Practica judiciara insolventa. Decizia 126/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr. 1,-

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 126/2010

Ședința publică de la 05 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă

JUDECĂTOR 2: Marius Irimie

JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea BANK SA împotriva sentinței comerciale nr.1665/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în dosarul nr.4/85//2004.

La apelul nominal părțile au fost lipsă.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța având în vedere actele și lucrările dosarului și faptul că nu s-au formulat cereri de amânare, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față;

Prin sentința comercială nr.1655/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibius -a respins contestația formulată de creditoarea BANK SA la tabelul definitiv consolidat al creanțelor asupra debitorului SC & CO SRL Mediaș, întocmit de lichidatorul judiciar -, din cadrul și s-a dispus înscrierea creanței creditoarei BANK SA în tabelul definitiv consolidat al creanțelor împotriva debitoarei SC & CO SRL Mediaș cu suma de 12.088,51 lei.

Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că:

După deschiderea procedurii insolvenței (la 10.03.2008), prin cererea de creanță, creditoarea BANK SA a formulat cerere de admitere a creanțelor pentru suma de 316.476,3 lei, sumă ce se compunea din 85.003 lei credit, 127.052,05 lei dobândă și 104.421,25 lei creanțe atașate.

În justificarea creanței aceasta a depus: contractul de credit nr. 20/18.06. 1996, investit cu formulă executorie la 19.05.1999, actul adițional la contractul de credit nr. 20 din 15.07.1996, investit cu formulă executorie la 12.03.2002 și actul adițional din 16.10.1996 la contractul de credit nr. 20, investit cu formulă executorie la 12.03.2002, creditul acordat care a fost de 30.000 lei.

Din extrasele de cont, rezultă că, creanța este formată din 30.000 lei credit în execuție, 48.957,35 lei și 68.437,23 lei creanțe atașate-total 147.394,58 lei.

Prin contractul de garanție imobiliară nr. 4615/28.11.2000, debitoarea & CO a garantat creditul acordat de Banca de Credit și Dezvoltare "" Târgu M debitorului în baza contractului de credit nr. 176/03.10.1997 pentru suma de 60.000 lei garantat cu un teren de construcții cu construcții situat în Dumbrăveni, înscris în 2353, nr. top 1824/2/1, investit cu formulă executorie la 05.12.2000.

După cum a reținut și administratorul judiciar, în raportul de expertiză efectuat în dosarul nr- al Judecătoriei Mediaș -contestație la executare, creditul de 30.000 lei a fost restituit

În urma acestor operațiuni & CO și-a lichidat creditul evidențiat în contabilitate, așa cum rezultă și din balanța de verificare încheiată la data de 30.11.2004, figurând doar penalitățile de întârziere în sumă de 57.088,51 lei.

Conform prevederilor art. 1110 din Codul civil, debitorul în cazul de față & CO având mai multe datorii - credite, dobânzi, are dreptul de a declara, când plătește care este datoria ce voiește a desface - respectiv voința debitorului de a achita creditul.

Potrivit art. 12 din contractul de creditare nr. 20/1996 - care reprezintă voința părților, în caz de neplată a ratelor și dobânzilor aferente creditului, debitorul este de acord ca banca să treacă la retragerea imediată a împrumutului și a dobânzilor datorate. Așa cum se menționează în textul art. 12 din contract ordinea de prioritate este împrumutul și apoi dobânzile.

Pentru această creanță, creditoarea a obținut un titlu - decizia civilă nr. 297/2008 împotriva garantului pentru suma de 125.451,84 lei și a încasat prin vânzarea la licitație suma de 45.000 lei - total 170.451,84 lei.

Pentru creditul, în calitate de terț garant al debitoarei ca urmare a contractului de creditare nr. 176/1997 încheiat de BANK cu debitoarea și garantat cu contractul de garanție imobiliară nr. 882/23.10.2000, investit cu formulă executorie la data de 05.12.2000, instanța reține următoarele:

De la această dată creditoarea putea să execute silit garanția imobiliară constituită, respectiv - teren de construcții cu construcția situată în Dumbrăveni, înscris în nr. 2353, nr. top 1824/2/1, lucru ce nu l-a făcut.

Având în vedere prevederile art. 6 din Decretul nr. 167/1958 dreptul de a cere executarea silită, în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani.

Astfel, creanța creditoarei fiind un accesoriu al garanției constituite prin prescripția dreptului la executare se prescrie și dreptul de a solicita creanța de la garantul imobiliar.

Pentru aceste considerente contestația creditoarei a fost respinsă.

Această sentință a fost menținută de către Curtea de APEL ALBA IULIA prin respingerea recursului creditoarei.

Urmare a deciziei irevocabile nr. 636/05.12.2008 a Curții de APEL ALBA IULIA lichidatorul Lar efăcut tabelul preliminar al creanțelor, înscriind creanța depusă de Sibiu în valoare de 45.000 lei, diminuând cu această valoare creanța creditoarei BANK

Prezenta contestație reiterează practic aceleași argumente care au fost invocate și în contestația la tabelul preliminar al creanțelor, contestație care a fost respinsă în mod irevocabil de către Curtea de APEL ALBA IULIA.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea BANK SA solicitând modificarea acesteia, admiterea contestației și înscrierea în tabelul creanțelor cu creanță de -, 3 lei.

În motivarea recursului s-a arătat că instanța a interpretat în mod greșit contestația schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, hotărârea fiind dată cu o aplicare greșită a legii, respectiv a art.1110 Cod civil.

Prin contestația formulată de contestatoare împotriva tabelului definitiv al creanțelor, contestație întemeiată pe dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006, a solicitat instanței să țină cont de decizia civilă nr. 297/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-, decizie prin care s-a stabilit clar și explicit că banca are o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 125.451, 84 lei rezultată din contractul de credit nr.20/18.06.1996 investit cu formulă executorie la data de 19.05.1999, modificat prin actele adiționale nr.20/15.07.1996 investit cu formulă executorie la data de 12.03.2002 și 20A/16.10.1996 investit cu formulă executorie la data de 12.03.2002.

Tribunalul Sibiua dispus prin decizia civilă nr.297/24.04.2008, irevocabilă, că suma datorată de debitoarea SC & CO SRL este suma de 125.451, 84 lei compusă din 30.000 lei credit restant, 48.957,35 lei dobânzi 46.494 lei creanțe atașate, aspect foarte clar explicitat în fila 9 penultimul aliniat din decizie. În concluzie, lichidatorul judiciar numit în cauză trebuia să țină cont de această hotărâre judecătorească irevocabilă la momentul întocmirii tabelului definitiv consolidat, mai ales că avea cunoștință de acest titlu executoriu.

Având în vedere că prin decizia Curții de APEL ALBA IULIA nr.193/30.05.2007 pronunțată în dosarul nr.- a fost casată sentința nr.2822/20.10.2004 prin care s-a deschis procedura insolvenței falitei SC & CO SRL, banca a fost îndreptățită a calcula penalități la creditul acordat până la data de 10.03.2008, dată la care a fost pronunțată de către Tribunalul Sibiu sentința nr.485/C/10.03.2008 privind (re) deschiderea procedurii insolvenței împotriva SC & CO SRL.

Urmare a executării silite a garantului ipotecar banca a recuperat suma de 45.000 lei, sumă care, în conformitate cu prevederile contractului de credit nr.20/1996, art.7, a stins în parte dobânzile acumulate de către SC & CO SRL.

În aceste condiții, ținând cont de calcularea penalităților până la data de 10.03.2008 și de recuperarea făcută de bancă în sumă de 45.000 lei, creanța băncii, față de SC & CO SRL, în calitate de debitor principal a ajuns la valoarea totală de 102.394, 58 lei compusă din 30.000 lei credit, 3.957, 35 lei dobândă și 68.437, 23 lei creanță atașată, creanță dovedită prin extrase de cont depuse la dosar și recunoscute prin titlu executoriu, decizia civilă nr.297/24-04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu.

Arată că prin sentința nr.99/C/30.01.2001 Tribunalul Sibius -a pronunțat în sensul deschiderii procedurii insolvenței debitoarei SC SRL, moment6 la care creanța băncii, dovedită prin extrase de cont se ridică la valoarea de 169.081, 72 lei, creanță compusă din 55.003 lei credit, 78.094, 70 lei dobândă și 35.984, 02 lei creanță atașată.

Având în vedere nerespectarea clauzelor contractului de credit nr.176/1997, banca a procedat la executarea silită a garantului ipotecar, falita din cauză, SC & CO SRL. În acest sens, prin adresa nr.2205/30.05.2001, s-a solicitat executorului judecătoresc executarea silită a garantului ipotecar, sens în care s-a format dosarul execuțional nr.1847/2001, fiind emisă și publicația de vânzare la licitație în data de 21.06.2001. În același timp, banca, prin copuul executorilor bancari, a solicitat în dosarul nr.1195/2002 al Judecătoriei Mediaș încuviințarea executării silite a garantului SC & CO SRL, astfel s-a pronunțat sentința nr.821/22.02.2002, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr.441/2002 pronunțată de Tribunalul Sibiu.

Prin urmare, încuviințarea executării silite s-a concretizat în dosarul execuțional nr.11/2001, executorul bancar formulând și publicațiile de vânzare din 27.11.2002, 23.01.2003, 22.09.2003, executarea silită fiind oprită prin sentința nr.2822/20.10.2004 prin care s-a deschis procedura falimentului împotriva SC & CO SRL:

În drept s-au invocat art.299, 301, 302, 303, 304 pct. 8 și 9, 305 Cod pr.civilă și art.1111 Cod civil.

Recursul a fost legal timbrat cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

Verificând recursul creditoarei BANK SA față de motivele invocate, în conformitate cu prevederile art.304 și 3041Cod pr.civilă curtea de apel constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin contestația depusă la Tribunalul Sibiu la 7.09.2009 creditoarea BANK SA a solicitat modificarea tabelului consolidat al creanțelor împotriva debitoarei.

Temeiul de drept invocat de contestatoarea creditoare a fost art.75 din Legea nr.85/2006.

În soluționarea contestației judecătorul sindic a verificat motivele contestației și a apreciat în mod corect că aceste motive au fost supuse controlului jurisdicțional în cadrul contestației soluționate irevocabil prin sentința nr.1441/2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu și decizia comercială nr.636/2008 a Curții de APEL ALBA IULIA.

Verificarea motivelor contestației nu s-a făcut prin raportare la dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006.

Curtea de apel constată că niciunul din motivele contestației formulate la 7.09.2009 nu poate fi incident în cele prevăzute de art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006.

Condițiile prevăzute de art.75 din Legea nr.85/2006 sunt de strictă interpretare, fiind limitative. Stabilirea unor condiții excepționale de admisibilitate sunt justificate tocmai de stabilirea cu caracter definitiv a creanțelor împotriva debitoarei, ca urmare a derulării procedurii în conformitate cu prevederile art.61 - 74 din Legea nr.85/2006. A extinde prevederile art.75 din Legea nr.85/2006 la alte situații ar însemna a deschide calea reevaluării unor situații juridice definitiv stabilite, încălcându-se astfel și principiul securității raportului juridic. Reglementarea dată de art.75 din Legea nr.85/2006 este conformă și interpretării dată de CEDO prev. art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care arată că reevaluarea unei situații juridice tranșate definitiv se poate face doar în condiții excepționale, pentru înlătura defecte fundamentale cu consecințe grave asupra drepturilor părților ( dec. RYABICH contra Rusiei).

Față de cele reținute curtea de apel constată că se impune respingerea contestației creditoarei BANK SA, soluția judecătorului sindic atacată cu prezentul recurs fiind legală și temeinică.

Întrucât, prin verificarea motivelor contestației creditoarei BANK SA s-a constatat că acestea nu se circumscriu prevederilor art.75 din Legea nr.85/2006, curtea de apel nu va mai verifica motivele de recurs ale creditoarei care vizează întinderea creanței sale.

În consecință, Curtea de Apel, în temeiul art.312 Cod pr.civilă raportat la art.75 din Legea nr.85/2006, va respinge ca nefondat prezentul recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea BANK SA împotriva sentinței comerciale nr.1655/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr.- al Tribunalului Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 5.02.2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Th.4 ex./02.03.2010

Jud.fond

Președinte:Nicolae Durbacă
Judecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 126/2010. Curtea de Apel Alba Iulia