Practica judiciara insolventa. Decizia 1228/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.1228/COM
Ședința publică de la 28 septembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Monica Costea
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursurilor comerciale formulate de creditorii DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în str. - nr. 18, județ C, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -. cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2305/27.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Constanța - Secția comercială în dosarul nr- (nr. în format vechi 1001/2002), în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SA, cu sediul în localitatea C,-, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator judiciar & CO - C,-, județ C, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței - art. 131 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța constată dosarul în stare de judecată și având în vedere că se solicită judecata în lipsă, conform disp. art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor comerciale de față, constată;
1. Obiectul și părțile litigiului
& CO.în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC""SA a investit pe judecătorul sindic cu cererea de închidere a procedurii falimentului aplicată față de aceasta, pe temeiul dispozițiilor art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
2. Hotărârea tribunalului
Prin sentința civilă nr. 2305/com/27.03.2009, Tribunalul Constanța - Secția comercială admis excepția lipsei dovezii calității B de reprezentantă a comitetului creditorilor; a fost anulată cererea de autorizare formulată de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Prin aceeași sentință a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar & CO L, și, în baza prevederilor art. 132 alin. 2 din Legea nr.85/2006, s-a dispune închiderea procedurii falimentului aplicată față de debitoarea SC""SA în temeiul disp art. 132 alin 2 din legea 85/2006.
Pentru a se pronunța în acest sens instanța de fond a reținut, următoarele:
Prin sentința nr. 6950/16.10.2002, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC""SA; iar, prin încheierea nr. 465/16.- s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei.
După finalizarea operațiunilor de lichidare a bunurilor din averea debitoarei falite și de distribuire a sumelor de bani, practicianul în insolvență & CO a depus raportul final întocmit în condițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006.
Prin încheierea nr.1725/com/19.06.2008, irevocabilă, instanța a respins obiecțiunile formulate de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și Direcția Generală a Finanțelor Publice C ca nefondate și a aprobat raportul final al lichidatorului judiciar.
S-a reținut că art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 prevede că o procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă.
Cum în cauză, raportul final a fost aprobat, iar în averea debitoarei nu se mai regăsesc fonduri de distribuit instanța a admis cererea lichidatorului judiciar.
3. Recursul
Împotriva sentinței civile nr. 2305/2009 au declarat recurs creditorii Direcția Generală a Finanțelor Publice C și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -
Direcția Generală Finanțelor Publice, a criticat sentința primei instanțe sub următoarelor aspecte:
- principala atribuție a lichidatorului este de a examina activele debitoarei în raport de situația de fapt și de a întocmi un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la insolvență.
- deși starea de insolvență era prezentă, debitoarea nu a întreprins demersurile necesare pentru a limita valoarea debitelor către terți deși avea obligația prev. de art. 27 din Legea nr.85/2006.
- împotriva fostului administrator al societății trebuia să fie formulată acțiune conform art.138 din lege.
- lichidatorul judiciar nu a întrunit comitetul creditorilor pentru a comunica dacă există persoane responsabile potrivit art.138 din legea insolvenței.
- lichidatorul judiciar nu a făcut demersurile pentru a vedea dacă creditorii înțeleg să promoveze o astfel de acțiune.
- lichidatorul judiciar nu a acționat în spiritul legii insolvenței în scopul acoperirii pasivului debitorului.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea rejudecării, pentru următoarele considerente:
- în cauză înainte de se închide procedura se impunea a se formula cerere întemeiată pe art. 138 din Legea 85/2006.
- a formulat cerere de autorizare a comitetului creditorilor să formuleze acțiune de retragere; cu toate acestea instanța a reținut că AVAS nu avea mandat de la ceilalți creditori însă nu a fost citată cu mențiunea de a complini lipsa mandatului.
Lichidatorul judiciar a formulat concluzii scrise.
4. Curtea
Referitor la recursul AVAS, analizând hotărârea atacată din prisma acestor critici Curtea apreciază nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Din dosarul cauzei rezultă că în derularea procedurii insolvenței față de debitoarea SC""SA au fost parcurse etapele cerute de lege pentru a se încerca recuperarea creanțelor înregistrate împotriva falitei și pentru a se depista cauzele care au condus la apariția stării de insolvență asupra debitoarei în cauză.
La termenul de judecată din 14.01.2008 lichidatorul desemnat, respectiv & CO L, a depus la dosar raportul final privind-o pe debitoare, în cuprinsul căruia a formulat propunerea de închidere a procedurii insolvenței asupra debitoarei, în baza art.132 alin2 din Legea 85/2006.
A arătat lichidatorul judiciar în raportul său ca în cadrul procedurii de lichidare a bunurilor existente în patrimoniul debitoarei s-au obținut 27.491,86 lei din vânzări de bunuri, chirii, din activitatea de recuperări creanțe datorate de debitorii debitoarei precum și din dobânzile aferente contului unic de lichidare deschis pe numele și pe seama averii debitoarei.
A apreciat lichidatorul judiciar că principala cauză pentru starea de insolvabilitate a debitoarei a fost imposibilitatea rambursării creditului bancar contractat ca urmare a creșterii rapide a nivelului dobânzilor bancare deși toate eforturile financiare ale societății au fost îndreptate spre achitarea creditului contractat.
Pentru acest motiv a apreciat lichidatorul judiciar că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 138 din lege pentru atragerea răspunderii materiale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
Obiecțiunile formulate de creditorii AVAS și DGFP,împotriva raportului final au fost respinse ca nefondate de către judecătorul sindic,iar raportul final a fost aprobat la data de 19.06.2008.
După respingerea obiecțiunilor la raport, această creditoare a solicitat să se ia act că este autorizată să formuleze cerere de antrenare a răspunderii materiale
Constatând că nu există o împuternicire în acest sens din parte Comitetului Creditorilor judecătorul sindic a acordat numeroase termene pentru suplinirea acestei cerințe însă recurenta nu s-a conformat acestei solicitări (vezi termenele de judecată din 29. 09.2008, 24.11. 2008, 23. 01 2009, )
În acest context faptic nu poate fi primită critica creditoarei ACAS potrivit cu care neobținerea acestei împuterniciri este imputabilă judecătorului sindic.
Este inadmisibil ca un creditor,ce în procedura desfășurată în fața judecătorului sindic manifestă o totală lipsă de diligență în exercitarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de legea insolvenței, în calea de atac pe care o exercită să impute judecătorului sindic lipsa rolului activ al acestuia sau mai grav nerespectarea dispozițiilor procedurale.
Cum introducerea unei cereri în răspundere reprezintă pentru practicianul în reorganizare o facultate și nu o obligație legală fiind astfel expresia principiului disponibilității în formularea unei cereri de chemare în judecată în accepțiunea dreptului procesual civil, iar creditoarea - recurentă,așa cum arătam mai sus nu a manifestat diligență in această direcție,criticile aduse nu se verifică, astfel că ele vor fi înlăturate ca nefiind de natură a conduce la reformarea soluției judecătorului sindic.
În ce privește recursul DGFP, Curtea reține că și acesta este nefondat pentru considerentele:
Nici aceste critici nu sunt fondate întrucât din actele și lucrările dosarului reiese că în speță judecătorul-sindic a respectat disp. art. 132 din Legea 85/2006, fiind comunicate copii ale raportului final și publicată în Buletinul Insolvenței încheierea prin care a fost aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar.
Cum judecătorul sindic a aprobat raportul final, iar celelalte condiții imperative prev. de art.132 alin.2 privind lichidarea bunurilor și distribuirea sumelor, au fost respectate Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate, în temeiul disp. art. 312 Cod proc. Civilă.
Criticile legate de antrenarea cererii de răspundere întemeiată pe disp. art 138 vor fi înlăturate pentru considerentele expuse în analiza recursului declarat de către recurenta AVAS.
Nici critica privind neîntocmirea unui raport amănunțit asupra activelor debitoarei, a cauzelor ce au condus la apariția insolvenței și a persoanelor vinovate de crearea stării de insolvabilitate nu pot fi primite întrucât conținutul raportului final întocmit de lichidator întrunește exigențele prevăzute de legea specială incidență speței.
Față de cele arătate, Curtea reține că judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii cu respectarea dispozițiilor legale amintite mai sus, epuizând toate etapele procedurale impuse de procedura concursuală, astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat și menținută ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile comerciale formulate de creditorii DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în str. - nr. 18, județ C, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -. cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2305/27.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Constanța - Secția comercială în dosarul nr- (nr. în format vechi 1001/2002), în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SA, cu sediul în localitatea C,-, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator judiciar & CO - C,-, județ C, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței - art. 131 din Legea 85/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică astăzi 28 septembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
29 septembrie 2009
jud.fond.
red.dec.jud.-17.XI.2009
tehnored.Gref. 2ex/21.11.2009
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Monica Costea
← Practica judiciara insolventa. Decizia 1385/2009. Curtea de... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|