Procedura insolvenţei. Sentința nr. 805/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 805/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 2961/101/2013/a1
Dosarul nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIA NR. 191/2014
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 01 APRILIE 2014
PREȘEDINTE L. G.
JUDECĂTOR N. O.
JUDECĂTOR E. M.
GREFIER M. C. BULICA
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtul P. A. și de pârâta V. G. G. împotriva sentinței nr.805 din data de 04.11.2013 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul M. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant . CONSTRUCT SRL prin lichidator CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL, având ca obiect procedura insolvenței antrenare răspundere administrator.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă, pentru recurentul pârât P. A., avocat D. D. cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul reclamant CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL, în calitate de lichidator al debitoarei . CONSTRUCT SRL, nu și-a precizat opinia, raportat la înscrisurile prezentate de recurentul pârât P. A., în recurs.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat D. D., pentru recurentul pârât P. A., solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond respingerea acțiunii.
Arată că lichidatorul a formulat cerere de antrenare a răspunderii personale a administratorilor întemeiată pe art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006, iar acțiunea a fost admisă pentru fapta prevăzută de art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, arată că recurentul nu a fost citat niciodată prin poștă, lichidatorul susținând că a fost citat prin Buletinul procedurilor de insolvență, astfel încât procedura de citare nu a fost îndeplinită conform Codului de Procedură Civilă și că recurentul nu a desfășurat nici o activitate în societate, nu a semnat nici un ordin de plată și nu a avut deschis nici un cont.
Susține că antrenarea răspunderii se face pentru motive clare, exprese și limitative și că lichidatorul avea obligația de a face o minimă verificare pentru a stabili o culpă comună, însă recurentul pârât P. A. nu a făcut niciun act de administrare efectivă.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta V. G. G., avocat D. D. lasă la aprecierea instanței soluția asupra acestuia.
CURTEA
Asupra recursurilor de față constată următoarele:
Prin sentința nr.805/2013 din 4 noiembrie 2013, pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul M. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, a fost admisă cererea formulată de lichidatorul CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL, împotriva pârâților P. A. și V. G. G., privind atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților, în temeiul art. 138 din Legea cu numărul 85/2006 și s-a dispus ca pasivul debitoarei să fie suportat din averea personală a pârâților, în solidar, până la concurența sumei de 562.681,44 lei.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că, pentru angajarea răspunderii, potrivit prevederilor art. 138 alin. 1 din Legea nr.85/2006, în sarcina membrilor organelor de conducere, trebuie îndeplinite în mod cumulativ condițiile generale: existența unui prejudiciu; o faptă ilicită a unei persoane; existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită a persoanei și prejudiciu; fapta ilicită să fi fost comisă cu una din formele de vinovăție.
De asemenea, judecătorul sindic a mai reținut că, pe lângă condițiile generale, art.138 prevede și condiții speciale pentru angajarea acestei forme de răspundere: persoanele care au săvârșit faptele ilicite trebuie să facă parte din organele de supraveghere sau conducere ale unui debitor, persoană juridică; de asemenea, poate fi angajată răspunderea oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Faptele ilicite săvârșite de organele de conducere sunt expres și limitativ prevăzute la art. 138 lit. a) - g) din lege.
Din formularea textului art.138 alin.1 din lege, judecătorul sindic a apreciat că sunt răspunzători civil membrii organelor de conducere „care au cauzat” starea de insolvență.
Judecătorul sindic a avut în vedere dispozițiile art. 138 mai sus citate, în raport de care a reținut că poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din următoarele fapte: (...) d). au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
A constatat judecătorul sindic că, deși au fost notificați prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, debitoarea și administratorul acesteia nu au prezentat documentele prevăzute de dispozițiile art. 28 din Legea nr.85/2006.
Judecătorul sindic a constatat că, la data de 20.09.2013, din indicatorii economico financiari postați pe site-ul Ministerului de Finanțe, în patrimoniul societății sunt înregistrate imobilizări corporale în sumă de 90.000 lei, lichidități în sumă de 69.709 lei și creanțe de încasat în sumă de 454.597 lei.
Totodată, a apreciat judecătorul sindic că fapta de deturnare sau ascundere a unei părți din activul persoanei juridice este realizată, în cauză, prin nepunerea la dispoziția lichidatorului a bunurilor societății.
De asemenea, a considerat că, atât timp cât societatea declară, prin organele sale, un activ îndestulător și edificator pentru o bună administrare a societății, în sensul diligenței organelor de conducere, însă, în același timp, debitoarea nu poate achita obligațiile sale, iar, în procedura insolvenței, acest activ nu este prezentat lichidatorului de către aceleași organe de conducere, se reține ascunderea acestor bunuri.
În aceste condiții ale stării de fapt dovedite de lichidator cu documente ce emană chiar de la organele de conducere ale societății, judecătorul sindic a admis cererea și a dispus ca pasivul să fie suportat din averea personală a pârâților, care au constituit organul de conducere.
Împotriva sentinței pronunțate de judecătorul sindic de la Tribunalul M. au declarat recurs, în termen legal, pârâții P. A. și V. G. G..
În motivele de recurs, pârâtul P. A. a invocat că, judecătorul sindic, prin hotărârea pronunțată, a dat ceea ce nu s-a cerut, întrucât cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorilor a fost întemeiată pe dispozițiile art.138 lit.a din Legea nr.85/2006, iar considerentele hotărârii se raportează la fapta reglementată de litera d) a textului de lege menționat.
De asemenea, în opinia recurentului pârât P. A., judecătorul sindic, în mod eronat, a reținut că, se face vinovat de faptul că ar fi ascuns sau deturnat o parte din activele societății, numai din verificarea unui bilanț depus la organele fiscale, în anul 2011, adică înainte cu doi ani de deschiderea procedurii insolvenței debitoarei, fără să verifice dacă aceste date mai sunt de actualitate.
Recurentul pârât P. A. a mai invocat că, nu a fost niciodată notificat, prin scrisoare recomandată, să predea actele contabile ale societății, citarea realizându-se prin Buletinul procedurilor de insolvență, astfel că nu se poate reține refuzul său de a-și îndeplini obligația legală.
O altă critică invocată de recurentul pârât P. A. vizează faptul că acesta nu a realizat nicio activitate în cadrul debitoarei, nu a efectuat nici încasări și nici plăți, neîndeplinind nicio funcție.
În motivele de recurs, pârâta V. G. G. a reiterat, în esență, aceleași critici referitoare la temeiul în drept al cererii, reținut, în mod eronat, de judecătorul sindic, la faptul că nu a fost notificată pentru depunerea documentelor contabile și la verificarea actualității datelor fiscale înregistrate în anul 2011 la organele fiscale.
La data de 15 ianuarie 2014, intimatul reclamant CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor, întrucât administratorul societar nu a predat documentele contabile ale debitoarei, iar, în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art.59 din Legea nr.85/2006, a precizat că, potrivit balanței de verificare din anul 2011, societatea debitoare înregistra mijloace de transport în valoare de 90.000 lei și, în cea din anul 2012, acest cont avea soldul zero, deținea disponibilități bănești în cuantum de 1.892 lei și creanțe de încasat, în valoare de 81.801,03 lei.
În cuprinsul întâmpinării, lichidatorul CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL a mai invocat că, cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a fost întemeiată pe dispozițiile art.138 alin.1 lit.a) și d) din Legea nr.85/2006, astfel încât judecătorul sindic s-a pronunțat în limitele învestirii și asupra obiectului dedus judecății, iar prin adresa nr.9/25.03.2013, recurenta pârâtă V. G. G. a fost notificată pentru a preda documentele prevăzute de art.28 din aceeași lege.
În scop probator, lichidatorul CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL a depus la dosar notificarea nr.9/25.03.2013 și dovada comunicării acesteia, iar recurentul pârât P. A. a depus declarații notariale ale acestuia și ale recurentei pârâte V. G. G., certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul M., cereri formulate către ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. și GARANTI BANK SA, precum și chitanțe emise de aceeași bancă.
Analizând sentința prin prisma motivele de recurs invocate și dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 27 februarie 2013, judecătorul sindic a admis cererea debitoarei . CONSTRUCT SRL și a dispus deschiderea procedurii insolvenței acesteia.
Potrivit actelor constitutive ale societății și certificatului constatator nr._/02.12.2013, emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul M., asociați ai debitoarei sunt cei doi pârâți P. A. și V. G. G., aceasta având și calitatea de administrator.
Ulterior, la data de 23.09.2013, lichidatorul CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL a formulat cerere de antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâților P. A. și V. G. G., în temeiul art.138 alin.1 lit.a) și d) din Legea nr.85/2006, acestora imputându-li-se faptul că nu s-au conformat obligației legale de a depune actele și informațiile, prevăzute de art.28 din lege și au folosit bunurile din patrimoniul debitoarei în folosul propriu, întrucât, deși potrivit înscrisurilor depuse la organele fiscale, debitoarea este înregistrată cu imobilizări corporale în sumă de 90.000 lei, creanțe de încasat în sumă de 454.597 lei și lichidități 69.709 lei, acestea nu au fost predate lichidatorului, în vederea valorificării.
În ceea ce privește criticile recurenților pârâți P. A. și V. G. G., întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă din anul 1865, constând în faptul că judecătorul sindic, prin hotărârea recurată, a dat altceva decât s-a cerut, Curtea constată că sunt fondate.
Astfel, din examinarea cererii introductive, promovate la data de 23.09.2013, reiese că lichidatorul CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL a invocat, ca tremei de drept al acțiunii de antrenare a răspunderii patrimoniale a pârâților P. A. și V. G. G., dispozițiile art.138 alin.1 lit.a) și d) din Legea nr.85/2006, în timp ce considerentele hotărârii atacate cuprind argumente referitoare la faptele reglementate de dispozițiile art.138 alin.1 lit.d) și e) din lege.
Prin urmare, Curtea constată că s-a reținut, în mod eronat, temeiul în drept, ce vizează incidența dispozițiilor art.138 alin.1 lit.e) din Legea nr.85/2006, fiind încălcate, astfel, dispozițiile art.129 alin.6 Cod procedură civilă din anul 1865, potrivit cărora, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății și în limitele învestirii.
În ceea ce privește criticile recurentului pârât P. A., ce vizează neîndeplinirea cerințelor privind săvârșirea faptei reglementate de dispozițiile art.138 alin.1 lit.d) din Legea nr.85/2006, reținută în sarcina sa, Curtea constată că sunt întemeiate.
În conformitate cu dispozițiile art.138 din Legea nr. 85/2006, antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere și control, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: prejudiciul creditorilor, fapta să se încadreze într-unul din cazurile prevăzute de lege, raportul de cauzalitate dintre faptă și starea de insolvență și vinovăția persoanei a cărei răspundere se antrenează.
Cât privește prejudiciul, administratorul suportă o parte din pasiv, nu pentru că acesta l-ar fi produs, ci pentru că, datorită faptelor săvârșite de el, societatea a ajuns în încetare de plăți.
Potrivit prevederilor art.138 alin.1 din Legea 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin ținerea unei contabilități fictive, dispariția unor documente contabile sau neținerea contabilității în conformitate cu legea (lit.d).
În speță, Curtea constată că, în ceea ce privește fapta reglementată de dispozițiile art.138 alin.1 lit.d) din Legea nr.85/2006, recurentul pârât P. A. nu se face vinovat de săvârșirea acesteia.
Astfel, din examinarea declarației recurentei pârâte V. G. G., autentificate prin încheierea nr.2848/18.12.2013, la notarul public V. O., reiese că pârâtul P. A. nu a avut specimen de semnătură în bancă sau trezorerie, nu a depus sume de bani în contul societății, nu s-a ocupat de administrarea acesteia, nu a semnat contracte sau facturi, nu a achiziționat mărfuri și nu a prestat servicii în cadrul societății sau pentru desfășurarea activității acestei societăți, nu a angajat contabil și nu a efectuat evidența contabilă.
De asemenea, potrivit certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul M., rezultă că recurentul pârât P. A. a fost numai asociat al debitoarei . CONSTRUCT SRL, neavând calitatea de administrator.
Din coroborarea probelor menționate, reiese că recurentul pârât P. A. a fost numai asociat al debitoarei . CONSTRUCT SRL și nu s-a ocupat de administrarea societății, de întocmirea actelor contabile ori de activitatea comercială a debitoarei, singura care a efectuat aceste activității fiind recurenta pârâtă V. G. G., așa cum reiese din declarația acesteia.
De altfel, Curtea constată că lichidatorul CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL nu a făcut dovada că l-a notificat pe recurentul pârât P. A. în vederea îndeplinirii obligației legale de a depune documentele prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006, tocmai în considerarea faptului că acesta a avut numai calitatea de asociat și că nu s-a ocupat în mod efectiv de administrarea societății.
În aceste condiții, Curtea constată că recurentul pârât P. A. nu se face vinovat de săvârșirea faptelor în modalitatea prevăzută de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006, întrucât cerințele prevăzute de norma legală invocată nu sunt îndeplinite, nefiind făcută dovada că acesta nu ar fi ținut contabilitatea debitoarei . CONSTRUCT SRL în conformitate cu legea sau că ar fi ascuns documentele contabile ale acesteia, în speță fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă din anul 1865.
În ceea ce privește fapta reglementată de dispozițiile art.138 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006, reținută în sarcina pârâtei V. G. G., Curtea constată că sunt nefondate criticile formulate, concluzia judecătorului sindic fiind corectă.
Astfel, neținerea contabilității este o faptă negativă, ce nu poate fi probată decât prin proba contrară. Aceasta constă în neîndeplinirea unei obligații legale și evident are caracter ilicit, fiind sancționată atât de Legea nr.31/1990, cât și de Legea contabilității.
În speță, Curtea constată că, deși notificată de către lichidator (filele 24-25 dosar recurs), administratorul societar V. G. G. a refuzat să îndeplinească obligația legal de a depune documentele prevăzute de dispozițiile art. 28 din Legea nr.85/2006.
În ceea ce privește îndeplinirea celorlalte condiții ale răspunderii delictuale, Curtea constată că judecătorul sindic a făcut o apreciere corectă a elementelor răspunderii.
Prejudiciul creditorilor există și constă în imposibilitatea recuperării integrale a creanțelor înscrise la masa pasivă, din averea debitoarei. Acesta rezultă din tabelul definitiv al creanțelor, care nu mai poate fi contestat și care nu poate fi acoperit din averea debitoarei, deci există, este cert, real și efectiv.
Legătura de cauzalitate dintre neținerea contabilității conform legii și prejudiciul creditorilor este evidentă, deoarece atâta timp cât evidența contabilă nu este corect înregistrată nu se poate cunoaște care este gradul de îndatorare pe care societatea îl poate suporta.
Este evident că, lipsa înregistrărilor în evidența contabilă a societății și incorectitudinea acestora a cauzat starea de insolvență, deoarece este logic că nu pot ști cât să mă îndatorez, câtă vreme nu știu ce venituri am și cum pot plăti. Numai ținerea unei evidențe corecte poate asigura funcționarea normală a unei afaceri.
Vinovăția administratorilor există, deoarece lor le incumbă obligația legală a ținerii contabilității și sunt răspunzători față de existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, potrivit art.73 din Legea nr.31/1990. Prin urmare, neținerea contabilității le este imputabilă, astfel încât criticile formulate în acest sens de către recurenții pârâți sunt nefondate. Este lipsit de relevanță faptul că pentru efectuarea evidenței contabile recurenții au angajat serviciile unei persoane specializate. Aceasta va răspunde eventual în temeiul contractului, față de recurenții pârâți, în timp ce obligațiile acestora din urmă este una ce izvorăște din lege.
În acest context, Curtea constată că prezumția instituită, a neținerii contabilității în conformitate cu legea, din faptul nepredării evidenței contabile, nu a fost răsturnată, în speță, de recurenta pârâtă V. G. G., prin dovada contrară.
În consecință, având în vedere considerentele expuse și textele de lege invocate, Curtea constată că recursul formulat de pârâtul P. A. este fondat și, în temeiul art.312 alin.3 Cod procedură civilă din anul 1865, îl va admite, va fi modificată în parte sentința, în sensul că va fi respinsă acțiunea formulată de lichidator împotriva acestui pârât.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta V. G. G., constatând că acesta este nefondat, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă din anul 1865, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul P. A. cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, str. .. 12, ., ., împotriva sentinței nr.805 din data de 04.11.2013 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul M. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant . CONSTRUCT SRL prin lichidator CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL cu sediul în Hinova, ., județul M..
Respinge recursul declarat de pârâta V. G. G. cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., nr.17, ., ., împotriva sentinței nr.805 din data de 04.11.2013 pronunțată de Tribunalul M. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant . CONSTRUCT SRL prin lichidator CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL.
Modifică, în parte, sentința în sensul că respinge acțiunea lichidatorului CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL intentată împotriva recurentului pârât P. A..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 aprilie 2014.
PREȘEDINTE, L. G. | JUDECĂTOR, N. O. | JUDECĂTOR, E. M. |
GREFIER, M. C. BULICA |
Red jud – NO/2/ex/
Jud fond –ZD
Tehnored.MC/07.04.2014
M.B. 01 Aprilie 2014
| ← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 1333/2014. Curtea de Apel... | Procedura insolvenţei. Sentința nr. 126/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
