Practica judiciara insolventa. Decizia 1190/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIAL
DECIZIE Nr. 1190
Ședința public de la 12 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE I și pe intimat " ", lichidator MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE - ÎN CALITATE DE LICHIDATOR PENTRU. DEBITOARE " ", intimat G, având ca obiect procedura insolvenței antrenarea rspunderii personale, recurs formulat împotriva sentinței comerciale numrul 184/S din 26 martie 2009 a Tribunalului Iași - judector sindic
La apelul nominal fcut în ședința public lipsesc prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz:
- recurs la prim termen, declarat și motivat în termen;
- recurent scutit de plata taxelor de timbru;
Prin cererea de recurs se solicit judecarea pricinii în lips, dup care
Verificînd actele și lucrrile dosarului, Curtea constat recursul în stare de judecat și rmîne în pronunțare.
Ulterior deliberrii,
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului comercial d e faț.
Prin sentința comercial nr. 184/S/26 martie 2009, s-a respins acțiunea formulat de lichidatorul judiciar Management Reorganizare Lichidare I privind stabilirea rspunderii personale a pârâtului G și s-a dispus închiderea procedurii simplificate a insolvenței debitorului " " SRL
Pentru a se pronunța astfel, prima instanț a reținut urmtoarele:
Prin sentința comercial nr.251/S/29.05.2008,s-a deschis procedura simplificat a insolvenței împotriva debitorului SC SRL I,la cererea creditorului Administrația Finanțelor Publice a Mun. I,constatându-se c acesta face parte din categoria debitorilor prevzuți de art.1 alin.2 lit. e din Legea nr.85/2006,fiind anterior dizolvat.
Tabelul creanțelor asupra averii debitorului,definitivat prin încheierea nr.226 din 25.09.2008,cuprinde pe creditorul Administrația Finanțelor Publice a Mun. I cu o creanț în sum de 12.180 lei și I cu o creanț în sum de 1.399 lei.
Motivat de faptul c actele constitutive și documentele contabile ale debitorului nu au putut fi gsite,sediul debitorului nu mai exist și în fapt la adresa înscris la registrul comerțului iar din evidențele fiscale rezult c în patrimoniul acestuia nu exist bunuri din a cror valorificare s poat fi acoperite cheltuielile administrative și pltite creanțele creditorilor,prin raportul înregistrat la data de 27.01.2009, lichidatorul judiciar a propus închiderea procedurii în baza art.131 din Legea nr.85/2006,solicitând totodat,pe temeiul art.138 alin.1 lit. d și f din aceeași lege, antrenarea rspunderii personale a pârâtului G, administrator al debitorului, considerând c acesta se face vinovat de starea actual a societții falite prin neplata la timp a obligațiilor ctre bugetul de stat,situație ce a condus la acumularea de accesorii ce au majorat pasivul social și care poate fi apreciat ca un mijloc ruintor și pe care a încercat s o ascund prin neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea.
Prțile interesate nu au formulat obiecțiuni faț de raportul cuprinzând propunerea de închidere a procedurii,raport care a fost înregistrat, afișat la ușa instanței, comunicat creditorilor și publicat în Buletinul procedurilor de insolvenț nr.426/28.01.2009.
Examinând cererea de antrenare a rspunderii personale formulat de lichidatorul judiciar,motivat pe prevederile art.138 alin. 1 lit. d și din Legea nr.85/2006, se reține corespunztor probatoriului administrat,c faptele enumerate expres de articolul sus indicat cât și condițiile rspunderii personale a administratorului-pârât așa cum ele sunt instituite prin art.998 cod civil,nu au fost probate.
Potrivit art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006,judectorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns în stare de insolvenț s fie suportat de organele de conducere sau supraveghere din cadrul societții precum și de orice alt persoan care a cauzat starea de insolvenț,prin una din faptele enumerate la lit. a-g ale acestui articol.
Așa cum rezult din conținutul acestui articol,rspunderea fondat pe prevederile art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 este o rspundere special a administratorilor sau persoanelor care s-au implicat în activitatea societții în cauz îns,aceast rspundere nu devine automat operant în toate cazurile în care pasivul social nu poate fi acoperit ci numai atunci când se face dovada c administratorii au cauzat starea de insolvenț prin svârșirea vreuneia dintre faptele expres și limitativ enumerate de art.138 alin.1 lit. a-g din Legea nr.85/2006 și a cror urmare a fost crearea,menținerea sau adâncirea strii de insolvenț,fiind necesar deci a se proba întrunirea cumulativ a condițiilor pentru atragerea rspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
Nu s-a demonstrat c anterior deschiderii procedurii faț de debitor, administratorul su a desfșurat sau a dispus desfșurarea unei activitți de natur a conduce la încetarea plților prin falsificarea rezultatelor operațiunilor derulate de societate cu consecința imposibilitții constatrii situației reale a acesteia sau s-a ajuns la o astfel de stare prin neținerea contabilitții în conformitate cu legea sau folosirea de mijloace ruintoare pentru a procura fonduri societții.
Susținerile lichidatorului judiciar în sensul c neplata la timp a datoriilor fiscale a generat majorarea pasivului prin acumularea de accesorii iar aceast pasivitate a administratorului-pârât ar echivala faptei de folosire a unor mijloace ruintoare pentru procurarea de fonduri societții și neținerea contabilitții în conformitate cu legea au caracter general,nefiind în msur s individualizeze vreo fapt de genul celor la care se face referire în art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Faptele imputate pârâtului sunt legate de neprezentarea documentelor societții îns acumularea de accesorii la datoriile fiscale ca și neprezentarea în cadrul procedurii a documentelor societții,în principiu, nu sunt fapte direct productoare de prejudicii și nici nu implic în mod prezumtiv vinovția administratorului acestuia, vinovția care trebuie determinat în raport cu motivele care au cauzat insolvența și nu ca o consecinț a faptului c nu a depus documentele contabile.
De asemenea, nedepunerea actelor și documentelor contabile la dosar și care nu echivaleaz cu sensul dat de legiuitor sintagmei "nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea"ca fapt omisiv,nu este suficient pentru lmurirea legturii de cauzalitate a acesteia cu starea de insolvenț a debitorului în condiții în care nu se indic nici o împrejurare concret din care s se trag concluzia c aceast activitate a avut consecințele prevzute de lege.
În condițiile mai sus expuse, se va respinge cererea promovat de lichidatorul judiciar și, constând în cadrul procedurii c debitorul nu deține bunuri sau elemente de patrimoniu care s asigure acoperirea cheltuielilor administrative și plata creanțelor reclamate,se va dispune închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele registrului comerțului și cele fiscale potrivit dispozițiilor art.131 din Legea nr.85/2006 care prev c,în orice stadiu al procedurii,se va putea decide de judectorul sindic închiderea procedurii în situația în care se constat c în averea debitorului nu exist bunuri ori c acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
Pentru activitatea desfșurat în procedur,se va încuviința decontul prezentat de lichidatorul judiciar pentru suma de 2.714 lei din care suma de 1094,20 lei cheltuieli de procedur suportate din fonduri proprii și suma de 1.620 lei onorariu,plata urmând s se fac în lipsa disponibilitților în contul debitorului,din fondul de lichidare constituit potrivit art.4 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice I criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu urmtoarea motivare:
Instanța de fond nu a interpretat corect documentele depuse la dosarul cauzei și nici asupra înclcrii dispozițiilor legii în materie economico-financiar și care ar putea avea legtur cu intrarea " " SRL în incapacitate de plat. Prin sentința comercial nr. 184/S/26.03.2009, Tribunalul Iași -judector sindic a respins acțiunea întemeiat pe disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006 în contradictoriu cu organele de conducere ale debitorului și totodat, a admis raportul final cu consecința închiderii procedurii insolvenței și radierii debitorului " "
Având în vedere împrejurarea c documentele contabile ale firmei nu au fost predate lichidatorului judiciar, este evident c nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, aspect ce se încadreaz în disp. art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006. Nu au fost prezentate documentele din care s rezulte rapoartele juridic e cu creditorii, punând astfel lichidatorul judiciar în imposibilitate de a proceda la recuperarea creanțelor prin formularea acțiunilor specifice.
Totodat, administratorul pârât nua mai depus diligențele necesare preschimbrii certificatului de înmatriculare, fiind astfel dizolvat societatea, aspect care conduce la concluzia c, cu bun științ, administratorul a încercat s scape de o firm cu datorii și, implicit, de creditorii societții.
Așa cum rezult din fișa sintetic total a agentului economic și a titlurilor executorii întocmite de ctre organul fiscal, se poate observa împrejurarea c debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de a achita creanțele înregistrate la bugetul de stat din anii anteriori pronunțrii hotrârii prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței, ceea ce justific și incidența disp. art. 138 alin. 1 lit. c, respectiv continuarea activitții în interes propriu.
Deși s-au efectuat msuri de executare silit în conformitate cu prevederile Codului d e procedur fiscal, debitorul prin reprezentant legal a fost somat, nu a înțeles s efectueze plți la bugetul de stat, sens în care creanța fiscal a fost majorat prin aplicarea de accesorii calculate pentru neplata acesteia la termen.
Și incidența disp. art.138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006 - este evident și rezult clar din situația prezentat pe site MEF care constat c ultimul bilanț contabil a fost depus de organul fiscal la 30.06.2002.
aceste aspecte cu prevederile art. 138 alin.(1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, apreciem c se impune obligarea administratorului, la repararea prejudiciilor create bugetului de stat.
Pe de alt parte, debitoarea a desfșurat activitate generatoare de venituri pentru care exist obligația corelativ de achitare a impozitelor stabilite prin legislația fiscal, iar potrivit documentelor depuse la dosarul cauzei de creditorul bugetar potrivit evidențelor fiscale, s-a putut constata faptul c societatea a avut salariați, iar administratorul -pârât a reținut contribuțiile pentru asigurați, ceea ce reprezint o folosite a veniturilor în folos propriu sau în folosul altor persoane.
În lumina dispozițiilor Legii nr. 85/2006, instituirea rspunderii personale a organelor de conducere a societții reprezint atât o sancțiune pentru persoanele care au contribuit la ajungerea debitoarei în stare de incapacitate de plat, dar, în același timp, și o garanție pentru terții aflați în raporturi juridice comerciale cu debitoarea în ceea ce privește posibilitatea recuperrii creanțelor în caz de insolvenț.
Rspunderea administratorilor este atras chiar și pentru culpa cea mai ușoar a acestora, fapt de notorietate atât în doctrin cât și în jurisprudenț, cât vreme administratorul este un mandatar al falitei și are obligația de a administra patrimoniul societții cu mai mult diligenț și grij chiar decât propriile sale bunuri.
Analizând motivele de recurs formulate și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauz, Curtea constat c recursul este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Curtea constat c recurenta invoc svârșirea de ctre fostul administrator Gaf aptei de a nu ține contabilitatea conform procedurilor legale, fapt prevzut de art. 138 lit. d, motivat de neprezentarea documentelor contabile ctre lichidatorul judiciar.
Se mai invoc și incidența dispozițiilor art. 138 lit. c, respectiv continuarea activitții societții în interes propriu.
Pentru a putea fi reținut c pârâtul nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, creditorii trebuiau s probeze faptele acestuia prin care au fost înclcate prevederile Legii nr. 82/1991 și, mai mult, c aceste nereguli ar fi cauzat insolvența societții debitoare, adic legtura de cauzalitate între contribuția fostului administrator și starea de insolvenț.
Sarcina probei incumb celui ce face o afirmație în fața judecții, iar invocarea art. 138 din lege nu atrage automat rspunderea administratorului, deoarece legiuitorul nu a înțeles s instituie o prezumție legal de vinovție și de rspundere a administratorului societții.
Cât privește incidența disp. art. 138 lit. c din Legea nr. 85/2006, în cauz, nu s-a probat împrejurarea c pârâtul a dispus în interes personal continuarea activitții societții debitoare.
Chiar dac statul român, reprezentat de Ias uferit un prejudiciu a crui existenț cert este stabilit prin constatarea faptului c societatea debitoare a ajuns în încetare de plți și c împotriva acesteia a fost declanșat procedura falimentului, imposibilitatea recurentei de a recupera aceste creanțe nu poate constitui o premis suficient care s determine instanța s oblige în mod automat fostul administrator social la plata creanțelor, aceast form de rspundere neputând fi dispus decât în condițiile statuate de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Raportat acestor considerente, curtea apreciaz c în cauz nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304 ind. 1 Cod procedur civil, astfel c, în temeiul art. 312 Cod procedur civil, se va respinge recursul și se va menține sentința recurat ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEFGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Administrația Finanțelor Publice I împotriva sentinței comerciale nr. 184/S/26.03.2009, pronunțat de Tribunalul Iași - judector sindic, sentinț pe care o menține.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 12 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
09.11.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Geta Sandu, Cipriana Poiană
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 982/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 106/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
