Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 150/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 150/
Ședința publică din 12 Februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea M, cu sediul în Târgu M,--3 jud. M, împotriva sentinței nr. 1301/09 OCTOMBRIE 2008 Tribunalului Comercial Mureș.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată faptul că recursul este declarat și motivat în termen, fiind scutit de plata taxei de timbru conform art. 17 din legea nr. 146/1997.
Față de actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța reține cauza pentru pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1301 din 9 octombrie 2008, pronunțată de judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Comercial Mureș nr-, a constatat că Raportul final depus de lichidatorul judiciar M Insolvency Specialists SPPI Târgu-M a fost aprobat irevocabil prin efectul deciziei pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M în dosarul nr-, la data de 2 octombrie 2008, astfel că, în baza art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii de faliment deschisă pe seama acestei debitoare, SA și radierea ei din Registrul Comerțului.
În esență, judecătorul sindic a reținut că în patrimoniul debitoarei nu mai sunt bunuri sau valori urmăribile care să justifice continuarea procedurii, nu mai sunt nici fonduri ori alte lichidități nedistribuite iar faptul că creditoarele Direcția Generală a Finanțelor Publice M și AVAS B nu și-au încasat integral creanțele, în condițiile arătate, nu justifică menținerea în continuare pe rol a cauzei de insolvență, câtă vreme legiuitorul a stabilit alte criterii de determinare a momentului la care trebuie întocmit raportul final.
Hotărârea judecătorului sindic a fost atacată cu recurs de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice M, prin Reghin, care a solicitat modificarea în sensul continuării procedurii, motivând că nu sunt îndeplinite cerințele de aplicare a dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, atâta timp cât nu există certitudine privind existența/inexistența bunurilor, insolvabilitatea societății trebuind dovedită. S-a precizat că înainte de a opta pentru închiderea procedurii, judecătorul sindic ar putea verifica dacă nu ar fi cazul să fie valorificate posibilitățile oferite de art. 79 și 80 și s-a mai învederat că fără stingerea creanței bugetare, procedura nu poate fi închisă, primând interesul creditorilor și scopul recuperării creanțelor.
Lichidatorul judiciar Maf ormulat note de ședință, prin care a solicitat respingerea recursului, învederând că judecătorul sindic și-a bazat soluția pe prevederile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 republicată, fiind indiscutabil îndeplinite condițiile prevăzute de acest text legal. S-a mai invocat faptul că recurenta nu aduce și nu poate aduce nicio critică sentinței prin care s-au respins obiecțiunile împotriva raportului final, irevocabil, or, în acest recurs nu se aduc alte critici decât cele formulate prin obiecțiuni.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de aplicarea prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul creditoarei este nefondat.
În primul rând, motivarea recursului este deficitară, ea rezumându-se la a invoca argumente de ordin teoretic, generalități, chestiuni abstracte legate de ce ar fi putut face judecătorul sindic înainte de a închide procedura, făcând însă abstracție de datele și actele dosarului, de conținutul raportului final, de împrejurarea că aceleiași creditoare i-au fost respinse obiecțiunile la raportul final, prin care s-a propus închiderea procedurii, iar aspectele invocate de recurentă, practic se regăsesc în conținutul acelor obiecțiuni asupra cărora a avut loc o judecată finalizată cu pronunțarea unei soluții irevocabile.
Câtă vreme instanța a aprobat irevocabil raportul final, judecătorul sindic în mod logic și legic, față de împrejurarea că nu mai există bunuri care să poate fi valorificate, nu putea decât să dispună închiderea procedurii. Recurenta nu aduce nici un argument viabil, vreo dovadă care să justifice continuarea procedurii insolvenței, iar faptul că nu s-a recuperat în întregime creanța bugetară, prin el însuși, nu constituie un impediment la închiderea procedurii.
Față de cele ce preced, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, prin Reghin, cu sediul în Reghin,-, județul M, împotriva sentinței comerciale nr. 1301 din 9 octombrie 2008, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Comercial Mureș nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-13.03.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
