Practica judiciara insolventa. Decizia 371/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 371/2008
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 3: Eugenia Florescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI H împotriva Sentinței nr. 327/F din 19 martie 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în Dosar nr- (nr. vechi 6859/2003).
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului și cererea recurentei de judecare în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra recursului de față se constată că prin sentința civilă nr. 327/F/2008 a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar Insolvent, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei și s-a dispus radierea din registrul comerțului.
A fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități și a fost respinsă cererea de antrenare a răspunderii administratorului formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice în numele și pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice a jud. H, formulată atât față de G cât și față de fostul administrator social al debitoarei - -.
S-a dispus notificarea sentinței debitoarei, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice a jud. H pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că la cererea creditoarei Banca Internațională a Religiilor - în faliment s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995 și a fost numit administrator judiciar Insolvent și că s-au făcut notificările legale. Referitor la cererea de antrenare a răspunderii, instanța a constat că nu sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate deoarece nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor cerute de prevederile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a jud. H care critică sentința atacată ca fiind nelegală și netemeinică.
Arată că din raportul lichidatorului nr. 77/09.02.2005 rezultă că starea de insolvență se datorează denaturării rezultatului financiar, prin neînregistrarea pe cheltuieli a dobânzilor aferente creditului angajat la. Sibiu, care a avut consecința stabilirii unor profituri nereale precum și distribuirea și plata de dividende din profituri fictive ce a dus la incapacitatea de plată a datoriilor către creditori.
Se mai arată că simplul fapt că administratorul societății falite nu a ținut contabilitatea atrage răspunderea acestuia deoarece nu există posibilitatea de a analiza activul patrimonial și modul în care acesta a fost gestionat.
Mai arată că instanța de fond nu a ținut seama de dispozițiile art. 27 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 potrivit căruia debitoarea aflată în stare de insolvență era obligată să formuleze cerere de intrare în procedură iar încălcarea acestor dispoziții a dus la creșterea dobânzilor și penalităților de întârziere.
Mai susține, de asemenea, că existența prejudiciului rezultă din tabelul definitiv consolidat care nu a fost contestat, că fapta ilicită constă în continuarea de către administrator a unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți iar raportul de cauzalitate rezultă din raportul inițial și final al lichidatorului.
Recurenta mai susține în motivele de recurs că existența faptei ilicite și a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu este dovedită de Raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la încetarea de plăți a debitoarei și din raportul final din care rezultă continuarea activității în pierdere.
În drept se invocă prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, art. 138 alin. 1 litera d și Legea nr. 85/2006 privind legea insolvenței.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată că recursul este fondat.
Astfel, în mod greșit judecătorul sindic a stabilit cu privire la cererea de atragerea răspunderii că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate.
Curtea reține că administratorul judiciar SC Insolvent prin ec. în raportul cu privire la activitatea desfășurată de administratorul judiciar în operațiunile prevăzute de Legea nr. 64/1995, republicată în 2004, la H reține la fila 5 Raportului nr. 77/09.02.2005 că starea de insolvență a debitoarei se datorează următoarelor cauze:
- denaturarea rezultatului financiar prin neînregistrarea pe cheltuieli a dobânzilor aferente creditului angajat la Banca Internațională a Religiilor Sucursala Zonală Sibiu, care a avut drept consecință stabilirea unor profituri nereale;
- distribuirea și plata de dividende din profituri fictive, fapt ce a condus la incapacitatea de plată a datoriilor către creditori care la data deschiderii procedurii erau în sumă de 3.041.704.474 lei, așa cum rezultă din tabelul preliminar al creditorilor afișat la ușa Tribunalului.
C puțin față de aceste fapte, judecătorul sindic ar fi trebuit să se pronunțe în ce măsură ele sunt sau nu culpabile administratorilor.
În considerarea acestor elemente, Curtea apreciază că sunt întrunite cerințele art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, judecătorul sindic neanalizând concluziile administratorului judiciar în ce privește atragerea răspunderii, pronunțând astfel o hotărâre nemotivată.
Se mai reține că cererea privind atragerea răspunderii privește doi pârâți, judecătorul sindic fiind acela care, în baza probatoriului administrat sau a altor probe ce pot fi propuse de părțile împrocesuate, are posibilitatea să stabilească măsura în care fiecare dintre pârâți a contribuit la producerea prejudiciului.
Astfel, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe urmând ca în temeiul art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă să constate că modificarea hotărârii nu este posibilă fără administrarea de probe noi.
În rejudecare, se va ține seama de criticile formulate de creditoare în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Jud. H și în consecință:
Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnore.
Ex.2/07.10.2008
Jud fond
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Doina Hârceagă, Eugenia Florescu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 223/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 470/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
