Practica judiciara insolventa. Decizia 1004/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 1004

Ședința publică de la 25 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Ghideanu

JUDECĂTOR 2: Claudia Susanu

JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici

Grefier: - -

S-au luat în examinare cererile de recurs formulate de B, prin reprezentantul său legal și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I împotriva încheierii nr. 349 din 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 18 mai 2009, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și din lipsă de timp pentru deliberare, văzând dispozițiile art. 260 cod procedură civilă, instanța amână pronunțarea cauzei la data de astăzi, când:

CURTEA DE APEL

Asupra recursului comercial d e față:

Prin încheierea nr.349/16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic au fost respinse obiecțiunile la raportul final nr. 210/06.08.2008 întocmit de lichidatorul judiciar, Sucursala I, cu sediul social declarat în municipiul I, Bulevardul nr. 87, scara B,. 1, parter, județul I, număr de ordine în 69, cod de identificare fiscală RO -, număr de înregistrare în Registrul societăților profesionale - 0149, formulate de creditorul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul în municipiul B,--11, sector 1.

A fost respinsă cererea creditorului Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului I, cu sediul în municipiul I, str. - nr. 26, județul I, având ca obiect autorizarea introducerii acțiunii prevăzute de art. 138 pentru stabilirea răspunderii personale a organelor de conducere ale debitorului Societatea Agricolă, cu sediul social declarat în comuna, satul, județul I, având număr de ordine în Registrul Societăților Agricole al Judecătoriei Pașcani 2/25.07.1994 și CUI -.

A fost stabilit termen pentru soluționarea propunerii de închidere a procedurii la data de 03 martie 2009, ora 11,00, pentru când se va relua procedura cu părțile prin.

Pentru a se pronunța în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:

În condițiile în care debitorul falit, după cum s-a constatat, nu deține bunuri sau elemente de patrimoniu valorificabile, nu are disponibilități în conturi bancare și nu au fost identificate nici creanțe ce ar fi putut fi încasate în numele acestuia care să asigure acoperirea creanțelor creditorilor, procedura este lipsită de obiect, obiecțiunile creditorului bugetar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - fiind lipsite de orice temei, în special în condițiile de pasivitate pe care le-a manifestat, în condițiile în care creanța sa reprezintă datorii la bugetul consolidat al statului preluate de la Casa de Asigurări de Sănătate I prin Protocolul nr. 41/03.03.2004, așadar anterioare acestei date.

În condițiile în care creditorul bugetar nu a înțeles să conteste raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ajungerii debitorului în insolvență și nici să participe activ în cadrul procedurii prezentând lichidatorului judiciar elemente probatorii care să fi răsturnat prezumțiile pe baza cărora acesta a apreciat că nu există temeiuri pentru promovarea unei acțiuni în stabilirea răspunderii personale, obiecțiunile reprezintă numai un demers formal ce ar determina numai acumularea unor noi cheltuieli de procedură. De altfel, creditorul bugetar nici nu a întreprins vreun demers pentru identificarea punctuală a unor fapte concrete ce s-ar putea circumscrie sferei faptelor enumerate la art. 138 alin. 1.

Cererea de autorizare formulată de către creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului va fi respinsă pentru neîntrunirea condițiilor impuse de art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, întrucât aceste prevederi legale nu conferă automat creditorilor dreptul de a promova acțiunea în răspundere, în special în condițiile în care lichidatorul judiciar a precizat expres atât în rapoartele depuse cât și în concluziile formulate că nu a identificat cauze de antrenare a răspunderii persoanelor din organele de conducere ale debitorului. O acțiune în stabilirea răspunderii personale poate fi primită numai în cele două situații limitativ prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, respectiv omisiunea lichidatorului de a indica persoanele culpabile ori omisiunea de a formula acțiunea în răspundere, în situația în care aceasta amenință să se prescrie.

Cum în cauză nu se regăsește niciuna din cele două situații, judecătorul-sindic va respinge cererea de autorizare, precum și obiecțiunile la raportul final formulate, pentru aceleași motive, și va acorda un termen pentru când se va pune în discuție, potrivit art.131 din Legea nr.85/2006, închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele registrului comerțului și cele fiscale, propusă prin raportul final.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs creditorii și Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că cererea formulată de creditori este perfect legală întrucât în cazul în care lichidatorul nu formulează cererea prevăzută de art.138 din Legea 85/2006 legea oferă această posibilitate comitetului creditorilor sau creditorului. În mod greșit a reținut tribunalul că nu ar fi incidente dispozițiile art.138 alin.3 teza finală din Legea 85/2006 întrucât lichidatorul judiciar a omis să formuleze acțiunea prevăzută de art.138 iar răspunderea persoanelor la care se referă alin.1 amenință să se prescrie.

Potrivit dispozițiilor OUG nr.95/2003 privind preluarea de către a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, s-a subrogat în toate drepturile și obligațiile procesuale ale

Conform art.2 din același act normativ, a încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate I Protocolul nr.41/03.03.2004, având ca obiect transferul creanțelor bugetare existente în evidențele contabile ale acestora. Creanța preluată de față de Societatea Agricolă este în valoare nominală de 1.527,28 RON. Această creanță nu a fost recuperată în cursul procedurii de insolvență.

Instituția a formulat obiecțiuni pe considerentul că raportul final al lichidării fiind ultimul raport din procedură, se impune, prin ipoteză, să fie o sinteză a întregii proceduri, cuprinzând toate aspectele majore care au caracterizat-o, inclusiv măsura în care au fost identificate persoanele răspunzătoare pentru generarea stării de incapacitate de plată și cauzele insolvabilității, aspect avut în vedere de prevederile art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006.

Lămurirea acestor probleme este obligatoriu instituită de lege, instituția recurentă solicitând completarea raportului final cu aspectele semnalate în obiecțiunile formulate.

Conform prevederilor art.105 din Codul d e procedură civilă, întocmirea de acte procedurale cu nerespectarea formelor legale atrage după sine ca sancțiune nulitatea respectivelor acte procedurale.

Societatea debitoare înregistra la data deschiderii procedurii instituită de Legea 85/2006 datorii față de Parte din această sumă reprezenta contribuția personală a angajaților societății în calitate de asigurați, pe care, potrivit art.55 din OUG nr.150/2002, modificată, pârâții aveau obligația să o rețină din salariile acestora și să o vireze lunar către

a suferit un prejudiciu a cărui existență certă este stabilită prin constatarea de către tribunal a faptului că debitoarea a ajuns în încetare de plăți și că împotriva acesteia a fost declanșată procedura prevăzută de Legea nr.85/2006.

Prejudiciul produs există, constând în însăși creanța cedată de I către, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperată.

Este evident că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art.138 alin.3) teza finală, respectiv "dacă lichidatorul judiciar a omis să formuleze acțiunea prevăzută de art.138 și răspunderea persoanelor la care se referă alin.1) amenință să se prescrie".

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului I critică încheierea nr.349/16.12.2008 a Tribunalului Iași pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că nu a fost analizat corect întregul probator, apreciind greșit că Direcția Generală a Finanțelor Publice nu a participat activ în cadrul procedurii de identificare a faptelor ce s-ar putea circumscrie prevederilor art.138 alin.1 Legea 85/2006 câtă vreme instituția în cauză a participat la toate creditorilor având rol activ, depunând întreaga documentație în susținerea cererilor și furnizând toate informațiile de care avea cunoștință în ceea ce privește pe debitoare și persoanele ce o reprezintă.

Netemeinicia celor dispuse rezultă și din faptul că, deși existau premisele angajării răspunderii persoanelor din organele de conducere ale debitorului, instanța nu a apreciat corect asupra lor, apreciind că o acțiune în stabilirea răspunderii personale ar putea fi primită doar dacă există omisiunea lichidatorului de a indica persoanele culpabile ori omisiunea de a formula acțiunea în răspundere, în situația în care aceasta amenință să se prescrie. Simpla frază a lichidatorului că nu a identificat elementele necesare atragerii răspunderii nu poate constitui un motiv că acesta a întreprins toate demersurile pentru identificarea cauzelor și a persoanelor culpabile de ajungerea Societății Agricole în stare de faliment, fapt pentru care apreciază că aceasta poate fi catalogată ca fiind o omisiune din partea lichidatorului în ceea ce privește indicarea persoanelor culpabile.

Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare.

În recurs nu au fost administrate alte probe.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate cât și a dispozițiilor legale operante în cauză, Curtea reține următoarele:

Prin recursurile formulate, creditorii B și I critică încheierea nr.349/16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic pentru greșita respingere a cererii prin care Direcția Generală a Finanțelor Publice solicita autorizarea de către judecătorul sindic în vederea introducerii acțiunii prevăzute de art.138 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței și refacerea raportului final și comunicarea acestuia către creditori, motivând că nu ar fi îndeplinite condițiile art.129 din Legea 85/2006.

În ceea ce privește respingerea cererii vizând autorizarea creditorului de a introduce acțiunea prevăzută de art.138 din Legea 85/2006, Curtea reține că o atare acțiune ar fi admisibilă doar în ipoteza în care administratorul judiciar ori lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin.1 amenință să se prescrie.

Niciuna din ipotezele textului în discuție nu este operantă în cauză, raportul final întocmit de lichidatorul judiciar cât și raportul privind cauzele care au condus la intrarea în faliment a debitoarei evidențiind că nu au fost identificate elemente de atragere a răspunderii patrimoniale a fostei conduceri a debitoarei. Astfel, debitoarea Societatea Agricolă este o societate agricolă înființată în 1992, al cărei obiect de activitate a constat în cultivarea terenurilor aparținând asociaților. Activitatea societății s-a diminuat treptat, astfel că la nivelul anului 2004 desfășura activități în mod sporadic, la data intrării în faliment neavând în fapt nici bunuri și nici disponibilități bănești.

Nu s-a probat că membrii organului de conducere al debitoarei ar fi săvârșit vreuna din faptele prevăzute de art.138 alin.1 lit. a-g din Legea 85/2006, legea prevăzând limitativ situațiile în care s-ar putea antrena o asemenea răspundere.

În raportul final, lichidatorul judiciar a analizat activitatea desfășurată, a prezentat și împrejurările legate de cauzele care au condus la starea de insolvență și a expus un punct de vedere clar privind inexistența cerințelor prevăzute de art.138 din Legea 85/2006.

Ca urmare, raportul final conține elementele prevăzute de art.129-132 alin.2, nefiind necesar, în situația concretă a cauzei, a aduce alte precizări sau completări.

Împrejurarea că cele două creditoare nu și-au recuperat creanțele nu are nicio relevanță sub aspectul legalității și temeiniciei raportului final.

Față de cele anterior expuse, Curtea reține că nu sunt întrunite cerințele exprese ale art.138 din Legea 85/2006 privind autorizarea creditorului Direcția Generală a Finanțelor Publice de a formula cerere privind stabilirea răspunderii personale a organelor de conducere a debitoarei Societatea Agricolă, raportul final întocmit cuprinzând, în sinteză, toate momentele obligatorii prevăzute de Legea 85/2006 privind procedura insolvenței.

Urmează ca în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă să fie respinse recursurile formulate de prin reprezentant legal și Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva încheierii nr.349/16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, hotărâre ce va fi menținută ca legală și temeinică.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS prin reprezentantul său legal și respectiv de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului I împotriva încheierii nr.349/16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecătorul sindic, încheiere pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

- -

12.VI.2009.-

2 ex.-

Președinte:Anca Ghideanu
Judecători:Anca Ghideanu, Claudia Susanu, Liliana Palihovici

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 1004/2009. Curtea de Apel Iasi