executate și puse în funcțiune, nefiind semnat procesul verbal de recepție finală ; însuși executantul lucrărilor se află în culpă pentru maniera defectuoasă de îndeplinire a propriilor obligații contractuale, lucrările fiind executate cu întârziere și în condiții de calitate îndoielnice ; o dată exprimată declarația de reziliere a contractului, debitorul a învestit Judecătoria C., în cadrul dosarului_/212/2013, cu o cerere de asigurare a dovezilor, constând în efectuarea unei expertize tehnice având drept obiective constatarea stadiului fizic al lucrărilor realizate de . cantității și calității acestora, identificarea deficiențelor, a valorii serviciilor realizate și a daunelor produse ; pe de altă parte, debitorul nu se află în insolvență, efectuând plăți consistente către bugetul de stat și către alți creditori .
S-au anexat în copie extrase de cont, emise de BANCA ITALO-ROMENA pentru perioada 3.12.2012 – 31.05.2013, ordine de plată a unor sume către bugetul consolidat de stat și bugetul asigurărilor sociale, un extras din registrul de evidență al salariaților, facturi fiscale de achiziție a unor bunuri mobile, notificări privind cesiunea creanței izvorâte din contractul de prestări servicii din 20.09.2011 și corespondență purtată între părți .
Prin note scrise depuse la 19.06.2013 creditorul a reiterat susținerile anterioare, arătând că debitorul nu se poate prevala de excepția de neexecutare a contractului, atât timp cât nu a asigurat frontul de lucru pentru realizarea instalațiilor electrice și termice .
Prin Sentința civilă nr. 2676/09.10.2013 Tribunalul C. a admis contestația formulată de către debitorul contestator FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA – SUCURSALA ROMÂNIA în contradictoriu cu S.C. S. S.A. respingând – ca nefondată – cererea formulată de către creditorul S.C. S. S.A. în contradictoriu cu debitorul contestator FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA – SUCURSALA ROMÂNIA, dispunând din oficiu restituirea – la data rămânerii definitive a hotărârii – a cauțiunii în valoare de 46.138,95 de lei, achitată de către . CEC BANK SA – Sucursala C., la dispoziția Tribunalului C., în baza ordinului de plată nr. 928/1.10.2013 .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență, următoarele:
Din analiza materialului probator al pricinii au fost reținute următoarele:
FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA – SUCURSALA ROMÂNIA, în calitate de beneficiar și . – prestator au încheiat, la 20.09.2011, contractul de prestări servicii având ca obiect efectuarea unor lucrări de proiectare și execuție pentru obiectivul situat în C., . Nord, cu destinație rezidențială; data limită de execuție a fost 31.12.2012, urmând a se executa lucrările pe două faze de execuție; scadența facturilor fiscale emise de prestator și modul de restituire a garanției de bună execuție au fost reglementate prin art. 5 din înțelegerea părților.
La 2.12.2011 a fost semnată o convenție de cesiune între cocontractanții originari și . baza căreia ultima societate prelua, cu acordul beneficiarului FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA – SUCURSALA ROMÂNIA, toate drepturile și obligațiile prestatorului SIMTEC PROGETTI SRL; în aceste condiții, noua societate a devenit debitor al obligației de realizare a lucrărilor contractate inițial și creditor al prețului acestora .
În baza contractului de factoring nr. 364/7.10.2010, însoțit de Condițiile speciale nr. 5/26.07.2012, . transmis, pe calea cesiunii de creanță, în favoarea . SA, toate drepturile, acțiunile și privilegiile sale față de creanțele deținute în baza contractului de cesiune din 2.12.2011; cesiunea rezultă, în mod neîndoielnic, din înscrisurile depuse la filele 122-129, care emană de la părțile semnatare ale contractului de factoring .
Prin urmare, . mai este – prin propria sa voință – titularul creanței disputate în prezenta contestație, renunțând de bună voie la exercițiul dreptului la acțiune izvorât din contractul nenumit de prestări servicii .
Pe parcursul derulării contractului de prestări servicii din 20.09.2011, atât prestatorul cât și beneficiarul lucrărilor au acuzat partenerul comercial de culpă în executarea obligațiilor proprii ; astfel, . susținut că beneficiarul nu a asigurat frontul de lucru pentru desfășurarea la timp a lucrărilor și nu a achitat contravaloarea serviciilor deja efectuate, iar FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA – SUCURSALA ROMÂNIA a purtat o bogată corespondență, în cadrul căreia acuză societatea prestatoare de întârzieri repetate în îndeplinirea lucrărilor, de lipsuri cantitative și deficiențe calitative, ceea ce justifică – în opinia sa – necesitatea valorificării excepției de neexecutare, ca apărare de fond, în prezenta cauză .
Extrasele de cont bancar depuse la filele 46-100 și ordinele de plată de la filele 101-111,corespunzătoare intervalului 3.12.2012 – 31.05.2013, demonstrează probatoriu existența unor fonduri bănești substanțiale aflate la dispoziția societății debitoare, comparabile cu valoarea creanței pretinse de . a dovedit că a achitat sume importante către bugetul consolidat de stat și bugetul asigurărilor sociale, totalizând circa ½ din aceeași creanța contestată .
Împrejurarea că fondurile societății debitoare provin de la asociatul de naționalitate străină al persoanei juridice este lipsită de relevanță, în măsura în care sumele intră în patrimoniul social și servesc desfășurării activității și achitării furnizorilor ori altor obligații scadente .
Din aceste puncte de vedere, refuzul plății benevole, de către debitor, a unei creanțe (contestate sub aspectul caracterului cert, lichid și exigibil, prin efectul valorificării excepției de neexecutare a contractului care leagă părțile ), în contextul dovedirii posibilității reale de plată a datoriilor curente și scadente, conduce la concluzia fermă a inexistenței stării de insolvență .
Nefiind incidente dispozițiile art. 31 alin. 1 - orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă (…) – în referire la art.3 punctul 1 lit. a din Legea nr.85/2006 - insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, fiind prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori , urmează a se dispune admiterea contestației debitorului și respingerea cererii creditorului de declanșare a procedurii colective a insolvenței, pretinsul creditor având deschisă calea dreptului comun pentru realizarea drepturilor sale patrimoniale .
Trebuie remarcat faptul că autoritatea judiciară a impus creditorului obligația de plată a unei cauțiuni în valoare de 46.138,95 de lei, ca urmare a admiterii solicitării debitorului, de valorificare a prevederilor art. 33 alin. 3 din Legea insolvenței ; creditorul s-a conformat acestei dispoziții, achitând cauțiunea pentru termenul din 2.10.2013 .
Potrivit art. 1063 Cod procedură civilă , dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii ; s-a dat eficiență textului citat, sub condiția rămânerii definitive a hotărârii .
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel - apelanta creditoare .> criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără indicarea temeiului de drept cu următoarea motivație, în esență:
I. Instanța de fond a apreciat greșit probele administrate, reținând ca debitoarea-contestatoare a contestat creanța, astfel ca nu mai suntem in situația unei creanțe certe, lichide si exigibile.
Din cele doua notificări transmise ulterior rezilierii și emiterii facturilor, respectiv din data de 26 martie 2013 si 05.04.2013, rezultă că aceștia recunosc creanța, urmând a solicita despăgubiri, în concluzie, nu se află in situația contestării creanței, ci a recunoașterii, făcută chiar în cuprinsul notificărilor atașate.
În ceea ce privește starea de insolvabilitate, în mod greșit, instanța a apreciat ca debitoarea este solvabilă, atâta timp cât în data de 29 mai 2013, când a primit cererea de insolvență avea în cont aproximativ 40.000 lei, mai mult decât atât, din extrasele de cont depuse la dosar lichiditățile provin de la firma mamă, din Italia, si, se poate observa ca societatea din România nu are în prezent o activitate productivă, care să poate acoperii eventualele creanțe.
Pretinsa contestatare este formală, având în vedere că nu a fost reproșat concret ce lucrări nu au fost executate corect sau alte neîndepliniri ale convenției.
Nu în ultimul rând au fost nevoiți în două rânduri să rezilieze convenția dintre părți, motivat de neplata facturilor, fapt care arată evidența că FIN.CO.GE.RO este în incapacitate de a plăti creanțele scadente.
Contrar celor susținute de către debitoare, apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru deschiderea procedurii de insolvență.
Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 6-7 din Legea nr. 85/2006 completată și modificată, creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este creditorul a cărui creanța împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile astfel că
apelanta are calitatea de creditor îndreptățit conform Legii nr.85/2006.
Creanța față de debitoarea FIN.CO.GE.RO S.p.A, Catania, Italia, Sucursala România, întrunește toate condițiile de admisibilitate prevăzute de Legea insolvenței nr. 85/2006 referitoare la: cuantumul creanței, scadenta, precum și caracterul cert, lichid si exigibil .
Astfel cum rezulta din facturile emise pe numele debitoare si neachitate, excede plafonul - prag prevăzut de lege în cuantum de 45.000RON.
Conform dispozițiilor art. 3, pct. 12: "valoare prag reprezintă cuantumul minim al creanței pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Aceasta este de_ lei", la data de 29 mai 2013, data la care a fost comunicat cererea de deschidere a procedurii, în contul debitoarei se aflau_ lei, adică o sumă sub pragul minim legal.
În ceea ce priveștescadența creanței din interpretarea dispozițiilor contractuale scadența creanței datorate de către debitorul FIN.CO.GE.RO S.p.A, Catania, Italia, Sucursala România s-a îndeplinit la momentul îndeplinirii termenului de plată a pentru sumele datorate, pentru fiecare dintre facturile menționate, creanța a devenit scadentă la epuizarea celor 45 de zile convenite de către părți în care debitorul si-a asumat obligația de a face plată, astfel că aceasta condiție este îndeplinită.
În ceea ce privește caracterul cert, lichid și exigibil al creanței conform art. 379 alin. 3 din Codul de Proc. Civ "creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanța sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul".
A.. 4 al aceluiași articol arată că "creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinată cu ajutorul actului de creanța sau și a altor ace neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanța, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala ".
Așadar, raporturile comerciale sunt evidențiate, pe de o parte, de existenta contractului de antrepriza mai-sus enumerat, contract care potrivit art. 969 cod civil reprezintă "legea părților" și care se completează cu facturile emise de către subscrisa creditoare și acceptate de către societatea debitoare.
In practica de specialitate în mod constant s-a apreciat faptul că se află în prezența unei creanțe certe în situația în care factura a fost acceptată de către debitor, prestația a fost confirmata precum și prețul acesteia .
Titlul creanței, contractul de antrepriză, precum și facturile emise și acceptatede către debitoare demonstrează în mod neechivoc caracterul cert și lichid și exigibil al creanței cu privire la cuantumul debitului principal, respectiv suma de 633.746,06 lei, iar din examinarea înscrisurilor depuse în susținerea cererii se poate observa îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a se pronunța deschiderea procedurii reglementată prin Legea nr. 85/2006, la cererea unui creditor, motiv pentru care solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, apreciind că toate motivele expuse alături de situația debitoarei care a procedat la încetarea plăților datorate în baza contractului dintre părți justifică formularea acțiunii.
Pasivitatea debitoarei față de numeroasele demersuri efectuate pentru recuperarea creanței, creează grave prejudicii materiale, astfel ca apelanta este obligată să formuleze cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
Refuzul debitorului față de care solicită deschiderea procedurii insolvenței, de a achita facturile emise în baza contractului intervenit între părți, duce la o prezumție de insolvabilitate a acestuia câtă vreme nu a dat curs notificărilor de plata indiferent de argumentele ce au determinat aceasta pasivitate.
Toate cele prezentate reprezintă, conform dispozițiilor legale, motive suficiente pentru declararea stării de insolvență a debitorului FIN.CO.GE.RO S.p.A. Catania. Italia, Sucursala România și pe cale de consecința solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Cu privire la contestația creanței datorate de către debitoarei, deschiderea procedurii de insolvență s-a solicitat pentru suma de 633, 746,06 lei precum și suma de 289.033, 77 lei, reprezentând garanții de buna execuție.
Orice alte argumente referitoare la raporturile contractuale dintre părți nu pot fi primite, câtă vreme situația prezentată de către debitoare se face într-o manieră trunchiată omițându-se în mod vădit faptul că datorită incapacității materiale și tehnice de execuție a lucrărilor contractate, debitoarea FIN.CO.GE.RO. nu a putut asigura front de lucru pentru lucrările la care au fost angajați, astfel că în luna septembrie 2012 au reziliat contractul încheiat intre părți având în vedere neplata facturilor și refuzul de a recunoaște lucrările executate. Toate aceste aspecte sunt omise de către debitoare în relatarea situației de fapt, lucrările cu instalații electrice și termice nu pot fi realizate decât după asigurarea frontului de lucru iar în speță doar pentru Faza I de execuție conform Actului adițional intervenit între părți la data de 31.12.2012.
In urma lucrărilor executate și recunoscute conform Situațiilor de Lucrări semnate și acceptate, au fost emise și facturile nr._/20.12.2012,_/31.01.2013 si_/28.02.2013 în suma de 633.746,06 lei. La aceste sume, din calculele efectuate se adaugă și suma de 90.000 Euro. reprezentând lucrări și rezervoare de apă, lucrări și materiale pe care debitoarea refuză să le recunoască și să le plătească.
La ultimul termen de judecata apărătorul debitoarei a invocat că este de notorietate că debitoare are de primit o suma de 15.000.000 euro de la Primăria C.., fapt care duce la concluzia că este în incapacitate de a onora contractele curente, până nu încasează-această sumă.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea apelului.
Apelul este nefondat.
În cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, contestația formulată de debitorul pârât, actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale aplicabile, se constată că întemeiat instanța – judecătorul sindic, a admis contestația debitoarei pârâte FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA - SUCURSALA ROMÂNIA, și a respins ca nefondată cererea reclamantei creditoare .>, formulată în contradictoriu cu debitoarea creditoare FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA - SUCURSALA ROMÂNIA,prin care solicita deschiderea procedurii insolvenței acesteia.
Susținerea apelantei că greșit instanța – judecătorul sindic a reținut că debitoarea contestatoare a contestat creanța și prin urmare creanța apelantei reclamante creditoare nu este certă, lichidă și exigibilă, este nefondată deoarece în cauză, s-au analizat raporturile juridice între părți, în referire la contractul încheiat la data de 20.09.2011 ce a avut ca obiect efectuarea unor lucrări de proiectare și execuție pentru obiectivul situat în C. cartierul Faleză Nord având ca părți FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA - SUCURSALA ROMÂNIA, ca beneficiar și . ca prestator, precum și convenția de cesiune între cocontractanții originari și .>în baza căreia societatea din urmă prelua cu acordul beneficiarului, toate drepturile și obligațiile prestatorului ., ca și contractul de factoring nr.364/07.10.2010 însoțit de Condițiile speciale nr.5/26.07.2012 în baza căruia .>a transmis pe calea cesiunii de creanță, din nou, toate drepturile,.acțiunile și privilegiile sale față de creanțele deținute în baza contractului de cesiune nr.2/02.12.2011 în favoarea . SA.
În consecință, s-a reținut, .>nu mai este titularul creanței din prezenta contestație, renunțând prin propria voință la exercițiul dreptului la acțiune izvorât din contractul de prestări servicii.
Criticile referitoare la starea de insolvabilitate, despre care se susține că greșit s-a reținut că nu există în referire la contestatoarea intimată FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA - SUCURSALA ROMÂNIA, sunt nefondate, întrucât legal judecătorul sindic, în raport de dispozițiile art.2 din Legea nr.85/2006 potrivit cărora „Scopul reglementării este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență”, art.3 prevăzând că insolvența este „ acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile” a reținut că extrasele de cont bancar depuse la filele 46 – 100 și ordinele de plată de la filele 101 – 111 corespunzătoare intervalului 03.12.2012 – 31.05.2013 demonstrează existența unor fonduri bănești substanțiale ale debitoarei, comparabile cu valoarea creanței afirmate de reclamanta apelantă.
În cauză, contrar susținerilor apelantei, intimata a făcut dovada că are fonduri bănești disponibile pentru plata drepturilor sale certe, lichide și exigibile, extrasele de cont depuse la dosar dovedind că în conturile bancare ale societății debitoare s-au aflat constant sume suficiente de bani din care s-au făcut plăți către alți creditori, în perioada 01.12.2012 – 21.05.2013 efectuând plăți în cuantum de 1.368.186,85 Euro (extras de cont din data de 03.06.2013 – Banca Italo – Romena – Ag.C.), societatea neavând nici datorii bugetare, starea de solvabilitate a acesteia, rezultată și din patrimoniul său fiind evidentă, ca și credibilitatea sa.
Prin raportare la cele de mai sus, susținerea conform căreia la data de 29.05.2013, data la care a fost comunicată cererea de deschiderea procedurii insolvenței, debitoarea avea în conturi suma de 41.328 lei, adică o sumă sub pragul mionim legal este de asemenea lipsită de relevanță, având în vedere și că activitatea zilnică a unei societăți comerciale poate conduce la o astfel de situație, urmată de alimentarea imediată a conturilor (ceea ce în cauză, s-a demonstrat).
În consecință și susținerile din apel conform cărora intimata nu a contestat creanța, dimpotrivă a recunoscut-o, sunt lipsite de relevanță.
Având în vedere că celelalte susțineri din apel se referă la derularea relațiilor contractuale dintre părți, în referire la executarea, de către debitoare a lucrărilor la obiectivul sus desemnat, acestea nu vor fi avute în vedere și analizate, întrucât, astfel cum s-a arătat mai sus, apelanta .> nu are calitatea de creditor îndreptățit a solicita deschiderea procedurii ( conform art.3 pct.6 din legea nr.85/2006) iar în apel nu se aduc critici la hotărâre, la cele reținute în acest sens., cesiunea creanțelor fiind menționată inclusiv în facturile pe care s-a fundamentat cererea de deschidere a procedurii, apelanta neavând calitatea de creditor a FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA - SUCURSALA ROMÂNIA.
În temeiul dispozițiilor art. 453 alin.1, N.C., conform cărora „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acestei cheltuieli de judecată”, Curtea va dispune obligarea apelantei la plata sumei de 1240 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Pentru aceste considerente și în temeiul art.480 (1) Cod pr.civ. va respinge apelul și păstra în tot sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul - litigii cu profesioniști formulat de apelanta creditoare .> cu sediul în sector 6, București, . Popovaț, nr. 81 împotriva Sentinței civile nr. 2676/09.10.2013 pronunțată de Tribunalul C. secția a II a civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata debitoare FIN.CO.GE.RO S. CATANIA ITALIA - SUCURSALA ROMÂNIA, cu sediul în C., .. 11-13, J. C., ca nefondat.
Obligă apelanta la plata sumei de 1240 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Definitivă.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel C..
Pronunțată în ședința publică azi 03 Aprilie 2014.
Președinte, G. P. | Judecător, A. P. | |
Grefier, C. M. |
Jud.Fond.A.O.
red.dec.jud.A.P., 03.06.2014
Tehnored.gref.C.M.
03.06.2014
| ← Alte cereri. Decizia nr. 714/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA | Procedura insolvenţei. Decizia nr. 233/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
