Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 368/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 368/2008
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 3: Eugenia Florescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva Sentinței nr. 487/F din 23 aprilie 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în Dosar nr- (nr. vechi 5447/1999).
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului și cererea recurentei de judecare în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra recursului de față se constată că prin sentința civilă nr. 487/F/2008 a fost respinsă contestația formulată de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la tabelul preliminar al creanțelor și planul de distribuire întocmit de lichidatorul judiciar A & B Expert Insolvență pentru debitoarea
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, prin contestarea tabelului creanțelor și a planului de distribuire, a solicitat refacerea acestora și distribuirea sumei de 110.000 lei obținută din valorificarea unor bunuri din averea debitoarei, atât creditoarei cât și Administrației Finanțelor Publice
În motivarea contestației, creditoarea arată în esență că distribuirea a fost făcută greșit deoarece creditoarea H nu are o creanță garantată, nefiind înscrisă în documentele de publicitate ale cărții financiare sau ale Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare iar procesele verbale de sechestru încheiate de executorii creditoarei H nu constituie ipoteci legale și nici garanții reale mobiliare.
Judecătorul sindic a reținut că dispozițiile potrivit cărora procesul verbal de sechestru, având ca obiect bunuri imobiliare este ipotecă legală, a intrat în vigoare la 1.01.2003, prin adoptarea OG nr. 61/2002 și că creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului H are o creanță garantată de 262.066 lei și ca urmare, în mod greșit suma de 110.000 lei rezultată din valorificarea activelor societății debitoare SA H, a fost repartizată acesteia conform planului de distribuire (fila 176) afișat la sediul Tribunalului Hunedoara la data de 22.01.2008.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B care în motivele de recurs arată că hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii (art. 304 pct. 2 Cod pr.civ.), că hotărârea este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod pr.civ.).
Susține că orice sechestre instituite de către creditorul după data deschiderii procedurii respectiv, din anul 1999, sunt nule de drept, că tabelul definitiv poate fi contestat până la închiderea procedurii și că, în speță, sunt aplicabile prevederile art. 75 din Legea nr. 85/2006 cu privire la existența unei erori esențiale.
Se arată că procesele verbale de sechestru, încheiate de executorii H, nu constituie ipoteci legale și nici garanții reale mobiliare, situație care rezultă din interpretarea dispozițiilor OG nr. 11/1996, această calitate având-o procesul verbal de sechestru odată cu intrarea în vigoare a OG nr. 61/29.08.2002 privind colectarea creanțelor bugetare.
Creditoarea conchide că, având în vedere că suma de 110.000 lei este obținută din valorificarea unor bunuri care nu constituie garanția reală a unui creditor, consideră că această sumă trebuie distribuită conform dispozițiilor art. 122 pct. 4 raportat la art. 124 din Legea nr. 85/2006 creditorilor bugetari și H, proporțional cu creanța deținută de aceștia din totalul creanțelor bugetare.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele.
Prin cererea înregistrată sub dosar nr. 5447/1999 al Tribunalului Hunedoara S. Bas olicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului
La data de 21.01.2008 lichidatorul judiciar al Haa fișat Planul de distribuire a sumei de 110.000 RON obținută din valorificarea unor bunuri din averea debitorului și anume, 110.000 RON către H în temeiul dispozițiilor art. 121 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
S-a considerat că, respectiv DGFP H, este posesoarea unei creanțe garantate la propunerea practicianului în insolvență care a apreciat că "sechestru instituit de către DGFP H înainte de1991 s-a transformat de drept în garanție reală imobiliară începând cu anul 2003, nefiind necesară obligația efectuării unei formalități pentru aceasta."
Curtea reține că în mod greșit judecătorul sindic a apreciat că contestația AVAS a fost tardiv introdusă.
Se apreciază că sunt incidente prevederile art. 89 alin. 1 din Legea nr. 64/1995, aplicabilă speței, potrivit căruia orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul unei erori esențiale.
Se apreciază că eroarea esențială constă în aprecierea ca fiind creanță garantată, creanța AVAS constatată printr-un proces verbal de sechestru.
Se reține că o creanță a unui creditor poate fi considerată garantată dacă rezultă dintr-un contract de garanție reală (mobiliară sau imobiliară), cu condiția înscrierii acesteia în documentele de publicitate ale Cărții funciare sau Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare.
Procesele verbale de sechestru încheiate de executorii H nu constituie ipoteci legale și nici garanții reale mobiliare conform OG nr. 11/1996 potrivit căruia procesul verbal de sechestru era un simplu act de executare silită care avea ca singur efect indisponibilizarea bunurilor supuse executării silite.
Aceeași concepție a fost preluată și de art. 31-39 din OG 6/29.08.2008 astfel cum au fost modificate și completate cu Legea nr. 79/12 martie 2003.
Cu alte cuvinte, sechestrul și-a păstrat caracterul de măsură asiguratorie care are efectul conservării bunului în patrimoniul debitorului dar care nu devine garanție reală mobiliară sau imobiliară în sensul cerut de Legea nr. 99/1999 Titlul VI.
În concluzie, creditorul care a sechestrat bunurile debitorului nu are calitatea de creditor ipotecar sau gajat în cadrul procedurii executării silite concursuale guvernată de Legea nr. 64/1995 și prin urmare nu poate fi înscris în tabelul creanțelor privilegiate.
În speță, organul fiscal a avut privilegiul de a cere executarea silită a debitorului conform legii speciale, Legea 79/12.III.2003, dar nefinalizarea acestei proceduri de executare silită îi conferă avantaje într-o procedură de executare silită concursuală, întrucât Legea nr. 64/1995 așează creditorii pe picior de egalitate iar verificarea creanțelor și distribuirea fondurilor din lichidarea activului trebuie efectuate în strict acord cu legea precitată care nu trimite la alte acte normative în afara dispozițiilor compatibile din acele acte normative enunțate expres.
Or, legea dedicată executării silite a creanțelor fiscale nu face parte din rândul actelor normative enunțate și firesc nici calitatea de creanță garantată cu gaj sau ipotecă nu poate rezulta decât din prevederile Codului civil și ale Legii nr. 99/1999 referitoare la garanția reală mobiliară constituită asupra fondului de comerț.
Față de acestea, se constată că suma de 110.000 RON provine din valorificarea unor bunuri care nu constituie creanța fiscală garantată motiv pentru care trebuie distribuită creditorilor conform art. 122 din Legea nr. 64/1995.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă recursul AVAS va fi admis, va fi casată hotărârea atacată și trimisă cauza spre rejudecare judecătorului sindic.
Vor fi avute în vedere, cu ocazia rejudecării, prevederile art. 312 Cod procedură civilă și față de faptul că contestația AVAS a fost depusă în termen, va fi judecată în fond în temeiul dezlegărilor din prezenta decizie.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de creditoarea AVAS B împotriva sentinței comerciale 487/F din 23 aprilie 2008 pronunțată de judecător sindic desemnat în Dosar - al Tribunalului Hunedoara și în consecință:
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 3 sept 2008.
Președinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Ex.2/23.09.2008
Jud fond
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Doina Hârceagă, Eugenia Florescu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
